DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

§ chiptar (chip-tárŭ) sn chiptari/chiptare (chip-tá-ri) – geachet fãrã mãnits; cumatã di pãndzã albã tsi muljerli u poartã pi cheptu; cheptar, cheptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fanelã

fanelã (fa-né-lã) sf faneli/fanele (fa-né-li) –
1: tsãsãturã (pãndzã) moali sh-lishoarã di lãnã, bumbac i mitasi;
2: stranj mplitit tsi s-poartã pisti cãmeashi, tu partea di nsus a truplui, cu mãnits i fãrã mãnits, tra s-tsãnã cãldurã; flanelã, sãlnicã, selnicã, silinicã, catasarcu, catasarcã, cãmãgeanã, cãmãgelã, coaci, gãdzoafã
{ro: flanelă; pânză de mătase (lână, bumbac)}
{fr: flanelle; toile en soie (coton, laine)}
{en: sweater; silk (cotton, wool) linen or cloth}
ex: lj-feci un chiptash di fanelã ca s-lj-acatsã oslu earna

§ flanelã (fla-né-lã) sf flaneli/flanele (fla-né-li) – (unã cu fanelã)
ex: fustani di flanelã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tipurescu

tipurescu (ti-pu-rés-cu) (mi) vb IV tipurii (ti-pu-ríĭ), tipuream (ti-pu-reámŭ), tipuritã (ti-pu-rí-tã), tipuriri/tipurire (ti-pu-rí-ri) – mãc ma multu dicãt lipseashti pãnã mi satur sh-nu mata pot s-mãc altã (cãndu nchisescu s-mãc cu silã, cu zorea, di primansus); mãc (i fac altu tsiva), cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata nj-easti foami icã nu mata voi s-fac tsiva); tipãrescu, satur, fãnãtescu, nãfãtescu, fãnitescu, apudidescu, pristinisescu, pristãnisescu, prãstãnescu, pristãnescu
{ro: sătura}
{fr: (se) rassassier}
{en: satiate}
ex: ãlj coapsi somnul di-l sãturã

§ tipurit (ti-pu-rítŭ) adg tipuritã (ti-pu-rí-tã), tipurits (ti-pu-rítsĭ), tipuriti/tipurite (ti-pu-rí-ti) – mãcat cãt lipseashti, tipãrit, sãturat, fãnãtit, nãfãtit, fãnitit, pristinisit, pristãnisit, prãstãnit, pristãnit
{ro: săturat}
{fr: rassassié}
{en: satiated}

§ tipuriri/tipurire (ti-pu-rí-ri) sf tipuriri (ti-pu-rírĭ) – mãcari cãt lipseashti (pãnã cãndu nu mata lj-easti a omlui foami); tipãriri, sãturari, fãnãtiri, nãfãtiri, fãnitiri, pristinisiri, pristãnisiri, prãstãniri, pristãniri
{ro: acţiunea de a sătura; săturare}
{fr: action de (se) rassassier}
{en: action of satiating}

§ tipãrescu (ti-pã-rés-cu) (mi) vb IV tipãrii (ti-pã-ríĭ), tipãream (ti-pã-reámŭ), tipãritã (ti-pã-rí-tã), tipãriri/tipãrire (ti-pã-rí-ri) – (unã cu tipurescu)
ex: nu-nj tipãreashti (nu-am di primansus); cara s-tsã tipãreascã (cara s-ai di pistaneu), s-nji dai sh-a njia; di iu s-tipãreascã (s-pristãneascã)?

§ tipãrit (ti-pã-rítŭ) adg tipãritã (ti-pã-rí-tã), tipãrits (ti-pã-rítsĭ), tipãriti/tipãrite (ti-pã-rí-ti) – (unã cu tipurit)

§ tipãriri/tipãrire (ti-pã-rí-ri) sf tipãriri (ti-pã-rírĭ) – (unã cu tipuriri)

§ tipãriturã (ti-pã-ri-tú-rã) sf tipãrituri (ti-pã-ri-túrĭ) – atsea tsi-armãni di primansus
{ro: rest}
{fr: reste, débris}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn