Dictsiunar

chirimidã

chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf – vedz tu chirãmidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chirãmidã

chirãmidã (chi-rã-mí-dã) sf chirãmidz (chi-rã-mídzĭ) –
1: lucru (ca un cheatrã tetragunã, adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscatã la soari i coaptã tu cireap), cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.;
2: lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; chirimidã, tuvlã, tulã, ciurunjidã, cirinjidã, ciurnjidã, cirnjidã;
(expr: dusi s-adarã chirãmidz = muri; dusi s-adarã oali; mãshcã loclu)
{ro: cărămidă, olan}
{fr: brique, tuile}
{en: brick, (roofing) tile}
ex: alts pri dintsã, alts pri pãltãri, cãtrã nsus, cãtrã nghios, cãrãri, cãrãri (angucitoari: chirãmidzli); tsi-s nã njilj di cãlugreali cari pri dints, cari pri pãltari? (angu-citoari: chirãmidzli); un mur adrat cu chirãmidz; cãsi acupiriti cu chirãmidz; acumpãr nã mãndilã tr-ashtirdzeari narea, cã nj-u suflam tu chirãmidz

§ chirimidã (chi-ri-mí-dã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – (unã cu chirãmidã)

§ cirinjidã (ci-ri-njí-dã) sf ciri-njidz (ci-ri-njídzĭ) – lucru (adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap), ca unã ploaci i ca giumitati di sulinã (tra s-intrã unã tu-alantã) cu cari s-acoapirã citia-a casãljei; cirnjidã, ciurunjidã, chirãmidã, chirimidã
{ro: ţiglă, olan}
{fr: tuile}
{en: (roofing) tile}
ex: casã acupiritã cu cirinjidz

§ ciuru-njidã (cĭu-ru-njí-dã) sf ciurunjidz (cĭu-ru-njídzĭ) – (unã cu ciri-njidã)
ex: s-cadã pristi ciurunjidz

§ cirnjidã (cir-njí-dã) sf cirnjidz (cir-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: frãmsesh tuti cirnjidzli di pri casã

§ ciurnjidã (cĭur-njí-dã) sf ciurnjidz (cĭur-njídzĭ) – (unã cu cirinjidã)
ex: s-alinã pri ciurnjidz (pri citia-a casãljei)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

chirimidhã

chirimidhã (chi-ri-mí-dhã) sf chirimidz (chi-ri-mídzĭ) – unã cu chirimidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chirimidã

cireap

cireap (ci-reápŭ) sn cireapuri (ci-reá-purĭ) – hãlati cu-un loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãti-vãrãoarã nafoarã tu ubor, di chirimidã i chetri, ma multili ori ãn casã, deadun cu soba di hirbeari mãcãri); tutã mãcarea (pãnea) tsi s-coatsi unãoarã, tu-un singur cireap; cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, fur, furnu, furnã, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angu-citoari: cireaplu); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: cireaplu); ardu cireaplu; un cireap arsu di noauã ori; vrem doauã cireapuri di pãni; dusi pãnjli la cireap

§ cirap (ci-rápŭ) sm cirapuri (ci-rá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ cileap (ci-leápŭ) sn cileapuri (ci-leá-purĭ) – (unã cu cireap)

§ ciripic (ci-ri-pícŭ) sn ciripitsi/ciripitse (ci-ri-pí-tsi) – cireap njic, pishnic
{ro: cuptoraş}
{fr: petit four}
{en: small oven}

§ ciripar (ci-ri-párŭ) sm ciripari (ci-ri-párĭ) – atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; atsel tsi vindi pãni; cilipar, furnãgi, furnigi, furnuci, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}
ex: ãn cali astãlje un ciripar

§ cilipar (ci-li-párŭ) sm cilipari (ci-li-párĭ) – (unã cu ciripar)
ex: ciliparlu-a nostru easti lãndzit

§ cilipãrlãchi/cilipãrlãche (ci-li-pãr-lắ-chi) sf cilipãrlãchi (ci-li-pãr-lắchĭ) – loclu (ducheanea) iu s-fatsi shi s-vindi pãnea; tehnea di cilipar; cireap, cirap, cileap
{ro: brutărie; meseria de brutar}
{fr: boulangerie; métier de boulanger}
{en: bakery; baker’s profession}

§ ncilipedz (nci-li-pédzŭ) vb I ncilipai (nci-li-páĭ), ncilipam (nci-li-pámŭ), ncilipatã (nci-li-pá-tã), ncilipari/ncilipare (nci-li-pá-ri) – aruc pãnea (pita, mãcarea, etc.) tu cireap tra si s-coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

coc

coc (cócŭ) vb III shi II copshu (cóp-shĭu), cutseam (cu-tseámŭ), coaptã (cŭáp-tã), coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) shi cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) –
1: bag tu cireaplu arsu (i pri foc) un lucru tsi s-mãcã (carni, ghelã, aloatlu di pãni, etc.) shi cãldura dit cireap (i foclu) l-fatsi bun tri mãcari;
2: (yimishili, poamili, simintsãli, etc.) crescu shi cãldura-a soarilui li fatsi buni tri mãcari, li asescu; (mi) fac, (mi-)adar, asescu, agiungu;
3: (arana) acatsã pronj;
(expr:
1: mi coc = mi ncãldzãscu multu, dip canda hiu tu cireap arsu;
2: lj-u coc = lj-am multã inati shi voi sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu;
3: ãlj coc un somnu (greu) = mi bag s-dormu ghini, s-lu fur niheamã somnul;
4: talj sh-coapti sh-crudi (sh-nicoapti) = zburãscu sh-buni sh-arali, sh-mãri sh-njits, sh-lucri salami sh-papardeli, glãrini, chirãturi, zboarã fãrã nitsiunã simasii, etc.;
5: om (tsi easti) coptu, om (tsi easti) cu mintea coaptã = om mãtur, mintimen, cu minti sãnãtoasã, tsi mindueashti ghini)
{ro: coace}
{fr: (faire) cuire; (faire) mûrir}
{en: cook, bake; ripen}
ex: cutsem culaclu (bãgãm culaclu tu cireap tra si s-facã bun tri mãcari); pãnea s-coapsi (s-featsi) ghini; cãndu s-cutsea auãli (cãndu soarili li-adra dultsi sh-buni tri mãcari); soarli li coapsi poamili (poamili asirã, agiumsirã, s-featsirã, soarili li-adrã buni tri mãcari); nj-si coapsirã gãtunjli di nãpoea-a casãljei; nj-coatsi (nj-acatsã pronj) dzeadzitlu; mi copshu tu stranjili aesti
(expr: mi ncãldzãi multu); s-culcã sã-lj coacã un somnu
(expr: s-bãgã s-doarmã niheamã, sã-l furã somnul niheamã); ãlj coapsi un oclju di somnu
(expr: durnji, l-furã somnul); aestu-lj coatsi somnu di greulu
(expr: doarmi ahãndos); lj-u coatsi di multu chiro
(expr: lj-ari inati di multu chiro shi va si-sh lja ahtea nã dzuã)

§ coptu (cóp-tu) adg coaptã (cŭáp-tã), coptsã (cóp-tsã), coapti/coapte (cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) easti faptã bunã ti mãcari di cãldura dit cireap (i cãldura di pri foc); (poamili) suntu buni trã mãcari (suntu asiti di cãldura-a soarilui); faptu, adrat, asit, agiumtu, mãtur
{ro: copt}
{fr: cuit; mûr}
{en: cooked, baked; ripened}
ex: pãni coaptã, minti coaptã (mãturã); ca merlu coptu (faptu, agiumtu); pronjlu di la gãrnuts i coptu (acãtsã pronj)

§ coatsiri/coatsire (cŭá-tsi-ri) sf coatsiri (cŭá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-coatsi; cutseari, fãtseari, adrari, asiri, agiun-dzeari
{ro: acţiunea de a se coace; coacere}
{fr: action de (faire) cuire; de mûrir}
{en: action of cooking, of baking; of ripening}

§ cutseari/cutseare (cu-tseá-ri) sf cutseri (cu-tsérĭ) – (unã cu coatsiri)

§ nicoptu (ni-cóp-tu) adg nicoaptã (ni-cŭáp-tã), nicoptsã (ni-cóp-tsã), nicoapti/nicoapte (ni-cŭáp-ti) – (mãcarea, pãnea, carnea, curcubeta, etc.) tsi nu easti coaptã; (poamili) nu suntu ninga buni trã mãcari cã nu-asirã; nifaptu, neadrat, neasit, neagiumtu;
(expr: minti nicoaptã = ageamit)
{ro: necopt}
{fr: qui n’est pas cuit; qui n’est pas mûr}
{en: uncooked, unripened}
ex: eshti cu mintea nicoaptã (fig: eshti ageamit); scamnul nu-i trã caplu a meu nicoptu (fig: ageamit)

§ nicoatsiri/nicoatsire (ni-cŭá-tsi-ri) sf nicoatsiri (ni-cŭá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva nu s-coatsi; nicutseari, nifãtseari, neadrari, neasiri, neagiundzeari
{ro: acţiunea de a nu se coace; necoacere}
{fr: action de ne pas (faire) cuire; de ne pas mûrir}
{en: action of not cooking, of not baking; of not ripening}

§ nicutseari/nicutseare (cu-tseá-ri) sf nicutseri (ni-cu-tsérĭ) – (unã cu nicoatsiri)

§ paracoc (pá-ra-cócŭ) vb III shi II paracopshu (pá-ra-cóp-shĭu), paracutseam (pá-ra-cu-tseámŭ), paracoaptã (pá-ra-cŭáp-tã), paracoatsiri/para-coatsire (pá-ra-cŭá-tsi-ri) shi paracutseari/paracutseare (pá-ra-cu-tseá-ri) – coc multu (multu di multu, ma multu dicãt lipseashti); pricoc; asescu multu (fructu)
{ro: coace prea mult}
{fr: (faire) cuire trop; (faire) mûrir trop}
{en: cook too much, bake too much; ripen too much}

§ paracoptu (pá-ra-cóp-tu) adg paracoaptã (pá-ra-cŭáp-tã), paracoptsã (pá-ra-cóp-tsã), paracoapti/paracoapte (pá-ra-cŭáp-ti) – tsi easti coptu multu, pricoptu; asit multu (fructu)
{ro: copt prea mult}
{fr: cuit trop; mûri trop}
{en: cooked too much, baked too much; ripened too much}

§ paracoatsi-ri/paracoatsire (pá-ra-cŭá-tsi-ri) sf paracoatsiri (pá-ra-cŭá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-paracoatsi
{ro: acţiunea de a se coace prea mult}
{fr: action de (faire) cuire trop; de (faire) mûrir trop}
{en: action of cooking too much, of baking too much; of ripening too much}

§ paracutseari/paracutseare (pá-ra-cu-tseá-ri) sf paracutseri (pá-ra-cu-tsérĭ) – (unã cu paracoatsiri)

§ pricoc (pri-cócŭ) vb III shi II pricopshu (pri-cóp-shĭu), pricu-tseam (pri-cu-tseámŭ), pricoaptã (pri-cŭáp-tã), pricoatsiri/pri-coatsire (pri-cŭá-tsi-ri) shi pricutseari/pricutseare (pri-cu-tseá-ri) – (unã cu paracoc)
ex: li pricoapsish (li coapsish ca multu, li paracoapsish) oauãli

§ pricoptu (pri-cóp-tu) adg pricoaptã (pri-cŭáp-tã), pricoptsã (pri-cóp-tsã), pricoapti/pricoapte (pri-cŭáp-ti) – (unã cu paracoptu)

§ pricoatsiri/pricoatsire (pri-cŭá-tsi-ri) sf pricoatsiri (pri-cŭá-tsirĭ) – (unã cu paracoatsiri)

§ pri-cutseari/pricutseare (pri-cu-tseá-ri) sf pricutseri (pri-cu-tsérĭ) – (unã cu paracoatsiri)

§ cuptor (cup-tórŭ) sn cuptoari/cup-toare (cup-tŭá-ri) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); cuftor, cãftor, fur, furnu, furnã, cireap, cirap, cileap, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: ardi ca cuptor

§ cuftor (cuf-tórŭ) sn cuftoari/cuftoare (cuf-tŭá-ri) – (unã cu cuptor)

§ cãftor (cãf-tórŭ) sn cãftoari/cãftoare (cãf-tŭá-ri) – (unã cu cuptor)

§ cupturã (cup-tú-rã) sf cupturi (cup-túrĭ) – dzamã mãzgoasã, ca galbinã, tsi easi dit unã aranã tsi nu s-vindicã shi coatsi; pronj, proanji
{ro: coptură, puroi}
{fr: abcés, pus}
{en: pus}
ex: cum bãgã cutsutlu, cuptura (pronjlu) ansãri

§ cuptusescu (cup-tu-sés-cu) vb IV cuptusii (cup-tu-síĭ), cuptuseam (cup-tu-seámŭ), cuptusitã (cup-tu-sí-tã), cuptusiri/cuptusire (cup-tu-sí-ri) – scot pronj dit-unã aranã tsi-adunã, tsi nu-i vindicatã sh-coatsi; nj-coatsi, nj-adunã; prunjedz, mpronj, mprunjedz
{ro: puroia}
{fr: produire du pus, suppurer}
{en: suppurate, fester}
ex: curbani tsi-ts cuptuseashti (tsi-ts coatsi, prunjadzã) arana

§ cuptusit (cup-tu-sítŭ) adg cuptusitã (cup-tu-sí-tã), cuptusits (cup-tu-sítsĭ), cuptusi-ti/cuptusite (cup-tu-sí-ti) – (aranã, gãrnuts, etc.) tsi scoati pronj, tsi-adunã sh-fatsi pronj; coptu, adunat (pronj); prunjat, mprunjat
{ro: puroiat}
{fr: suppuré}
{en: suppurated, festered}

§ cuptusi-ri/cuptusire (cup-tu-sí-ri) sf cuptusiri (cup-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cuptuseashti, adunã unã-aranã; cutseari, adunari (pronj); prunjari, mprunjari, cuptusiri
{ro: acţiunea de a puroia}
{fr: action de produire du pus, de suppurer}
{en: action of suppurating, of festering}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

furnu

furnu (fúr-nu) sn furnuri (fúr-nurĭ) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); fur, furnã, cireap, cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: furnul); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: furnul); surghits voaha di la furnuri; ashtiptai la furnu pãnã si s-coacã

§ furnãgi (fur-nã-gí) sm furnãgeadz (fur-nã-gĭádzĭ) – atsel tsi tsãni un cireap; atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; furnigi, furnuciu, ciripar, cilipar, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}

§ furnigi (fur-ni-gí) sm furnigeadz (fur-ni-gĭádzĭ) – (unã cu furnãgi)

§ furnuciu (fur-nu-cíŭ) sm furnucii (fur-nu-cíĭ) – (unã cu furnãgi)

§ furnar (fur-nárŭ) sm, sf, adg furnarã (fur-ná-rã), furnari (fur-nárĭ), furnari/furnare (fur-ná-ri) – (unã cu furnãgi)
ex: furnara nu deadi nica cu agoyi furnul

§ fur4 (fúrŭ) sn fururi (fú-rurĭ) – (unã cu furnu)
ex: furlu (cireaplu) nu easti ninga ghini arsu; li dush tuti siniili la fur (cireap); dush pãnea la fur; apreasi furlu di tahina

§ furnã1 (fúr-nã) sf furni/furne (fúr-ni) – (unã cu furnu)
ex: si zburã la unã furnã ta s-poartã apã cu talarlu; alãgã sh-aflã hiljlu di domnu-mari, cari purta apã la unã furnã

§ furnã2 (fur-nắ) sm furnadz (fur-nádzĭ) – (unã cu furnu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

tuvlã

tuvlã (tú-vlã) sf tuvli/tuvle (tú-vli) – lucru (ca unã chirãmidã) adrat di clisã amisticatã cu arinã sh-apã, uscat la soari i coptu tu cireap, cu cari s-analtsã unã casã, cãndu s-bagã, multi di eali, unã ningã-alantã sh-unã pisti-alantã, cum s-bagã chetrili, etc.; tulã, chirãmidã, chirimidã, ciurunjidã, ciurnjidã, cirinjidã, cirnjidã
{ro: cărămidă}
{fr: brique}
{en: brick}
ex: casã cu tuvli-adratã

§ tuvlar (tu-vlárŭ) sm tuvlari (tu-vlárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi tuvli; chirãmidar, ciurnjidar
{ro: cărămidar}
{fr: briquetier}
{en: brick maker, brick merchant}

§ tuvlãrii/tuvlãrie (tu-vlã-rí-i) sf tuvlãrii (tu-vlã-ríĭ) – fãtsearea i vindearea di tuvli; tehnea-a atsilui tsi fatsi tuvli; loclu (fabrica) iu s-fac shi loclu (ducheanea) iu s-vindu tuvlili
{ro: cărămidărie}
{fr: briqueterie}
{en: brick making, brick kiln, brick yard}

§ tulã (tú-lã) sf tuli/tule (tú-li) – (unã cu tuvlã)
ex: adãrã casa cu tuli (tuvli) nu cu plitãri ca di zãmani

§ tulãrii/tulãrie (tu-lã-rí-i) sf tulãrii (tu-lã-ríĭ) – (unã cu tuvlãrii)
ex: cu tulãria (cu fãtsearea i vindearea di tuli) ari amintatã multu pãrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã