DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãnatã1

cãnatã1 (cã-ná-tã) sf cãnati/cãnate (cã-ná-ti) – luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã, di-aradã nafoarã, dupã firidz icã ush tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã lunjina s-treacã n casã; unã di dauãli pãrtsã tsi s-disfac, di la unã ushi, firidã, ushi di dulapi, etc.; chipenghi, chipeni, chipinecã
{ro: oblon}
{fr: volet}
{en: window shutters}
ex: ncljidi cãnãtsli cã bati vimtul

§ cãnati/cãnate (cã-ná-ti) sf cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)
ex: dishcljidi cãnatea di la dulapi

§ cãnat (cã-nátŭ) sn cãnati/cãnate (cã-ná-ti) shi cãnãts (cã-nắtsĭ) – (unã cu cãnatã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrnici1

cãrnici1 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) –
1: pungã (multi ori di cheali i coaji di arburi) tsi u poartã omlu cu el tra s-tsãnã lucri njits di cari ari ananghi;
2: pheat di lemnu cu cãpachi (faptã di lemnu i di coaji di arburi) tsi sã ncljidi multu ghini (tra s-nu alasã si s-vearsã mãcarea tsi u poartã omlu tu pheat); cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã, pungar, cupac, chipinac, pidupinac, clidupinac, racicã
{ro: pungă (de piele); covăţică cu capac}
{fr: bourse (de peau); écuelle de bois ou d’écorce d’arbre à couvercle}
{en: pouch, purse; container with cover made of wood or tree bark}
ex: atsel cu cãrnicilu di bãrnuti

§ cãrneci (cãr-nécĭŭ) sn cãrneci (cãr-né-ci) – (unã cu cãrnici1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãscãndisescu

cãscãndisescu (cãs-cãn-di-sés-cu) vb IV cãscãndisii (cãs-cãn-di-síĭ), cãscãndiseam (cãs-cãn-di-seámŭ), cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisiri/cãscãndisire (cãs-cãn-di-sí-ri) – dzãc zboarã (fãrã lãeatsã) tra s-nj-arãd di cariva i di-atseali tsi fatsi; nu lu-alas pri cariva s-aibã arihati; pirãxescu, cãrtescu, angulcescu, schin, chipin
{ro: tachina, deranja, sâcâi}
{fr: taquiner, incommoder, trimbaler}
{en: tease, incommodate}
ex: Faraon lji cãscãndisea (nu lj-alãsa arihati); sh-pi mortsã lji cãscãndisea (lj-cãrtea)

§ cãscãndisit (cãs-cãn-di-sítŭ) adg cãscãndisitã (cãs-cãn-di-sí-tã), cãscãndisits (cãs-cãn-di-sítsĭ), cãscãndisiti/cãscãndisite (cãs-cãn-di-sí-ti) – tsi easti schinat cu zboarã dzãsi tr-arãdeari sh-fãrã lãeatsã; tsi nu easti alãsat arihati; pirãxit, cãrtit, angulcit, schinat, chipinat
{ro: tachinat, deranjat, sâcâit}
{fr: taquiné, incommodé, trimbalé}
{en: teased, incommodated}

§ cãscãndisiri/cãscãndi-sire (cãs-cãn-di-sí-ri) sf cãscãndisiri (cãs-cãn-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãscãndiseashti; pirãxiri, cãrtiri, angulciri, schinari, chipinari
{ro: acţiunea de a tachina, de a deranja, de a sâcâi; tachinare, deranjare, sâcâire}
{fr: action de taquiner, d’incommoder, de trimbaler}
{en: action of teasing, of incommodating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

chipenghi/chipenghe

chipenghi/chipenghe (chi-pén-ghi) sf chipenghi (chi-pén-ghi) –
1: ushi i cãpachi tsi astupã intrarea tu-un udã di sum loc (un tsilar, pishtireauã, lãgumi, gãlumi, etc.); chipeni, chipinecã, glãvãnii, gãlvãnii;
2: luguria (di lemnu, scãnduri, mital, etc.) tsi s-bagã dupã firidz icã ush (pi dinafoarã) tra s-li-afireascã di znjii icã s-nu-alasã tutã lunjina s-intrã n casã; cãnatã, cãnat
{ro: chepeng; oblon}
{fr: porte d’écluse, trappe; volet}
{en: trap door; window shutters}
ex: shidea pri chipenghi shi grea

§ chipeni/chipene (chi-pé-ni) sf pl(?) – (unã cu chipenghi)
ex: chipenea (cãnata) fu ncljisã

§ chipinecã (chi-pi-né-cã) sf chipinets (chi-pi-néts) – (unã cu chipenghi)
ex: apleacã chipineca (cãnata) di nsus; shadi pi chipinecã (usha, cãpachea tsi ncljidi intrarea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã