DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chipru

chipru (chí-pru) sn chipri/chipre (chí-pri) – hãlati (di brundzu) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã goalã (dishcljisã tu-unã parti sh-cu-unã limbã spindzuratã di partea-alantã) cari s-acatsã ma multu di gusha-a oilor tra s-asunã cãndu oili s-minã (shi easti niheam altã soi di cloput i tracã); chipur, cloput
{ro: clopot (pentru ovine)}
{fr: sonnaille, clochette attachée au cou d’un animal}
{en: bell attached to the neck of an animal}
ex: boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); chiprili di tsachilji mari; sh-treatsi chipiti sh-cloputi cãti putu; asunã chiprili di tungi

§ chipur1 (chí-purŭ) sn chipuri/chipure shi chipuri (chí-purĭ) – (unã cu chipru)
ex: cu giocuri shi cu chipuri; sunã chipurlu di ishiri; necã cãnj, necã chipuri di oi s-avdã

§ chipurici (chi-pu-rícĭŭ) sn chipurici/chipurice (chi-pu-rí-ci) – chipru ma njic
{ro: clopoţel (pentru ovine)}
{fr: petite sonnaille, petite clochette attachée au cou d’un animal}
{en: small bell attached to the neck of an animal}
ex: chipurici, moi dada-a meauã

§ chipurush (chi-pu-rúshĭŭ) sn chipurushi/chipurushe (chi-pu-rú-shi) – (unã cu chipurici)

§ chiprici (chi-prícĭŭ) sn chiprici/chiprice (chi-prí-ci) – (unã cu chipurici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

daire

daire (da-i-ré) sm dairadz (da-i-rádzĭ) shi dairedz (da-i-rédzĭ) – unã soi di hãlati muzicalã faptã dit un tserclju njic di lemnu pi cari easti teasã unã cheali di dãulji (tãmpãnã), cu discuri njits tsi-asunã (chipurici) cãndu s-minã cu mãna tu-agioc tra s-batã ritmul; dairei, dãire, tãmbãrã, tamburã, tãmpãrã;
(expr: bati dairelu = arãspãndeashti zboarã tu lumi; dzãtsi la tutã dunjaea)
{ro: dairea}
{fr: tambour des basque}
{en: tambourina}
ex: bati dairelu

§ dairei/dairee (da-i-ré-i) sf dairei (da-i-réĭ) – (unã cu daire)
ex: cãntã cu daireea (bati dairelu)

§ dãire (dã-i-ré) sm dãiradz (dã-i-rádzĭ) shi dãiredz (dã-i-rédzĭ) – (unã cu daire)

§ dairegi (da-i-re-gí) sm dairegeadz (da-i-re-gĭádzĭ) – omlu tsi bati dairelu
{ro: cel care bate daireaua}
{fr: celui qui joue le tambour des basque}
{en: the man who plays the tambourina}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligucear

ligucear (li-ghu-cĭárŭ) sm liguceari (li-ghu-cĭárĭ) – om tsi-alagã di casã-casã, dzua di anlu nou, nviscut cu stranji caraghioasi, cu unã mutsunã pri fatsã shi chipurici di mesi, cari dzãtsi cãntitsi sh-aspari njitslji; babughear, bubushar, bubair, ischinar, arugucear, rugucear
{ro: căluşar mascat}
{fr: personne travestie qui, le jour de l’an va de porte en porte en recitant quelques verses}
{en: person going disguised, from door to door, on the new year day, reciting some verses}

§ arugucear (a-ru-gu-cĭárŭ) sm, sf arugucearã (a-ru-gu-cĭá-rã), aruguceari (a-ru-gu-cĭárĭ), aruguceari/aruguceare (a-ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)

§ rugucear (ru-gu-cĭárŭ) sm, sf rugucearã (ru-gu-cĭá-rã), ruguceari (ru-gu-cĭárĭ), ruguceari/ruguceare (ru-gu-cĭá-ri) – (unã cu ligucear)

§ bubushar (bu-bu-shĭárŭ) sm bubushari (bu-bu-shĭárĭ) – (unã cu ligucear) (fig: bubushar = hiintsã dit pãrmiti, scoasã dit mintea-a omlui, cu cari s-aspar njitslji cãndu nu-ascultã, etc.)
ex: yini bubusharlu (fig: hiintsa dit pãrmiti, cu cari s-aspar njitslji) s-vã mãcã

§ bubair (bu-ba-írŭ) sm, sf bubairã (bu-ba-í-rã), bubairi (bu-ba-írĭ) shi bubaireanj (bu-ba-í-reanjĭ), bubairi/bubaire (bu-ba-í-ri) shi bubaireani/bubaireane (bu-ba-í-rea-ni) – (unã cu ligucear)
ex: va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi

§ babu-ghear (ba-bu-ghĭárŭ) sm babugheari (ba-bu-ghĭárĭ) – (unã cu ligucear)

§ ischinar (is-chi-nárŭ) sm ischinari (is-chi-nárĭ) – (unã cu ligucear)
ex: unlu di sots s-adrã ischinar shi altu cãnta cu dairelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãrgãritari2/mãrgãritare

mãrgãritari2/mãrgãritare (mãr-gã-ri-tá-ri) sf mãrgãritãri (mãr-ghã-ri-tắrĭ) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minghiushi2/minghiushe

minghiushi2/minghiushe (min-ghĭú-shi) sf minghiushi/min-ghiushe (min-ghĭú-shi) – plantã njicã ca unã earbã tsi creashti agrã prit pãduri icã imirã tu grãdinjli-a oaminjlor, tsi ari unã arãdãtsinã ca unã soi di tseapã ngrupatã tu loc, dit cari es cati primãvearã frãndzã sprilundzi, nyilicioasi sh-un trup cu lilici njits, albi, tsi sh-u-aduc cu chipuricili, adunati tu un arapun aplicat, sh-cu fructi njits, aroshi, mushat anjurzitoari; minghiush, mãrgãritari
{ro: mărgăritar (floare), lăcrimioară}
{fr: muguet, lys des vallées}
{en: lily of the valley}
ex: minghiusha easti nã floarã cari s-cljamã ashi cã sh-u-adutsi cu unã vearã (minghiushi)

§ minghiush2 (min-ghĭúshĭŭ) sm minghiush (min-ghĭúshĭ) – (unã cu minghiushi2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã