{ro: (se) pieptăna}
{fr: (se) peigner}
{en: comb}
ex: prindi s-ti cheaptsãnj (s-tsã ndredz perlu); mi chiptinai ninti ca s-mi duc la bisearicã; ma chiptina nveasta-atsea noaua

§ chiptinat (chip-ti-nátŭ) adg chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinats (chip-ti-nátsĭ), chiptinati/chiptinate (chip-ti-ná-ti) – tsi sh-ari tricutã cheaptinili prit per tra s-lu ndreagã
{ro: pieptănat}
{fr: peigné}
{en: combed}

§ chiptina-ri/chiptinare (chip-ti-ná-ri) sf chiptinãri (chip-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-cheaptinã
{ro: acţiunea de a (se) pieptăna; pieptănare}
{fr: action de (se) peigner}
{en: action of combing}

§ nichiptinat (ni-chip-ti-nátŭ) adg nichiptinatã (ni-chip-ti-ná-tã), nichiptinats (ni-chip-ti-nátsĭ), nichiptinati/nichiptinate (ni-chip-ti-ná-ti) – tsi nu sh-ari tricutã cheaptinili prit per tra s-lu cheaptinã; tsi nu easti chiptinat
{ro: nepieptănat}
{fr: qui n’est pas peigné}
{en: uncombed}

§ nichiptinari/nichiptinare (ni-chip-ti-ná-ri) sf nichiptinãri (ni-chip-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-cheaptinã
{ro: acţiunea de a nu (se) pieptăna; nepieptănare}
{fr: action de ne pas (se) peigner}
{en: action of not combing}

§ chiptinãturã (chip-ti-nã-tú-rã) sf chiptinãturi (chip-ti-nã-túrĭ) – soea cu cari easti ndreptu (adunat) perlu; atsea tsi-armãni (hiri, cuprii) dupã chiptinari; chiptinari
{ro: pieptănătură, coafură}
{fr: coiffure}
{en: coiffure, combings}
ex: nvitsai nã chiptinãturã mushatã

§ discheaptin (dis-chĭáp-tinŭ) (mi) vb I dischiptinai (dis-chip-ti-náĭ), dischiptinam (dis-chip-ti-námŭ), dischiptinatã (dis-chip-ti-ná-tã), dischiptinari/dischiptinare (dis-chip-ti-ná-ri) – fac perlu (cu cheaptini i fãrã cheaptini) s-nu mata hibã ndreptu sh-chiptinat cum eara nãinti; disfac (cu cheaptinili, aspargu) chiptinãtura-a perlui; ameastic hirili di per
{ro: despieptăna}
{fr: dépeigner}
{en: ruffle someone’s hair}

§ dischiptinat (dis-chip-ti-nátŭ) adg dischiptinatã (dis-chip-ti-ná-tã), dischiptinats (dis-chip-ti-nátsĭ), dischiptinati/dischiptinate (dis-chip-ti-ná-ti) – (per) tsi s-ari disfaptã; (chiptinãturã) tsi s-ari aspartã; (om) cu perlu amisticat
{ro: despieptănat}
{fr: dépeigné}
{en: ruffled (hair)}

§ dischiptinari/dischiptinare (dis-chip-ti-ná-ri) sf dischiptinãri (dis-chip-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-discheaptinã
{ro: acţiunea de a (se) despieptăna; despieptănare}
{fr: action de (se) dépeigner}
{en: action of ruffling someone’s hair}
ex: dischip-tinarea-a coadilor u aducheshti

(expr: intrarã s-gioacã tu caplu di cor); trag corlu doilji-lj hilj; tradzi
(expr: easti etim) trã moarti; tradzi
(expr: ngreacã) tu zigã; trãdzea
(expr: bãtea, sufla) un vimtu mari; vimtul cãndu vai tragã
(expr: suflã); trapsirã
(expr: dusirã, bãnarã) nã banã ca di amiradz; biu unã apã aratsi sh-trapsi calea
(expr: fudzi); el trapsi
(expr: dusi) nclo di-amari; trapsi calea
(expr: fudzi, nchisi); cati un s-trapsi (fudzi) dit udãlu a ljei; sh-trapsirã calea
(expr: nchisirã, fudzirã; sh-vidzurã di cali); hai, tradzi
(expr: nchisea), fudz!; va s-tradzim cali mãni
(expr: avem cali trã imnari, fudzeari mãni); adz, tutã dzua, trapsim cali
(expr: imnãm, alãgãm); trapsi
(expr: vinji di shidzu) la mini; iu avea traptã
(expr: iu s-avea dusã, iu avea shidzutã, iu avea tricutã noaptea) pãrmãteftsãlj; trapsirã
(expr: fudzirã, s-dipãrtarã) dit irnjia-atsea di pãduri; cãndu trapsi
(expr: nchisi) dit xeani; nu ma putea s-tragã
(expr: s-tragã, s-ducã ninti); dzua-alantã trapsirã
(expr: fudzirã) di-aclo; nu shtiu tsi-ari, ma aftuchina-a mea nu tradzi ninti (nu nchiseashti); trapsi (s-pidipsi di, arãvdã) niputeari; lumea tradzi di (s-pidipseashti cã nu-ari) apã; nj-trapshu (arãvdai, pãtsãi) mari furtunã; trapsim (arãvdãm, nã pidipsim cu) multi lãets; trapshu nitraptili (pãtsãi nipãtsãtili, vãsãnipsii multi) cu nãs; Doamne, tsi lãets au faptã, di armãnjlj-ahãti-au traptã (arãvdarã, s-pidipsirã ahãt); multi shtii, multi va s-tradz (multu va ti pidipseshti, multi va s-aravdzã); trapsi mãnã
(expr: s-alãsã); bitiseashti, tradzi mãnã
(expr: s-alasã); tradzi mãnã
(expr: s-alasã, fudzi) di Mureauã; di ducã, mãnã nu trapsi
(expr: nu s-alãsã, featsi cum featsi shi s-dusi); u ligã: “cã va mi duc”, shi di ducã mãna nu trapsi
(expr: nu s-alãsã pãnã nu s-featsi a lui); funea s-tradzi (sã ntindi); cãt tradzi (s-tindi) amarea; cãt tradzi frãndza sh-arina (multi, cãt s-tindi frãndza sh-arina); lãnã s-tradzi tu (treatsi prit) scamnu tra si s-adarã cairi; trapshu
(expr: aminai) tufechea; trapsi
(expr: aminã tufechea) pristi nãs shi-l culcã mpadi; nu s-tradzi
(expr: nu s-bea) tsigarã pit sucãchi; lu-aflai iu trãdzea
(expr: bea) tsigarã; apa s-trapsi
(expr: nãpui); trãdzets-vã nãpoi
(expr: nãpuits-vã); li tradzi groasi, li tradzi mãri
(expr: dzãtsi, pistipseashti cã easti om mari; s-alavdã multu); s-tradzi di soi
(expr: dzãtsi cã easti di soi bunã); trapsirã shcurtitsa
(expr: arcarã cu zarea, aleapsirã limnitsi) shi-lj cãdzu a hiljlui di-amirã

§ traptu (tráp-tu) adg traptã (tráp-tã), traptsã (tráp-tsã), trapti/trapte (tráp-ti) –
1: (lucru) cari fu minat cãtrã atsel tsi featsi copuslu s-lu minã;
2: tsi easti faptu si s-tindã; tsi s-ari teasã;
3: (atsel) tsi ari arãvdatã (s-ari pidipsitã, ari pãtsãtã) unã dureari trupeascã i sufliteascã; vãsãnipsit, pidipsit, munduit, arãvdat, etc.
(expr:
1: (fatsã) traptã, traptu (la fatsã) = cu unã fatsã tsi-aspuni cã nu para easti ghini cu sãnãtatea;
2: (nari) traptã, (nãri) trapti = (nari) mushatã;
3: (dzeanã) traptã = dzeanã datã cu cundiljlu;
4: (doagã) traptã = (doagã) veaclji, tuchitã)
{ro: tras; târât; pictat; plecat, dus; folosit; care a suferit; etc.}
{fr: tiré, traîné; peint; parti; porté, utilisé; souffert, etc.}
{en: pulled, dragged; painted; gone; utilised; suffered, etc.}
ex: s-lu-aduts di fãrnu traptu; cu brãnlu traptu-azvarna; cu dzeana traptã
(expr: cundiljatã); cu dzeana lai-gãlãitsã sh-cu nãrli trapti
(expr: mushatã); tatãl ninga nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu
(expr: traptu = dus, vgat cãtrã nsus) (angucitoari: fumlu shi foclu); easti traptu ca di pi heavrã
(expr: fatsa-lj nu-aspuni ghini, canda easti cu heavrã); unã doagã traptã
(expr: veaclji, purtatã) shi tuchitã; stranj traptu
(expr: purtat)

§ tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) sf tradziri (trá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-tradzi tsiva
{ro: acţiunea de a trage; tragere; de a sufla; suflare; etc.}
{fr: action de tirer, de carder, etc.}
{en: action of pulling; of blowing, etc.}

§ trãdeari/trãdzeare (trã-dzeá-ri) sf trãdzeri (trã-dzérĭ) – (unã cu tradziri)
ex: unã trãdzeari
(expr: aminari cu tufechea), sh-unã agudeari tu semnu; atseali tsi suntu la trãdzeari (la chiptinarea-a lãnãljei)

§ nitraptu (ni-tráp-tu) adg nitraptã (ni-tráp-tã), nitraptsã (ni-tráp-tsã), nitrapti/nitrapte (ni-tráp-ti) – (lucru) tsi nu easti traptu; tsi nu fu minat cãtrã atsel tsi fatsi copuslu s-lu minã; tsi nu easti faptu si s-tindã; tsi nu s-ari teasã; tsi nu ari arãvdatã unã dureari trupeascã i sufliteascã (nu ari pãtsãtã, nu s-ari pidipsitã); nivãsãnipsit, nipidipsit, nimunduit, nearãvdat, etc.
{ro: netras; netârât; care nu a suferit; etc.}
{fr: qui n’est pas tiré; qui n’est pas porté, qui n’a pas souffert; etc.}
{en: who is not pulled; who has not suffered; etc.}
ex: stranj nitraptu (nipurtat multu, ninga bun)

§ nitrapti/nitrapte (ni-tráp-ti) sf pl – munduiri (pidimadz, trãdzeri, cripãri, etc.) ahãntu greali, cã tsi sã pari cã vãrnu altu dit lumi nu li ari traptã pãnã tora
{ro: dureri nesuferite de nimeni până acuma}
{fr: les plus grandes souffrances du monde}
{en: the greatest possible pains}
ex: tradzi nitraptili (trãdzeri multu greali); tini trãpsesh nitraptili (lucri multu slabi, cum nu-ari traptã vãrnu pãnã tora); lj-avea traptã chealea nitraptili; ni mortu, ni yiu nu va-nj hiu, ma va-nj dzac shi nitraptili va-nj trag; nu nj-aspuneai di ma nãinti, dzãsi tatãl, ma featsish s-ti fac s-tradz nitraptili; s-imni shi s-aladz, sh-nitraptili s-li tradz

§ nitra-dziri/nitradzire (ni-trá-dzi-ri) sf nitradziri (ni-trá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-tradzi tsiva
{ro: acţiunea de a nu trage; etc.}
{fr: action de ne pas tirer, etc.}
{en: action of not pulling, etc.}

§ nitrãdeari/nitrãdzeare (ni-trã-dzeá-ri) sf nitrãdzeri (ni-trã-dzérĭ) – (unã cu nitradziri)