|
|
chipinat
chipinat (chi-pi-nátŭ) adg – vedz tu chipin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipinchipinãturã
chipinãturã (chi-pi-nã-tú-rã) sf – vedz tu chipin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipincãscãndisescu
cãscãndisescu (cãs-cãn-di-sés-cu) vb IV cãscãndisii (cãs-cãn-di-síĭ), cãscãndiseam (cãs-cãn-di-seámŭ), cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisiri/cãscãndisire (cãs-cãn-di-sí-ri) – dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd di cariva i di-atseali tsi fatsi; nu lu-alas pri cariva s-aibã arihati; pirãxescu, cãrtescu, angulcescu, schin, chipin
{ro: tachina, deranja, sâcâi}
{fr: taquiner, incommoder, trimbaler}
{en: tease, incommodate}
ex: Faraon lji cãscãndisea (nu lj-alãsa arihati); sh-pi mortsã lji cãscãndisea (lj-cãrtea)
§ cãscãndisit (cãs-cãn-di-sítŭ) adg cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisits (cãs-cãn-di-sítsĭ), cãscãndisiti/cãscãndisite (cãs-cãn-di-sí-ti) – tsi easti schinat cu zboarã dzãsi tr-arãdeari sh-fãrã lãeatsã; tsi nu easti alãsat arihati; pirãxit, cãrtit, angulcit, schinat, chipinat
{ro: tachinat, deranjat, sâcâit}
{fr: taquiné, incommodé, trimbalé}
{en: teased, incommodated}
§ cãscãndisiri/cãscãndi-sire (cãs-cãn-di-sí-ri) sf cãscãndisiri (cãs-cãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãscãndiseashti; pirãxiri, cãrtiri, angulciri, schinari, chipinari
{ro: acţiunea de a tachina, de a deranja, de a sâcâi; tachinare, deranjare, sâcâire}
{fr: action de taquiner, d’incommoder, de trimbaler}
{en: action of teasing, of incommodating}
chipin
chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru
§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)
§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}
§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
chitarã
chitarã (chi-tá-rã) sf chitari/chitare (chi-tá-ri) – hãlati muzicalã tsi ari di-aradã shasi teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu ma mari ca-atsea di-avyiulii, cari asunã cãndu teljurli suntu chipinati i aguditi cu dzeadzitli
{ro: ghitară}
{fr: guitare}
{en: guitar}
ex: cãntu din chitarã, tini dornji ninga, dornji ca gumarã
§ chitar (chi-tárŭ) sn chitari/chitare (chi-tá-ri) – (unã cu chitarã)
coardã2
coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii
§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)
§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi
§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}
§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã
harfã
harfã (hár-fã) sf harfi/harfe (hár-fi) – hãlati faptã di-unã chinari (cu trei mãrdzinj) pri cari suntu teasi ma multi coardi tsi scot unã boatsi muzicalã cãndu suntu chipinati (cu dauãli mãnj) tra si s-batã un cãntic
{ro: harfă}
{fr: harpe}
{en: harp}
nichipinat
nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg – vedz tu chipin
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chipinpidupinac
pidupinac (pi-dhu-pí-nacŭ) sn pidupinatsi/pidupinatse (pi-dhu-pí-na-tsi) – vas cu cãpachi faptu di lemnu tu cari (multi ori) s-tsãni cashlu; piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, ncljitor, cljitor, cupac, chipinac, clidupinac, racicã, pungar
{ro: covăţică cu capac pentru brânză}
{fr: écuelle de bois à couvercle servant à garder le fromage}
{en: container with cover made of wood for keeping the cheese}
ex: bagã masinili tu pidupinac
§ piripinac (pi-ri-pí-nacŭ) sn piripinatsi/piripinatse (pi-ri-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)
§ pirpinac (pir-pí-nacŭ) sn pirpinatsi/pirpinatse (pir-pí-na-tsi) – (unã cu pidupinac)
§ clidupinac (cli-dhu-pí-nacŭ) sn clidu-pinatsi/clidupinatse (cli-dhu-pií-na-tsi) – pheat di lemnu cu cãpachi tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mã-carea tsi u poartã omlu tu pheat); pidupinac, piripinac, pirpinac, cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, cupac, chipinac, racicã
{ro: covăţică cu capac}
{fr: écuelle de bois à couvercle}
{en: container with cover made of wood}
§ chipinac (chi-pi-nácŭ) sn chipina-tsi/chipinatse (chi-pi-ná-tsi) – (unã cu pidupinac)
pirãxescu
pirãxescu (pi-rãc-sés-cu) (mi) vb IV pirãxii (pi-rãc-síĭ), pirãxeam (pi-rãc-seámŭ), pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) –
1: mi tradzi (mi fatsi, mi pindzi) tsiva cu puteari (un pirazmo, unã mirachi mari), tra s-adar un lucru;
2: lj-aspargu chefea (arihatea); nu lu-alas si sh-aflã arihati; lj-fac biuzuri; angulcescu;
3: dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd niheamã di cariva i di-atseali tsi fatsi el; cãscãndisescu, schin, chipin, cãrtescu
{ro: ispiti; deranja; tachina}
{fr: tenter; incommoder, déranger; taquiner}
{en: tempt; disturb; tease}
§ pirãxit (pi-rãc-sítŭ) adg pirãxitã (pi-rãc-sí-tã), pirãxits (pi-rãc-sítsĭ), pirãxiti/pirãxite (pi-rãc-sí-ti) –
1: tsi easti traptu (pimtu) di-un pirazmo tra s-facã un lucru;
2: tsi-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti alãsat si sh-aflã arihati; faptu biuzuri; angulcit;
3: schinat, cãrtit, cãscãndisit
{ro: ispitit; incomodat, deranjat; tachinat}
{fr: tenté; dérangé, importuné; taquiné}
{en: tempted; disturbed; teased}
§ pirãxiri/pirãxire (pi-rãc-sí-ri) sf pirãxiri (pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti pirãxit; angulciri, biuzuri; schinari, cãrtiri, cãscãndisiri
{ro: acţiunea de a ispiti; de a deranja, de a incomoda; de a tachina; deranjare, tachinare}
{fr: action de tenter; d’incommoder, de déranger; de taquiner; importunité, dérangement, taquinerie}
{en: action of tempting; of disturbing, of teasing}
§ nipirãxit (ni-pi-rãc-sítŭ) adg nipirãxitã (ni-pi-rãc-sí-tã), nipirãxits (ni-pi-rãc-sítsĭ), nipirãxiti/nipirãxite (ni-pi-rãc-sí-ti) – tsi nu easti pirãxit; tsi nu-lj s-ari aspartã chefea (arihatea); tsi nu easti angulcit; nicãscãndisit, nicãrtit, nischinat, nichipinat
{ro: neispitit, neatins; nederanjat, netachinat)}
{fr: intact; qui n’est pas tenté, dérangé, n’est pas importuné; n’est pas taquiné}
{en: untempted; untouched; undisturbed; who is not teased}
§ nipirãxiri/nipirãxire (ni-pi-rãc-sí-ri) sf nipirãxiri (ni-pi-rãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu pirãxeashti; neangulciri; nicãscãndisiri, nicãrtiri, nischinari, nichipinari
sharpi/sharpe
sharpi/sharpe (shĭár-pi) sm, sf sherchi (shĭér-chi) – prici cu truplu lungu ca un chelindru, tsi s-minã pri loc cu trãdzearea azvarna (cã nu ari cicioari), cu chealea acupiritã cu ljushpi shi multi ori alasã virin cãndu mushcã tsiva; shirpoanji, nipãrticã, nãpãrticã, buljar, ofchiu, sãpit, uheauã;
(expr:
1: (om) sharpi = om arãu;
2: earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi nyeadzã; earbã di nipãrticã;
3: intru (mi bag, mi hig) tu guvã di sharpi = mi-ascundu (di fricã, di-arshini) tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu;
4: canda hiu chipinat, mãshcat di-un sharpi = aduchescu dinapandiha unã dureari yii; aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã va pat unã mari taxirati;
5: astalji sharpi? chiseadzã-lj caplu = zbor tsi s-dzãtsi cum si s-poartã omlu cãndu ari s-facã cu oaminj arãi;
6: sh-aspuni sharpili cicioarli? = zbor tsi s-dzãtsi cãndu omlu va s-aspunã cã un lucru nu poati si s-facã;
7: ca s-nu-l caltsã pri coadã sharpili, nu s-toarnã s-ti mãshcã = ma s-nu-l cãrteshti pri cariva, pri-un om arãu, el va ti-alasã isih, nu va ti cãrteascã;
8: cari ãncãldzashti sharpi, nãs va-l mãshcã prota; l-hrãnea sharpili n sin = lj-avea multu ngãtan, ma el nu-ahãrzea mutrita tsi-lj fãtsea, cã nu eara om bun tra s-lj-u pricunoascã ma nãpoi)
{ro: şarpe}
{fr: serpent}
{en: snake, serpent}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); mi mushcã sharpili; arsãri ca mushcat di vãrnu sharpi; arsãri ca chipinatã di sharpi; s-acãtsarã dauãli sherchi; arãi ca sherchi nfãrmãcosh; sharpi lai va-lj mãcã; vatãmã tu-unã dzuã trei sherchi mãri; cari tu-amari cadi, sh-di sharpi s-acatsã; dã-lj, dã-lj, ãlj chisã caplu a sharpilui; tu auã eara ascumtu un sharpi; n sharpi s-avea ngãrlimatã pi arburi; lj-u putu a sharpilui dushman; avea acãtsatã un sharpi shi vrea s-lu vatãmã; l-cunoscu ghini, easti sharpi
(expr: easti om arãu); si s-tragã nãpoi i sã s-prida, i tu guvã di sharpi sã s-ascundã
(expr: s-ascunde ghini, tu-un loc iu nu poati s-lu aflã vãr); s-u lai pãnã s-algheascã, cã di nu, guva di sharpi nu ti-ascapã
(expr: nu-ari loc iu va s-pots s-ti-ascundzã ca s-nu ti aflu)
§ shirpoanji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) sf shirpoa-nji/shirpoanje (shir-pŭá-nji) – feamina-a sharpilui; sharpi
{ro: şerpoaică}
telj
telj (téljĭŭ) sn tealji/tealje (teá-lji) shi teljuri (té-ljĭurĭ) –
1: hirili di-amalamã i di-asimi tsi li poartã pri perlu din cap (multi ori tu loc di zãvon) nveasta nauã;
2: sirma (coarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; coardã;
3: hãlati faptã di trei pãrtsã: (i) prota parti tsi toarnã zboarã tu seamni electro-magnetitsi (tsi pãrãstisescu aesti zboarã) tra s-li pitreacã dit un loc, (ii) andaua parti, unã sirmã prit cari trec aesti seamni, shi (iii) unã parti dit soni tsi aproachi seamnili electro-magnetitsi tu-un altu loc, multu ndipãrtat, tra s-li toarnã seamnili nãpoi tu zboarãli di ma ninti; cartea cu zboarãli (hãbãrli) pitricuti prit aestã hãlati; tilegraf, tiligraf, tiligrafii, tel, teli, tiligramã;
(expr: bat un telj = pitrec unã tiligramã)
{ro: beteală; coardă (vioară); telegraf, telegramă}
{fr: flot de fils d’or que les jeunes mariées portent en guise de voile; corde (de violon); télégraphe, télégramme}
{en: tinsel (worn by brides on their hair); corde (violin); telegraph, telegram}
ex: nveasta nauã purta teljlu n fatsã; cu curunã shi cu teljuri; nveastã cu teljurli pi fatsã; cu zãvon, n cap cu teljuri; cu per mushat ca tealji; ca dit telj (coardã) di mandulin; cu posta i pri telj (cu tilegraflu); amirãlu telj bãtu (tel, tiligramã pitricu) troarã shi surãrli cu numa Marii s-aflarã; nj-pitricu shtiri pi telj (cu tilegraflu)
§ tiligraf (ti-li-gráfŭ) sn tiligrafi/tiligrafe (ti-li-grá-fi) – hãlati faptã di trei pãrtsã: (i) unã parti tsi toarnã zboarã tu seamni electro-magnetitsi tsi suntu pitricuti dit un loc (ca seamni electro-magnetitsi tsi pãrãstisescu zboarã), (ii) unã sirmã prit cari suntu pitricuti (trec) aesti seamni, shi (iii) unã parti tsi aproachi seamnili electro-magnetitsi tu-un altu loc, multu ndipãrtat (tra s-li toarnã nãpoi tu zboarã); cartea cu zboarãli (hãbãrli) pitricuti prit aestã hãlati; tilegraf, tiligrafii, tel, teli, telj, tiligramã;
(expr: bat un telj = pitrec unã tiligramã)
{ro: telegraf, telegramă}
{fr: télégraphe, télégramme}
{en: telegraph, telegram}
ex: bãtu tiligraflu (pitricu tiligrami) tu tuti pãrtsãli
§ tiligrafii/tiligrafie (ti-li-gra-fí-i) sf tiligrafii (ti-li-gra-fíĭ) – (unã cu tiligraf)