DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciupilar

ciupilar (cĭu-pi-lárŭ) sm ciupilari (cĭu-pi-lárĭ) – numã datã la ma multi turlii di prici (gushturi) njits (niheamã ma mari di deadzitlu di mãnã a omlui), cu truplu ca un chelindru sh-chealea veardi-psarã-pestrã, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); ciupular, gushtir, gushtur, gushtiritsã, gushturitsã;
(expr:
1: s-ti mãshcã (s-ti chipurã) ciupilarlu = s-ti lja draclu; s-ti duts la drats; s-ti lja neclu, s-pats nipãtsãtili;
2: avinã ciupilari = dzãtsi mash zboarã, nu fatsi tsiva, cã nu easti salami)
{ro: şopârlă}
{fr: lézard}
{en: lizard}
ex: noi nu him ciupilari s-bãnãm tu chetri, noi vulturi him

§ ciupular (cĭu-pu-lárŭ) sm ciupulari (cĭu-pu-lárĭ) – (unã cu ciupilar)
ex: eu mi fac ciupular veardi (gushtir); ciupularlu triirã; ciupularlji nu mãshcã; ti mãshcã ciupilarlu, ti chipirã ciupularlu
(expr: ti lo draclu)

§ ciupulic (cĭu-pu-lícŭ) sm ciupulits (cĭu-pu-lítsĭ) – unã soi di pulj ghigantu dit pãrmiti (cu trup di ciupilar) tsi s-alipida din tser tra s-arãcheascã njitslji dit sãrmãnitsã; (fig:
1: ciupulic = atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti afãnisit; afãnizmo, halazmo, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri; expr:
2: va mi mãcã (va mi-adunã, va mi lja) ciupuliclu = va mi furã ciupuliclu (dit pãrmiti); va pat nipãtsãtili; va hibã cavai di mini; va mor, va mi-afãnsescu, va hiu cãtãstrãpsit, etc.)
{ro: pasăre uriaşă din basme care fură copiii}
{fr: oiseau géant des histoires d’enfants}
{en: huge bird fron children’s stories}
ex: ciupulic veardi va ti mãcã
(expr: va pats nipãtsãtili, va mori); ciupulic lai va ti mãcã
(expr: va ti-afãniseshti, va hii cãtãstrãpsit); ciupuliclu (fig: afãnizmolu) va ti mãcã; ciupuliclu vrea n-adunã
(expr: va hibã cavai di noi)

§ ciupãlic (cĭu-pã-lícŭ) sm ciupãlits (cĭu-pã-lítsĭ) – (unã cu ciupulic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mesi/mese

mesi/mese (mé-si) sf fãrã pl – loclu (njedzlu) di nuntru a unui lucru; loclu tsi s-aflã tu idyea dipãrtari dit unã mardzini tu-alantã a lucrului (di la mardzinea dinsus pãnã la-atsea dinghios); partea-a truplui di om tsi s-aflã la nãltsimea-a buriclui (namisa di pãnticã shi stumahi); measi, chentru; nolgic, nolgiuc, njilgioc, njolgiuc, njoldzuc, njedz
(expr:
1: tsi curã tu mesi = tsi s-fatsi, cum sta lucrili;
2: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
3: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
4: tu mesea di (adv) = nolgicã, nolgiuca, nolgiua, njilgioca, namisa, anamisa, nidzã, njidzã, nizã;
5: (atsel) dit mesi (adg) = (atsel) tsi s-aflã namisa di alti lucri; atsel tsi nu easti ni bun, ni arãu; nolgic, nulgican, nolgican, nolgiucan, njilgioc, njolgican, njilgiucan, njijlucan)
{ro: mijloc, centru, talie (mijlocul corpului)}
{fr: milieu, centre; taille (milieu du corps)}
{en: middle, center; waist}
ex: pãlatea a lui dit mesea (nolgica) di-amari; earam tu mesi (nolgica); stãtui tu mesi; lu tãlje pit mesi; di mesi tsimsi-apala; pisti mesi nj-angricã; nu sh-u frãndzi mesea
(expr: (i) nu sh-lu leagãnã truplu, gofurli; icã, (ii) easti multu linãvos); si strãndzi ta si sh-facã mesea (partea di ningã buric a truplui) njicã; u-acãtsã di mesi feata; atsel di mesi
(expr: nolgicanlu); el pri mesea sh-easti nsurat
(expr: el easti nsurat cu nolgicana); ãlj dzãsi a featãljei tsi curã tu mesi
(expr: tsi s-fatsi, cum sta lucrili); cari va s-facã multi dinãoarã, armãni tu mesi; cari ncalicã mula-a altui, s-dipuni tu mesea di cali

§ measi/mease (meá-si) sf fãrã pl – (unã cu mesi)
ex: hiljlu di measi (nolgicanlu)

§ mitsiu (mi-tsíŭ) sm fãrã pl – giumitatea dit-un lucru dispãrtsãt (tãljat) tu mesi; giumetã
{ro: o jumătate de}
{fr: une moitié de}
{en: a half of}
ex: nã fripsi sugiuc shi nã scoasi un mitsiu (unã giumitati di) di yin

§ njedz (njĭédzŭ) sn njedzuri (njĭé-dzuri) – partea di nai ma nuntru a unui lucru; partea ma moali (dit mesi) di nuntru a cãrvealiljei di pãni; partea di nuntru (dit mesi) a yimishilor;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nipãrticã

nipãrticã (ni-pắr-ti-cã) sf nipãrtits (ni-pắr-titsĭ) – prici cu truplu multu lungu ca un chelindru (i ca unã funi multu groasã), tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; nãpãrticã, sharpi, shirpoanji, uheauã; buljar, ofchiu, sãpit;
(expr:
1: earbã di nipãrticã = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di sharpi;
2: pulj di nipãrticã; nipãrticã = aharistu, arãu; laolu pistipseashti cã nipãrtica cãndu easti s-facã pulj, aeshti lj-arup pãntica sh-es nafoarã, cu-aestã vãtãmãndalui nipãrtica tsi-lj featsi;
3: mi mushcã nipãrtica = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
4: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di nipãrticã = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: şarpe, viperă}
{fr: serpent, vipère}
{en: snake, viper, adder}
ex: mi mãshcã unã nipãrticã; vidzui nã nipãrticã dit apã; mi chipirã nipãrtica; nipãrticã lai va s-u mãca; sherchi shi nipãrtits shuirã; nipãrtica nu sh-aspuni cicioarli; cara vidzui cartea cu vula lai, mi mushcã nipãrtica
(expr: aduchii cã-nj vinji nã hãbari lai, cã mi-agudi nã taxirati greauã); creashti pulj di nipãrticã
(expr: s-fatsi aharistu); cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭŭ) sm, sf nipãrticushi/nipãrticushe (ni-pãr-ti-cú-shi), nipãrticush (ni-pãr-ti-cúshĭ) nipãrticushi/nipãrti-cushe (ni-pãr-ti-cú-shi) – nipãrticã njicã (mascurã i feaminã); pulj (njic) di nipãrticã
{ro: şarpe mic, viperă mică}
{fr: petit serpent, petite vipère}
{en: little serpent, small viper}
ex: tu-arapuni, nã nipãrticushi adunatã culcush; lj-avea moartã nipãrticusha shi-sh plãndzea hala

§ nãpãrticã (nã-pắr-ti-cã) sf nãpãrtits (nã-pắr-titsĭ) – (unã cu nipãrticã)

§ nipãrtichedz (ni-pãr-ti-chĭédzŭ) (mi) vb I nipãrticai (ni-pãr-ti-cáĭ), nipãrticam (ni-pãr-ti-cámŭ), nipãrticatã (ni-pãr-ti-cá-tã), nipãrticari/nipãrticare (ni-pãr-ti-cá-ri) – hiu mushcat di-unã nipãrticã; mushcu pri cariva (zburãndalui di nipãrticã); nipãrtic, shirpichedz; nshirpichedz; (fig: mi nipãrtichedz = mi-acatsã inatea; mi nvirinedz multu, mi cãrteashti tsiva)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn