DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheaptini/cheaptine

cheaptini/cheaptine (chĭáp-ti-ni) sm cheaptsãnj (chĭáp-tsãnj) – hãlati (ca unã ploaci suptsãri di os, metal, plasticã cu dintsã di-unã parti), faptã maxus tri discãcearea-a hirilor di per din cap (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspunã ndreptu); hãlati di metal cu dintsã (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari s-discaci itsi soi di hiri; hãlati (ma multu la plural) cu cari s-discaci, s-dizmeasticã hirili (di lãnã) dit arãzboi (scamnu di-arãzboi); cheptini, chiptinici, zornã, zugranã, dzugranã, discãcitor, discãcior, gribã, griblã, glibã;
(expr:
1: cheaptinili-a cucotlui = unã parti cãrnoasã tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus a caplui, di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini; creasta-a cucotlui, cresã, giufcã);
2: cheaptini di tradziri = cheaptini di discãceari, di scãrminari (lãna);
3: intru tu cheaptsãnj = mi-acats s-dizmeastic, s-discaci lãna)
{ro: pieptene}
{fr: peigne, carde}
{en: comb, card}
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; cheaptini di fildish; cheaptinã-ti cu cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinili?; s-trãdzem tu cheaptsãnj (scamnul di la-arãzboi); di cheaptsãnj ma s-plãndzi unã altã

§ cheptini/cheptine (chĭép-ti-ni) sm cheptsãnj (chĭép-tsãnj) – (unã cu cheaptini)

§ chiptinici (chip-ti-nícĭŭ) sn chipti-nici/chiptinice (chip-ti-ní-ci) – cheaptini njic
{ro: pieptene mic}
{fr: petite peigne}
{en: little comb}

§ chiptinar (chip-ti-nárŭ) sm chiptinari (chip-ti-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cheaptsãnj; atsel tsi cheaptinã (discaci, dizmeasticã) hirili di lãnã
{ro: pieptănar}
{fr: peigneur, cardeur}
{en: comb, carder}

§ cheaptin (chĭáp-tinŭ) (mi) vb I chiptinai (chip-ti-náĭ), chiptinam (chip-ti-námŭ), chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinari/chiptinare (chip-ti-ná-ri) – trec cu cheaptinili prit per tra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsãnjlji tra s-dizmeastic hirili di lãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scamnu

scamnu (scám-nu) sn scamni/scamne (scám-ni) shi scamnuri (scám-nurĭ) –
1: momilã (ma multu di casã, cu andoapir i fãrã) faptã maxus tra s-shadã omlu; careclã;
2: unã soi di vurtsã cu dintsã di her cu cari s-cheaptinã hirili ncãrshiljati di lãnã;
3: cutia tu cari sã ngroapã mortul; chivuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii;
4: un gioc di cilimeanj;
5: thronlu pri cari shadi vãsiljelu tu dzãlili pisimi; thron; casa (loclu) iu s-aflã sh-di iu urseashti un om mari (vãsiljelu, dispoti, vizir, etc.); (fig:
1: scamnu = (i) thesea shi putearea di amirã i vãsilje; (ii) loclu (cãsãbãlu) iu sh-ari “scamnul” vãsiljelu; expr:
2: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
3: cicior cu scamnu = cicior strãmbu, nduplicat;
4: cicior di scamnu = soi vãsilicheascã, soi di-amirã;
5: nu-i furcã shi scamnu = nu easti lucru di muljeri)
{ro: scaun; scaun cu pieptenuşi; sicriu; tron; sediu; joc de copii}
{fr: chaise; scardasse, carde; cercueil; thrône; siège; jeu enfantin}
{en: chair; card, carding brush; coffin; throne; seat (bishop); children’s game}
ex: tini yinj la noi, io tsã-l bag dinãpoi (angucitoari: scamnul); lja un scamnu shi shedz; suntu cãsi tsi nu au scamni (carecli); cãndu mulgu oili, picurarlji shed pri scamnuri (scamni di cheatrã); si sculã di pi scamnu shi acãtsã s-greascã cãtrã tuts deanvãrliga; trapsi ndreptu la scamnu shi shidzu; eara tamam oara, cãndu vrea-lj tragã scamnul, s-lu-aspindzurã; mutrea-ts lucrul, feata-a mea, c-aestã nu-i furcã shi scamnu!
(expr: nu easti lucru muljirescu; scamnu = vurtsã); aclji-marã vitsinili s-lj-agiutã la scamnu (vurtsa ti chiptinari hirili); mini sor, mi-ashteaptã scamnul (chivurea), tini sor, ti-ashteaptã soacra; cu scamnul (gioclu di cilimeanj); cicior di scamnu
(expr: soi vãsilicheascã) easti; noi, armãnjlji him soi di scamnu
(expr: soi di vãsilje); mi dush la scamnul a mitrupulitlui (casa di iu urseashti dispoti); amirãlu dipusi di pri scamnu (thron), bãgã hilj-su tu loclu a lui; si nsurã cu feata di-amirã shi dupã moartea-a amirãlui, intrã tu scamnu; s-alinã pi scamnul dumnescu di-amirã shi dumni tu loclu a tatã-sui; amirãlu inshi di pri scamnu

§ scãmnici (scãm-nícĭŭ) sn scãmnici/scãmnice (scãm-ní-ci) – scamnu njic
{ro: scăunel}
{fr: petite chaise}
{en: litlle chair}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trag

trag (trágŭ) (mi) vb III shi II trapshu (tráp-shĭu), trãdzeam (trã-dzeámŭ), traptã (tráp-tã), tradziri/tradzire (trá-dzi-ri) shi trãdzeari (trã-dzeá-ri) –
1: fac un copus tra s-lu-adar un lucru si s-minã cãtrã mini (s-lu-aprochi, s-lu scot dit un loc, dit unã groapã iu s-aflã, etc.);
2: tindu tsiva; fac un lucru (funi, pãndzã, cãmeashi, etc.) si s-tindã;
3: aduchescu unã dureari trupeascã i sufliteascã (cã suntu lãndzit, cã am cripãri, etc.); vãsãnipsescu, mi pidip-sescu, mi doari, munduescu, aravdu, pat, mi nvirinedz, etc.;
(expr:
1: trag cu ocljul (cu coada-a ocljului) = mutrescu niheamã ca peascumta tra s-nu mi-aducheascã alantsã;
2: trag cu ureaclja = ciulescu urecljili tra s-avdu zboarã spusi peanarga tra s-nu li avdã tutã dunjaea;
3: ãlj trag un oclju (un pulj) di somnu = dormu trã putsãn chiro; u ljau di ureaclji;
4: nj-trag suflitlu = (i) mizi pot s-adilj (cã hiu avursit, aush, etc.); (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
5: trag s-mor, trag di moarti = nj-vinji oara di moarti, hiu etim s-mor;
6: trag tu zigã = ngrec greu;
4: tradzi vimtul = suflã (bati) vimtul;
7: trag corlu = intru sh-gioc tu caplu di cor;
8: trag calea = nchisescu calea, mi duc, fug, imnu, alag, etc.;
9: trag ninti = nchisescu;
10: trag nã banã = duc nã banã, bãnedz nã banã;
11: trag mãnã (di la un lucru) = mi-alas (di-un lucru), lu-alas lucrul;
12: trag tufechea = amin, discarcu tufechea;
13: trag unã tsigarã = beau unã tsigarã cu aprindearea-a tsigariljei shi trãdzearea-a fumlui di tsigarã tu cheptu;
14: mi trag nãpoi = mi dau nãpoi, nãpuescu;
15: li trag groasi, mi trag mari = pistipsescu (icã voi s-fac lumea s-pistipseascã) sh-mi portu (mi cãmãrusescu, etc.) dip ca un om mari (nvitsat, avut, etc.) cu tuti cã nu hiu;
16: trag ca calu la ordzu; vrei cal, ordzu? = trag cu multã mirachi, voi multu s-lu fac un lucru;
17: trãdzem shcurtitsa = alidzem pri cariva dupã cum cadi tihea-a omlui, cu arcarea di zari, cu trãdzearea di limnitsi, etc.)
{ro: trage; sufla; duce; pleca, porni; suferi; renunţa; întinde; descărca; fuma (ţigare); retrage; se crede (se purta ca) cineva important; etc.}
{fr: tirer; souffler; mener; s’en aller, marcher; souffrir, endurer; renoncer; étendre; sérancer, carder; décharger; fumer; retirer; s’en faire accroire; etc.}
{en: pull; blow (wind); lead (a life); leave, start; suffer; renounce; spread, stretch; card (wool), smoke (cigarette); withdraw; etc.}
ex: di trãdzearea di funi, nj-si tãljarã dzeadzitli; tradzi un, tradzi alantu; mini-l trapshu cã vrea s-lu calcã un cal; dupã tsi trapsi (tsi-arãvdã) cãt trapsi (cãt arãvdã); nu trapsi (nu-s mundui, nu-arãvdã) di foami; dupã tsi tuts trapsirã corlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn