DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãscãndisescu

cãscãndisescu (cãs-cãn-di-sés-cu) vb IV cãscãndisii (cãs-cãn-di-síĭ), cãscãndiseam (cãs-cãn-di-seámŭ), cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisiri/cãscãndisire (cãs-cãn-di-sí-ri) – dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd di cariva i di-atseali tsi fatsi; nu lu-alas pri cariva s-aibã arihati; pirãxescu, cãrtescu, angulcescu, schin, chipin
{ro: tachina, deranja, sâcâi}
{fr: taquiner, incommoder, trimbaler}
{en: tease, incommodate}
ex: Faraon lji cãscãndisea (nu lj-alãsa arihati); sh-pi mortsã lji cãscãndisea (lj-cãrtea)

§ cãscãndisit (cãs-cãn-di-sítŭ) adg cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisits (cãs-cãn-di-sítsĭ), cãscãndisiti/cãscãndisite (cãs-cãn-di-sí-ti) – tsi easti schinat cu zboarã dzãsi tr-arãdeari sh-fãrã lãeatsã; tsi nu easti alãsat arihati; pirãxit, cãrtit, angulcit, schinat, chipinat
{ro: tachinat, deranjat, sâcâit}
{fr: taquiné, incommodé, trimbalé}
{en: teased, incommodated}

§ cãscãndisiri/cãscãndi-sire (cãs-cãn-di-sí-ri) sf cãscãndisiri (cãs-cãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãscãndiseashti; pirãxiri, cãrtiri, angulciri, schinari, chipinari
{ro: acţiunea de a tachina, de a deranja, de a sâcâi; tachinare, deranjare, sâcâire}
{fr: action de taquiner, d’incommoder, de trimbaler}
{en: action of teasing, of incommodating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chitarã

chitarã (chi-tá-rã) sf chitari/chitare (chi-tá-ri) – hãlati muzicalã tsi ari di-aradã shasi teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu ma mari ca-atsea di-avyiulii, cari asunã cãndu teljurli suntu chipinati i aguditi cu dzeadzitli
{ro: ghitară}
{fr: guitare}
{en: guitar}
ex: cãntu din chitarã, tini dornji ninga, dornji ca gumarã

§ chitar (chi-tárŭ) sn chitari/chitare (chi-tá-ri) – (unã cu chitarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coardã2

coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii

§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)

§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi

§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}

§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

harfã

harfã (hár-fã) sf harfi/harfe (hár-fi) – hãlati faptã di-unã chinari (cu trei mãrdzinj) pri cari suntu teasi ma multi coardi tsi scot unã boatsi muzicalã cãndu suntu chipinati (cu dauãli mãnj) tra si s-batã un cãntic
{ro: harfă}
{fr: harpe}
{en: harp}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pidupinac

pidupinac (pi-dhu-pí-nacŭ) sn pidupinatsi/pidupinatse (pi-dhu-pí-na-tsi) – vas cu cãpachi faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, ncljitor, cljitor, cupac, chipinac, clidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}
ex: bagã masinili tu pidupinac

§ piripinac (pi-ri-pí-nacŭ) sn piripinatsi/piripinatse (pi-ri-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)

§ pirpinac (pir-pí-nacŭ) sn pirpinatsi/pirpinatse (pir-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)

§ clidupinac (cli-dhu-pí-nacŭ) sn clidu-pinatsi/clidupinatse (cli-dhu-pií-na-tsi) – pheat di lemnu cu cãpachi tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mã-carea tsi u poartã omlu tu pheat); pidupinac, piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, cupac, chipinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois à couvercle}
{en: container with cover made of wood}

§ chipinac (chi-pi-nácŭ) sn chipina-tsi/chipinatse (chi-pi-ná-tsi) – (unã cu pidupinac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pirãxescu

pirãxescu (pi-rãc-sés-cu) (mi) vb IV pirãxii (pi-rãc-síĭ), pirãxeam (pi-rãc-seámŭ), pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) –
1: mi tradzi (mi fatsi, mi pindzi) tsiva cu puteari (un pirazmo, unã mirachi mari), tra s-adar un lucru;
2: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aflã arihati; lj-fac biuzuri; angulcescu;
3: dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd niheamã di cariva i di-atseali tsi fatsi el; cãscãndisescu, schin, chipin, cãrtescu
{ro: ispiti; deranja; tachina}
{fr: tenter; incommoder, déranger; taquiner}
{en: tempt; disturb; tease}

§ pirãxit (pi-rãc-sítŭ) adg pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxits (pi-rãc-sítsĭ), pirãxiti/pirãxite (pi-rãc-sí-ti) –
1: tsi easti traptu (pimtu) di-un pirazmo tra s-facã un lucru;
2: tsi-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihati; faptu biuzuri; angulcit;
3: schinat, cãrtit, cãscãndisit
{ro: ispitit; incomodat, deranjat; tachinat}
{fr: tenté; dérangé, importuné; taquiné}
{en: tempted; disturbed; teased}

§ pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) sf pirãxiri (pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti pirãxit; angulciri, biuzuri; schinari, cãrtiri, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a ispiti; de a deranja, de a incomoda; de a tachina; deranjare, tachinare}
{fr: action de tenter; d’incommoder, de déranger; de taquiner; importunité, dérangement, taquinerie}
{en: action of tempting; of disturbing, of teasing}

§ nipirãxit (ni-pi-rãc-sítŭ) adg nipirãxitã (ni-pi-rãc-sí-tã), nipirãxits (ni-pi-rãc-sítsĭ), nipirãxiti/nipirãxite (ni-pi-rãc-sí-ti) – tsi nu easti pirãxit; tsi nu-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti angulcit; nicãscãndisit, nicãrtit, nischinat, nichipinat
{ro: neispitit, neatins; nederanjat, netachinat)}
{fr: intact; qui n’est pas tenté, dérangé, n’est pas importuné; n’est pas taquiné}
{en: untempted; untouched; undisturbed; who is not teased}

§ nipirãxiri/nipirãxire (ni-pi-rãc-sí-ri) sf nipirãxiri (ni-pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pirãxeashti; neangulciri; nicãscãndisiri, nicãrtiri, nischinari, nichipinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn