|
|
chipru
chipru (chí-pru) sn chipri/chipre (chí-pri) – hãlati (di brundzu) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã goalã (dishcljisã tu-unã parti sh-cu-unã limbã spindzuratã di partea-alantã) cari s-acatsã ma multu di gusha-a oilor tra s-asunã cãndu oili s-minã (shi easti niheam altã soi di cloput i tracã); chipur, cloput
{ro: clopot (pentru ovine)}
{fr: sonnaille, clochette attachée au cou d’un animal}
{en: bell attached to the neck of an animal}
ex: boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); chiprili di tsachilji mari; sh-treatsi chipiti sh-cloputi cãti putu; asunã chiprili di tungi
§ chipur1 (chí-purŭ) sn chipuri/chipure shi chipuri (chí-purĭ) – (unã cu chipru)
ex: cu giocuri shi cu chipuri; sunã chipurlu di ishiri; necã cãnj, necã chipuri di oi s-avdã
§ chipurici (chi-pu-rícĭŭ) sn chipurici/chipurice (chi-pu-rí-ci) – chipru ma njic
{ro: clopoţel (pentru ovine)}
{fr: petite sonnaille, petite clochette attachée au cou d’un animal}
{en: small bell attached to the neck of an animal}
ex: chipurici, moi dada-a meauã
§ chipurush (chi-pu-rúshĭŭ) sn chipurushi/chipurushe (chi-pu-rú-shi) – (unã cu chipurici)
§ chiprici (chi-prícĭŭ) sn chiprici/chiprice (chi-prí-ci) – (unã cu chipurici)
boatsi/boatse
boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu
§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi
§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu
cãtush
cãtush (cã-túshĭŭ) sm, sf cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtushã (cã-tú-shã), cãtush (cã-túshĭ), cãtushi/cãrtushe (cã-tú-shi) shi cãtush (cã-túshĭ) – prici imirã (ma njicã di cãni) tsãnutã priningã casã tra s-acatsã shoarits; pisã, pãsã, matsã, macearoc, macioc, mãroi; (fig:
1: cãtushi = ipucrit, tirtipci; expr:
2: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun;
3: canda mi supsirã cãtushili = hiu multu-agiun;
4: ari noauã sufliti ca cãtusha, vulpea sh-muljarea = easti greu s-lu fats s-moarã)
{ro: pisică}
{fr: chat, chatte}
{en: cat}
ex: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; cãtusha mãcã shoarits; cãni, cãtushi shi sharpi; cãtusha sh-la fatsa: semnu cã va da ploai; amiroanja tãtsea ca unã cãtushi; aveam nã cãtushã albã; cãtushlu nã fudzi din casã; acatsã s-njaurã ca nã cãtushi; tãtsea ca nã cãtushi, shi zbor nu scutea din gurã; cãndu cãtusha nu-i acasã, shoaritslji gioacã pri measã; vrei, cãtushe, pescu?; cãtusha cu chipru, nu acatsã shoarits; cari cãtushi nu-l va pescul?; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, ascuchi; s-giurã cãtusha s-nu mãcã shoarits; cãtusha, ma nu-agiundzi pescul, dzãtsi cã-i amputsãt; si shtea tsi cãtushi (fig: ipucrit, tirtipci) easti el; moarti him di foami, canda nã supsirã cãtushili!
chiprici
chiprici (chi-prícĭŭ) sn – vedz tu chipru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipruchipur1
chipur1 (chí-purŭ) sn – vedz tu chipru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipruchipurici
chipurici (chi-pu-rícĭŭ) sn – vedz tu chipru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipruchipurush
chipurush (chi-pu-rúshĭŭ) sn – vedz tu chipru
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chiprucloput
cloput (cló-putŭ) sn cloputi/clopute (cló-pu-ti) – unã soi di chipru (di tuci) tsi sh-u-adutsi cu-unã cupã turnatã cãtrã nghios, cari s-acatsã ma multu di gusha-a birbetslor (a vãtslor, a caljlor) sh-cari asunã, cãndu s-minã limba spindzuratã nãuntru; chipru, chipur, ciocan, tracã
{ro: talangă}
{fr: sonnaille, grelot}
{en: bell}
ex: oai cu cloput; va mi-adar bubair cu tuti cloputli di oi; sh-treatsi chipri-sh-cloputi cãti putu s-poartã
§ cluputic (clu-pu-tícŭ) sn cluputitsi/cluputitse (clu-pu-tí-tsi) – cloput ma njic, ciucãnic, ciucãnici, cluputici
{ro: clopoţel, talangă mică}
{fr: petite sonnaille, petit grelot}
{en: small bell}
§ cluputici (clu-pu-tícĭŭ) sn cluputici/cluputice (clu-pu-tí-ci) – (unã cu cluputic)
§ ciocan (cĭó-canŭ) sn ciocani/ciocane (cĭó-ca-ni) – un cloput niheamã ma njic
{ro: clopot (de ovine), talangă}
{fr: sonnaille en fonte plus petite que le “cloput”, grelot de fonte}
{en: bell (smaller than the “cloput”)}
ex: s-avdu n dipãrtari ciocani (cloputi) di oi; lu-agudi cu-un ciocan n cap
§ ciucãnic (cĭu-cã-nícŭ) sn ciucãnitsi/ciu-cãnitse (cĭu-cã-ní-tsi) – ciocan ma njic, ciucãnici, cluputic, cluputici
§ ciucãnici (cĭu-cã-nícĭŭ) sn ciucãnici/ciucãnice (cĭu-cã-ní-ci) – (unã cu ciucãnic)
§ ciucanã (cĭu-cá-nã) sf ciuca-ni/ciucane (cĭu-cá-ni) – oai i caprã cu ciocan di gushi
gãci
gãci (gắcĭŭ) sm gãci (gắcĭ) – tsap tsi njardzi nãinti, tu frãmtea-a cupiiljei sh-ari di-aradã un chipru;
(expr: escu ca gãci = escu om vãrtos, cu multu curai, sh-nu nj-u fricã s-neg n frãmti)
{ro: ţap fruntaş}
{fr: sonailler; bouc qui va devant, qui marche à la tête des autres}
{en: he-goat who walks in front of he herd}
ex: chirui gãcilu; si-nj ti-agiungã dorlu greu, dorlu greu di gãcili-a tãi; ca gãci hii
(expr: hii vãrtos shi curagios)
pãduri/pãdure
pãduri/pãdure (pã-dú-ri) sf pãduri (pã-dúrĭ) – loc multu tes tu cari crescu arburi (di-aradã agri, icã siminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, sculari casi, fãtearea di cãrtsã, etc.), tu cari creashti sh-earbã, lilici, mushclji, etc. sh-bãneadzã agru prici, agru pulj, etc.; curii, codru, codur, dubrac, urmanj, das;
(expr:
1: pãduri greauã = pãduri stufoasã, ntunicoasã, cu multi shi ndisati tufishuri;
2: pãduri avigljatã = pãduri di-aradã cu ponj bitãrnji, tsãnutã ma multu trã mushuteatsã shi primnãri, iu nu s-alasã tãljarea-a arburlor;
3: buriclu di pãduri = mesea-a pãduriljei;
4: scos dit pãduri; om di pãduri = om pãdurish, om aghru, tsi easti aghru ca di la oi)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: n pãduri faptu fui, tut ãn pãduri criscui, sh-acasã-anda mi-adusirã, s-hiu nai mari-nj dzãsirã (angucitoari: ciumaglu); pãdurea-nj mi-avu, pãdurea-nj mi chiru, sh-cu tini sh-fãrã tini (angu-citoari: cãrliglu); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); nu-i pãduri (curii) fãrã surtseali; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; pãdurli suntu multi; lja leamni dit pãduri; s-turna ncãrcatã cu leamni dit pãduri; suntu pãduri di cãstãnj; acãtsarã s-aurlã ljundarlji shi s-mutã pãdurea di zghic; avdu dit mardzinea-a pãduriljei nã vreavã mari; u-adusirã tu-unã pãduri stufoasã, ntuni-coasã; agiumsi tu buriclu di pãduri
(expr: tu mesea di pãduri); lu scoasi ficiorlu tu-unã pãduri greauã
(expr: pãduri ndisatã)
§ pãduricã (pã-du-rí-cã) sf pãduritsi/pãduritse (pã-du-rí-tsi) – pãduri njicã
{ro: pădurice}
{fr: petite forêt}
{en: small forest}
§ pãdurici/pãdurice (pã-du-rí-ci) sf pãdurici/pãdurice – (unã cu pãduricã)
§ pãdurami/pãdurame (pã-du-rá-mi) sf pãdurãnj (pã-du-rắnjĭ) – loc multu tes sh-cu multi pãduri
{ro: pădure întinsă}
{fr: grande forêt}
{en: large forest}
§ pãdurlichi/pã-durliche (pã-dur-lí-chi) sf pãdurlichi (pã-dur-líchĭ) – (unã cu pãdurami)
semnu1
semnu1 (sém-nu) sn seamni/seamne (seám-ni) –
1: lucru tsi caftã s-aspunã tsiva (adrat di fisi icã di om, minari di mãnã, fãtseari cu ocljul, etc.); simadi, urmã, ulmã, arãzgãnã, tor, tragã, dãrã;
2: loclu tsi vrei s-lu-agudeshti cãndu aminj tsiva; lucrul tsi-avinj s-lu fats; nishani, scupo;
3: lucrul tsi-aspuni cã tsiva easti dealihea; provã, mãrturilji;
4: lucrul (nelu) tsi-l da un ficior a unei isusitã ca unã soi di arvunã cã va si nsoarã cu feata; arvunã, arãvoanã, arãvonã, doarã di la numtã;
5: lucru tsi s-aspuni cã nu easti faptu sum nomurli a fisiljei, ma faptu di unã puteari dit lumea alantã; nishani, ciudii, thamã, thavmã;
6: lucru (ca unã cupã turnatã cãtrã nghios cu-unã limbã nãuntru) tsi si spindzurã di gusha-a prãvdzãlor tra s-asunã cãndu s-minã; cloput, chipru, ciocan, tracã;
(expr: di om cu semnu, largu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlu si s-afireascã di om cu semnu, s-aibã cãshtigã, cã easti om arãu)
{ro: semn, urmă, marcă, ţintă, probă, mărturie, dar de nuntă, arvună, miracol, ciudă, talangă}
{fr: signe, trace, cible, marque, preuve, témoignage, cadeau de noces, arrhes, miracle, sonnaille, prodige, dépit}
{en: sign, trace, target, proof, testimony, wedding present, deposit, miracle, spite, cattle-bell}
ex: featsi un semnu (minari) cu caplu; bãgai tu loclu-atsel un semnu; ai un semnu (urmã alãsatã di fisi i om) pri nari; seamnili dati (urmili alãsati) di ljundarã; a stearpilor fã-lã cãti un semnu; la oili-a meali, semnul easti unã furcã (la ureaclji); trei, patru seamni di oi; cati celnic sh-ari semnul a lui (di oi, di calj); lj-fãtsea pãrintsãlj, semnu; ari semnu
(expr: ari treatsiri, shtii cum s-lu lja omlu tra s-lu facã s-adarã tsi va el); lo semnu (lo tsi lipsea tra s-aibã treatsiri la cariva); nitsi semnu (urmã) di pãlati nu s-videa; si nvitsã s-da tu semnu (s-agudeascã pri nishani, s-nishinipseascã); s-tragã tu semnu (aminã tra s-agudeascã nishanea); s-lj-aducã shi semnul (prova); sh-lo semnul (tesea, loclu) di pãshe; a stearpilor fã-lã cãti un semnu pri lãnã; avea sh-nãs un semnu (aradã) di calj; acãtsãm cãlãujlji shi distupãm seamnili (chiprili tsi spindzura di gusha-a lor); deadirã seamnili (arvuna, arãvoanili) shi u bãsharã nveasta; Dumãnica tsi vinji deadim semnul (arãvoana di isozmatã); elj doilji deadirã semnu (arvuna di isusiri); tricurã cu seamnili la isozmã; nji s-aspusi semnu (ciudii, nishani) mari; cu ocljilj zgãrlits di semnul (ciudia) tsi vidzurã; mãri ãlj suntu seamnili! (nishenjli!); ea mutrea tsi semnu (ciudii) di featã; atsea nu sh-eara featã, cã sh-eara semnu (nishani, ciudii); nu-lj s-astindzea, trã semnu (trã ciudii); vrea-lj vatãmã, trã semnu (trã ciudii, si s-aducã aminti trã totna); s-li chirdem, trã semnu! (trã ciudii, trã njirari); shi, trã semnu! (trã ciudii); semnu (ciudii) s-aspusi tu hoarã; semnu (ciudii) di mustatsã; easti semnu (ciudii) mari aestã tsi featsi; om easti i semnu? (ciudii?); om cu semnu (om di-anami, cunuscut); cu semnu (anami), nicuchirã; nj-u semnu (nj-yini inati) sh-mi doari, cã omlu-a meu nj-u featsi; pãtsã seamnili (nipãtsãtili) sh-pãrmitili