(expr: cicãrdisi di minti), cãndu vidzu tsi s-featsi; s-cheari
(expr: cicãrdiseashti), sh-deapoea nãpoi cadi pri mintsã (sh-yini tu-aeari); preftul sh-avea chirutã mintea trã nãsã; mash gionili nu u chiru mintea, ma s-turnã sh-lã dzãsi; armas fãrã di pãputsã, u chiru pusula dip
(expr: nu shtiu dip cãtã iu s-dusi); tra s-lã chearã torlu
(expr: tra s-nu shtibã cãtã iu s-dusirã); aclo s-li-acatsã, li chiru dintr-oclji
(expr: nu-lj mata veadi); feata, chirutã tu somnu
(expr: tsi-sh trãdzea un somnu greu), necã shtea tsi-lj si fatsi

§ chirut (chi-rútŭ) adg chirutã (chi-rú-tã), chiruts (chi-rútsĭ), chiruti/chirute (chi-rú-ti) – tsi ari moartã; (lucru) tsi lu-am bãgatã iuva (tsi-nj s-ari loatã) sh-am agãrshitã (nu shtiu) iu s-mata aflã; chirdut, schirdut, cãipusit, faptu cãipi (afan); mãrãnghisit, uscat; vãshtidzãt, dzãgãdit, zãgãdit; glar, glãrit di minti, zurlu di minti, cicãrdãsit, cihtisit, cirtãshit, etc.; geaba, ncot
{ro: pierit; pierdut; rătăcit; dispărut, ruinat; dezorientat, înnebunit, vanitos, etc.}
{fr: péri; perdu; égaré; disparu; ruiné, qui a éprouvé une perte; désorienté, qui a perdu la tête, hagard, frivole, niais, vain, etc.}
{en: perished; lost; who has lost his way; disappeared; ruined; confused, disoriented, dumbfounded, vain, etc.}
ex: alãgarã ca chirutslji pãnã seara; s-aducheascã cã-i chirut; chirut nu eara, c-avea tsi s-furã di-aclo; li-ari chiruti (li-ari alãsatã iuva sh-nu mata shtii iu suntu; icã expr: ari glãritã, ari cihtisitã); lucru di chirut
(expr: di om glar, cicãrdãsit); nveatsã chirute
(expr: glare) cum s-fatsi; chirutlu
(expr: glarlu) zburashti shi nu mindueashti; tsi un chirut
(expr: un glar) leagã, dzatsi mintiosh nu pot s-dizleagã; chiruti li ari
(expr: nu fac ni doi paradz) tuti; tsi fats chirutã
(expr: glarã) di-ts ardzã perlji; chiruta
(expr: glara) nu inshi s-mãcã tsiva, ta si-sh curmã foamea; ahãt lj-agiundzea mintea-a chirutlui (a glarlui); armasi cu mintea ca chirutslji (ca glarlji); un chirut, un inimã lai, arsari shi greashti; ahãt chiruts eara tuts aclotsi; nu vedz, tatã, cum sh-arãdi chirutlu di noi?; feata-aistã sh-eara nã glarã, nã chirutã sh-nishtiutã; tsi sã shtibã chirutlu
(expr: glarlu) aestu di la oi!; va-ts hibã chirutã
(expr: va-ts hibã ncot) duca; tuti chiruti
(expr: ncot), cã cu-aesti nu lu-arãdeai tini; easti chirut tu somnu
(expr: doarmi multu-ahãndos); itsi featsi, fu chirutã
(expr: ncot, cã s-featsi cãipi); cãti s-dzãtsem, suntu chiruti
(expr: ncot); pri chiruti
(expr: geaba) suntu tuti

§ chirit (chi-rítŭ) adg chiritã (chi-rí-tã), chirits (chi-rítsĭ), chiriti/chirite (chi-rí-ti) – (unã cu chirut)

§ chireari/chireare (chi-reá-ri) sf chireri (chi-rérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheari i cheari tsiva; chiriri, cãipusiri, mãrãn-ghisiri, vãshtidzãri, uscari; chirdeari, schirdeari, dzãgãdiri, zãgãdi-ri; chiriciuni, chirãciuni, chirdãciuni; zãrari, znjii
{ro: acţiunea de a pieri; de a pierde; de a rătăci; de a dispare; pierire; pierdere; rătăcire; dispariţie, ruină, moarte}
{fr: action de périr; de perdre; de s’égarer; de disparaître; perte, dommage, disparition, ruine, mort}
{en: action of perishing; of losing; of losing one’s way; of disappearing; loss, damage, disappearance, ruin, death}

§ chiri-ri/chirire (chi-rí-ri) sf chiriri (chi-rírĭ) – (unã cu chireari)
ex: tsi mi loash fãrã s-mi giudits shi mi adusish la chiriri? (moarti); escu hiljlu a tãu, tsi vreai s-mi cheri sh-mi pitritseai la chiriri (moarti); chiriri-ashteaptã un popul; s-aflã acshitsi, di la chiriri (di la moarti); sh-cacum tut fudzea cãtrã la chiriri, ca chirutã di mintsã

§ cherdu (chĭér-du) (mi) vb III shi II chirdui (chir-dúĭ), chirdeam (chir-deámŭ), chirdutã (chir-dú-tã), cheardiri/cheardire (chĭár-di-ri) shi chirdeari/chirdeare (chir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: shi-nj mi chirdui tu yisi; sh-u chirdu mintea
(expr: glãri); s-nu cherdzi calea (s-nu dzãgãdeshti; mi chirdui
(expr: cishiii, cicãrdisii) la zburãri; oarfãnlu pistipsea cu-aestã s-lu cheardã (s-lu vatãmã)

§ chirdut (chir-dútŭ) adg chirdutã (chir-dú-tã), chirduts (chir-dútsĭ), chirduti/chirdute (chir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: shidea cu ocljilj chirduts (cihtisits); zburashti pri chirduti (geaba, ncot); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã

§ cheardi-ri/cheardire (chĭár-di-ri) sf cheardiri (chĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: tutã cheardirea (znjia) tsi featsish

§ chirdeari/chir-deare (chir-deá-ri) sf chirderi (chir-dérĭ) – (unã cu chiriri)
ex: vrei chirdearea-nj (vãtãmarea-nj, afãnsirea-nj)?

§ scherdu (schĭér-du) (mi) vb III shi II schirdui (schir-dúĭ), schirdeam (schir-deámŭ), schirdutã (schir-dú-tã), scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) shi schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) – (unã cu cher)
ex: schirdui (chirui) calea; si schirdu (s-chiru) prit pãduri; cara schirdu tutã-lj avearea, dzãsi; va si s-cheardã
(expr: va s-facã afan) prit xinitii; si schirdu
(expr: cihtãsi, glãri) di harauã

§ schirdut (schir-dútŭ) adg schirdutã (schir-dú-tã), schirduts (schir-dútsĭ), schirduti/schirdute (schir-dú-ti) – (unã cu chirut)
ex: ficiorlu armasi ca schirdut; feata-lj gri s-nu u vatãmã, cã easti om schirdut tu irnjii; eara schirdut tu somnu
(expr: durnja multu ahãndos)

§ scheardiri/scheardire (schĭár-di-ri) sf scheardiri (schĭár-dirĭ) – (unã cu chiriri)
ex: cu untulemnul aestu easti scheardiri (chirdãciuni)

§ schirdeari/schirdeare (schir-deá-ri) sf schirderi (schir-dérĭ) – (unã cu chiriri)

§ chirãciuni/chirãciune (chi-rã-cĭú-ni) sf chirãciunj (chi-rã-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea tsi cheari (ari chirutã) omlu; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari, asperdiciuni; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: shi multsã au chirãciuni (znjii, moarti)

§ chiriciuni/chiriciune (chi-ri-cĭú-ni) sf chiriciunj (chi-ri-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)

§ chirdãciuni/chirdãciune (chir-dã-cĭú-ni) sf chirdãciunj (chir-dã-cĭúnjĭ) – (unã cu chirãciuni)
ex: vinji oara-a chirdãciuniljei (chireariljei, moartiljei); avum multã chirdãciuni la duganea-aestã

§ asperdiciuni/asperdiciune (as-per-di-cĭú-ni) sf asperdiciunj (as-per-di-cĭúnjĭ) – atsea tsi pati omlu cãndu cheari; atsea cu tsi armãni omlu dupã tsi cheari tsiva; moarti, fãtseari cãipi (afan), afãnsiri, cãipusiri, stifusiri; chirãciuni, chirdãciuni, chiriciuni; chiriri, chireari, cheardiri, chirdeari, scheardiri, schirdeari; znjii, zãrari, etc.
{ro: pieire, pagubă, dispariţie, ruină, moarte, etc.}
{fr: perte, dommage, perdition, ruine, mort, etc.}
{en: loss, damage, ruin, death, etc.}
ex: nicã asperdiciuni (chirdãciuni) nicã zilj, nicã cachi

§ chirturã (chir-tú-rã) sf chirturi (chir-túrĭ) – lucruri di njicã simasii (tsi nu ts-aduc znjii, sh-atumtsea cãndu li cheri); lu-cruri di njicã tinjii tsi (shi s-li cheri) nu ahãrzescu multu; chiruti lucri; zboarã goali; bãrcudii, curcufeli, curcufexali, curnufexali, cãpachi, hãbãri, lãpãrdii, lishinãturã, mandzali, palavrã, pãlavrã, papardeli, pufchi, bufchi, shahlamarã, zacatã, zãcãturã, curcubeti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, bishinj di cuc, colja-mbolja, etc.
{ro: bagatelă, fleac, prostie}
{fr: bagatelle, vétille, babiole, sottise}
{en: bagatelle, trifle, silliness}
ex: zburãshti chirturi (glãrinj)

§ chirãturã (chi-rã-tú-rã) sf chirãturi (chi-rã-túrĭ) – (unã cu chirturã)

§ chiritã1 (chi-rí-tã) sf fãrã pl –
1: chirearea (ascãpitarea, apunearea) a soarilui cãndu s-alasã seara; partea cãtrã cari ascapitã (cheari) soarili; ascapitã, ascãpitat, ascãpitatã, scapit, scapitã, scãpitat, scãpitatã;
2: loc gol pri cari nu creashti tsiva (icã aproapea tsiva) di itia cã da dip putsãnã ploai (multi ori acupirit mash cu-arinã); cãmpuri goali sh-iu nu bãneadzã multã dunjai; irnjii, urnjii, irnjiu, pustilii, pustiliu, erimii, pundii;
3: loc (dit muntsã) multu-arãpos shi ahãndos tsi s-dipuni multu greu sh-cu mari piriclju di cãdeari sh-di moarti; hau, hãu, hauã, areapit, areapid, arepit, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, rãpã, arãpã
{ro: apus, apus de soare, pustiu, abis}
{fr: tombée du jour, ponant, soleil couchant; désert, à l’abandon, abîme}
{en: setting sun, deserted, wilderness, chasm, abyss}
ex: vinj tu chirita (ascãpitata) a soarilui; tru apreasã sh-tru chiritã (as-cãpitatã); ditu-chiritã (ascãpitatã) yin shi ditu-apreasã; gri ca din chiritã (irnjii); ãlj dutsi tu chisa sh-tru chirita-a a etãljei (haua-a lumiljei, a etãljei); s-cilistisim tru-aestã chiritã (hauã, grimurã, arãpã)

{ro: îmbătător}
{fr: qui s’enivre, ivre}
{en: who gets drunk; who makes somebody to get drunk; drunkard}
ex: nu s-alasã mbitãtorlu di yin; mbitãtorlu creapã ma s-nu bea unã dzuã

§ mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭŭ) adg mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji), mbitãtonj (mbi-tã-tónjĭ), mbitãtoanji/mbitãtoanje (mbi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtor)

§ mbitãturã (mbi-tã-tú-rã) sf mbitãturi (mbi-tã-túrĭ) – faptul cã cariva sã mbeatã; mbitari, ambitãturã, ãmbitãturã, etc.
{ro: îmbătare}
{fr: enivrement}
{en: inebriation, intoxication (with alcohol)}

§ mbitãtsãlji/mbitãtsãlje (mbi-tã-tsắ-lji) sf mbitãtsãlj (mbi-tã-tsắljĭ) – starea (hala, lãngoarea) tsi u-ari atsel tsi nu poati si s-tsãnã di beari shpirtu; ambitãtsãlji, ãmbitãtsãlji, etc.
{ro: beţie}
{fr: ivresse}
{en: drunkeness}
ex: moari tu milii di mbitãtsãlji (hala tsi u-ari tra s-nu poati si s-tsãnã di beari); ljirtatlu di pap-nju-nj dzãtsea cã, di tuti aralili, mbitãtsãlja easti di nai ma aralili

§ ambet (am-bétŭ) (mi) vb I ambitai (am-bi-táĭ), ambitam (am-bi-támŭ), ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)

§ ambitat (am-bi-tátŭ) adg ambitatã (am-bi-tá-tã), ambitats (am-bi-tátsĭ), ambitati/ambitate (am-bitá-ti) – (unã cu mbitat)

§ ambitari/ambitare (am-bi-tá-ri) sf ambitãri (am-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)

§ ambitãtor (am-bi-tã-tórŭ) adg ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri), ambitãtori (am-bi-tã-tórĭ), ambitãtoari/ambitãtoare (am-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)

§ ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭŭ) adg ambitãtoanji/am-bitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji), ambitãtonj (am-bi-tã-tónjĭ), ambi-tãtoanji/ambitãtoanje (am-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)

§ ambitãturã (am-bi-tã-tú-rã) sf ambitãturi (am-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)

§ ambitãtsãlji/ambitãtsãlje (am-bi-tã-tsắ-lji) sf ambitãtsãlj (am-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)

§ ãmbet (ãm-bétŭ) (mi) vb I ãmbitai (ãm-bi-táĭ), ãmbitam (ãm-bi-támŭ), ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) – (unã cu mbet)

§ ãmbitat (ãm-bi-tátŭ) adg ãmbitatã (ãm-bi-tá-tã), ãmbitats (ãm-bi-tátsĭ), ãmbitati/ãmbitate (ãm-bi-tá-ti) – (unã cu mbitat)

§ ãmbitari/ãmbitare (ãm-bi-tá-ri) sf ãmbitãri (ãm-bi-tắrĭ) – (unã cu mbitari)

§ ãmbitãtor (ãm-bi-tã-tórŭ) adg ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri), ãmbitãtori (ãm-bi-tã-tórĭ), ãmbitãtoari/ãmbitãtoare (ãm-bi-tã-tŭá-ri) – (unã cu mbitãtor)

§ ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭŭ) adg ãmbitãtoanji/ãm-bitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji), ãmbitãtonj (ãm-bi-tã-tónjĭ), ãmbi-tãtoanji/ãmbitãtoanje (ãm-bi-tã-tŭá-nji) – (unã cu mbitãtonj)

§ ãmbitãturã (ãm-bi-tã-tú-rã) sf ãmbitãturi (ãm-bi-tã-túrĭ) – (unã cu mbitãturã)

§ ãmbitãtsãlji/ãmbitãtsãlje (ãm-bi-tã-tsắ-lji) sf ãmbitãtsãlj (ãm-bi-tã-tsắljĭ) – (unã cu mbitãtsãlji)

§ dizbet (diz-bétŭ) (mi) vb I dizbitai (diz-bi-táĭ), dizbitam (diz-bi-támŭ), dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) – l-dishteptu pi cariva dit mbitarea tu cari s-aflã (dupã tsi ari biutã yin i arãchii multã); l-fac un om beat s-nu mata hibã mbitat
{ro: (se) dezbăta}
{fr: dégriser, désenivrer}
{en: sober (down)}
ex: tutã dzua nu s-dizbitã; mi dizbitai dupã multu chiro

§ dizbitat (diz-bi-tátŭ) adg dizbitatã (diz-bi-tá-tã), dizbitats (diz-bi-tátsĭ), dizbita-ti/dizbitate (diz-bitá-ti) – tsi s-ari dishtiptatã dit mbitari
{ro: dezbătat}
{fr: dégrisé}
{en: sobered}

§ dizbitari/dizbitare (diz-bi-tá-ri) sf dizbitãri (diz-bi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cu-atsel tsi dizbeatã; dizbitãturã
{ro: acţiunea de a (se) dezbăta; dezbătare}
{fr: action de dégriser}
{en: action of sobering (down)}

§ dizbitãturã (diz-bi-tã-tú-rã) sf dizbitãturi (diz-bi-tã-túrĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi s-ari dizbitatã; dizbitari
{ro: dezbătare}
{fr: dégrisement}
{en: sobering}

{ro: orbi}
{fr: aveugler, devenir aveugle}
{en: blind, become blind}
ex: urghi di doilji oclji; urgheashti maea-a mea; urghi tu aushatic; vãrnã sfulgu, tricu tu ocljilj a amirãroanjiljei sh-aestã urghi diunãoarã; urghish (fig: nu-ai oclji?, nu vedz?) di nu vidzush tsi-ts deadi?

§ urghit (ur-ghítŭ) adg urghitã (ur-ghí-tã), urghits (ur-ghítsĭ), urghi-ti/urghite (ur-ghí-ti) – tsi sh-ari chirutã videarea; tsi-lj s-ari scoasã doilji oclji
{ro: orbit}
{fr: aveuglé, devenu aveugle}
{en: blinded, who became blind}
ex: pãnã s-nu-lj yinã ocljilj a gionilui urghit

§ urghiri/urghire (ur-ghí-ri) sf urghiri (ur-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urgheashti; urbari, urbeatsã, gavumarã
{ro: acţiunea de a orbi; orbire}
{fr: action de rendre aveugle, de devenir aveugle}
{en: action of blinding, of becoming blind}
ex: urghirea aestã s-vindicã troarã

§ urgheari/urgheare (ur-ghĭá-ri) sf urgheri (ur-ghĭérĭ) – (unã cu urghiri)

§ urghishalui (ur-ghí-shĭa-luĭ) adv – ca orghilj, ca cu ocljilj ncljish, fãrã s-veadã; urgheashti, chiorleme
{ro: orbeşte}
{fr: aveuglément}
{en: blindly}
ex: s-u treacã di-a urghishalui (ca orghilj)

§ urgheashti/ur-gheashte (ur-ghĭásh-ti) adv – (unã cu urghishalui)

§ urba-ri/urbare (ur-bá-ri) sf urbãri (ur-bắrĭ) – harea (hala, cusurea) tsi u ari orbul tra s-nu veadã cu ocljilj; chireari a videariljei; urghiri, urbeatsã; (fig:
1: urbari = (i) urghirea-a mintiljei, glãrimi mari (oarbã); (ii) ghineatsã mari (oarbã); (iii) tihi mari (oarbã); (iv) vreari mari (oarbã), etc.; expr:
2: ari (lu-acãtsã, l-lo, etc.) urbarea-a gãljinjlor = nu veadi ghini, nu mindueashti ghini, mindueashti strãmbu;
3: urbarea-ts!; urbarea s-ts-u da! = blãstem: s-urgheshti di oclji; s-ti-agudeascã urghirea, turbul!)
{ro: orbire}
{fr: aveu-glement}
{en: blindness}
ex: lj-u deadi urbarea (urghirea, turbul) di nu vidzu urdinjli di flori sh-li cãlcã; ãlj vinji urbarea (fig: urghirea-a a mintiljei); u vidzurã atumtsea urbarea (fig: glãrimea); lj-vinji urbarea (fig: tihea oarbã); canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor
(expr: mindueashti strãmbu); Pitlu sh-u-avu cã-i urbari (fig: cã deadi pi ghineatsã) aoa; tsi urbari (fig: tihi oarbã) deadi stri nãs; ahãtã turbari shi ahãntã urbari (fig: vreari oarbã) lj-avea

§ urbeatsã (ur-beá-tsã) sf urbets (ur-bétsĭ) – (unã cu urbari)
{ro: orbire}
{fr: aveuglement}
{en: blindness}

§ asurdzãt (a-sur-dzắtŭ) adg asurdzãtã (a-sur-dzắ-tã), asurdzãts (a-sur-dzắtsĭ), asurdzãti/asurdzãte (a-sur-dzắ-ti) – tsi sh-ari chirutã avdzãrea; surdzãt, shurduit, cufusit, cufit
{ro: asurzit}
{fr: assourdi}
{en: deafened, made deaf}

§ asurdzã-ri/asurdzãre (a-sur-dzắ-ri) sf asurdzãri (a-sur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-cheari (harea) putearea tsi-l fatsi s-avdã; surdzãri, shurduiri, cufusiri, cufiri
{ro: acţiunea de a asurzi}
{fr: action d’assourdir}
{en: action of deafening, of becoming deaf}

§ surdzãscu (sur-dzắs-cu) vb IV surdzãi (sur-dzắĭ), surdzam (sur-dzámŭ), surdzãtã (sur-dzắ-tã), surdzãri/surdzãre (sur-dzắ-ri) – (unã cu asurdzãscu)
ex: mi surdzã (cufusi) cu grairli; surdzã (cufusi) di-unã ureaclji di-anda fu lãndzit

§ surdzãt (sur-dzắtŭ) adg surdzãtã (sur-dzắ-tã), surdzãts (sur-dzắtsĭ), surdzãti/surdzãte (sur-dzắ-ti) – (unã cu asurdzãt)

§ surdzãri/surdzãre (sur-dzắ-ri) sf surdzãri (sur-dzắrĭ) – (unã cu asurdzãri)

§ nsurdzãscu (nsur-dzắs-cu) (mi) vb IV nsurdzãi (nsur-dzắĭ), nsurdzam (nsur-dzámŭ), nsurdzãtã (nsur-dzắ-tã), nsurdzãri/nsurdzãre (nsur-dzắ-ri) – (unã cu asurdzãscu)
ex: nsurdzã di-unã ureaclji; nsurdzã mãratlu

§ nsurdzãt (nsur-dzắtŭ) adg nsurdzãtã (nsur-dzắ-tã), nsurdzãts (nsur-dzắtsĭ), nsurdzãti/nsurdzãte (nsur-dzắ-ti) – (unã cu asurdzãt)

§ nsurdzãri/nsurdzãre (nsur-dzắ-ri) sf nsurdzãri (nsur-dzắrĭ) – (unã cu asurdzãri)
ex: lu-agudi nsurdzãrea doi anj ca tora

§ disurdzãscu (di-sur-dzắs-cu) (mi) vb IV disurdzãi (di-sur-dzắĭ), disurdzam (di-sur-dzámŭ), disurdzãtã (di-sur-dzắ-tã), disurdzãri/disurdzãre (di-sur-dzắ-ri) – mi vindic di hala tsi-aveam tra s-nu pot s-avdu; di-aclo iu nu-ascultam tsiva, avdu (nj-bag mintea la) tsi si zburashti
{ro: a-şi căpăta (din nou) auzul; da atenţie la ce se vorbeşte}
{fr: gagner de nouveau sa ouïe; entendre (faire attention à) ce qu’on parle}
{en: get back his hearing; hear (pay attention to) what is being said}
ex: mi disurdzãi cãndu nj-avdzãi numa

§ disurdzãt (di-sur-dzắtŭ) adg disurdzãtã (di-sur-dzắ-tã), disurdzãts (di-sur-dzắtsĭ), disurdzãti/disurdzãte (di-sur-dzắ-ti) – tsi s-vindicã di lãngoarea tsi-avea tra s-nu poatã s-avdã; tsi poati s-ascultã tora tsi si zburashti (di-aclo iu nu asculta)
{ro: care şi-a căpătat auzul; care dă atenţie la ce se vorbeşte}
{fr: qui peut entendre de nouveau; qui a entendu (fait attention à) ce qu’on parle}
{en: who got back his hearing; who has heard (paid attention to) what is being said}

§ disurdzãri/disurdzãre (di-sur-dzắ-ri) sf disurdzãri (di-sur-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva disurdzashti
{ro: acţiunea de a-şi căpăta auzul din nou; acţiunea de a da atenţie la ce se vorbeşte}
{fr: action de gagner de nouveau sa ouïe; d’entendre (de faire attention à) ce qu’on parle}
{en: action of getting back his hearing; of hearing (paying attention to) what is being said}

§ shurduescu (shĭur-du-ĭés-cu) vb IV shurduii (shĭur-du-íĭ), shurdueam (shĭur-du-ĭámŭ), shurduitã (shĭur-du-í-tã), shurduiri/shurduire (shĭur-du-í-ri) – (unã cu asurdzãscu)
(expr: lj-shurduescu unã = lj-trag unã pliscutã sãnãtoasã di-asurdzashti cu ea)
ex: shurduish (asurdzãsh, cufusish) di unã ureaclji; shurduea-lj unã
(expr: dã-lj, ardi-lj, suflã-lj unã pliscutã sãnãtoasã tra s-asurdzascã!)

§ shurduit (shĭur-du-ítŭ) adg shurduitã (shĭur-du-í-tã), shurduits (shĭur-du-ítsĭ), shurduiti/shurduite (shĭur-du-í-ti) – (unã cu asurdzãt)

§ shurduiri/shurduire (shĭur-du-í-ri) sf shurduiri (shĭur-du-írĭ) – (unã cu asurdzãri)