DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

yioarã

yioarã (yi-ŭá-rã) sf yiori (yi-órĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; ghioarã, manushachi, musahi; catsitã
(expr:
1: yioarã chipuratã = yioarã cu dintsã di mardzini, ca chipuratã di tsiva;
2: (tsiva, chealea) s-fatsi yioarã = (tsiva, chealea) lja hroma vinitã ca-atsea di yioarã)
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: nveasta trimbura ca yioara; s-ti fats mushatã sh-calotihã, s-ai ocljilj ca yioarili din pãduri; am ocljilj a mei ca dauã yiori; featili avea fãtsli ca yiori; chealea sh-carnea murnescu, s-fac yioarã
(expr: lja hroma vinitã a yioarãljei); lã si fãtsea cãrnurli murni yioarã
(expr: ca yioara); furã bãtuts cu tueaguri pãnã lã si featsi truplu yioarã
(expr: vinitã ca yioara)

§ ghioarã (ghi-ŭá-rã) sf ghiori (ghi-órĭ) – (unã cu yioarã)
ex: s-ved mushatili lilici, culeastrandu shi ghiori (manushachi); ghiorli suntu multu mushati; avem tu gãrdina-a noastrã multi ghiori (manushachi), avem shi ghiori chipurati
(expr: yiori cu dintsã)

§ nyiuredz (nyi-u-rédzŭ) (mi) vb I nyiurai (nyi-u-ráĭ), nyiuram (nyi-u-rámŭ), nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurari/nyiurare (nyi-u-rá-ri) –
1: limpidzãscu (cur, lãgãrsescu) cu larea; u fac s-aspunã limpidi;
2: u fac s-aibã bueaua-a yioarãljei; yiuredz
{ro: limpezi; face limpede ca o viorea}
{fr: rendre très claire par lavage; donner une couleur semblable à celle de la violette}
{en: make it clear by washing; give a color like that of a violet}

§ nyiurat (nyi-u-rátŭ) adg nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurats (nyi-u-rátsĭ), nyiurati/nyiurate (nyi-u-rá-ti) – tsi-aspuni limpidi cu larea tsi-lj si fatsi; tsi easti di hroma-a unei yioarã; yiurat
{ro: bine spălat, foarte limpede, de culoarea viorelei}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn