|
|
chioshcu
chioshcu (chĭósh-cu) sn chioshcuri (chĭósh-curi) – unã soi di casã njicã sh-lishoarã (tsi poati shi si s-mutã dit un loc tu altu) pit cãljuri i parcuri, iu s-vindu dzuari, tsigãri, biuturi, etc.; casã njicã sh-lishoarã dit parcuri, multi ori cu stizmili dishcljisi, iu lumea poati s-lja apanghiu (di ploai, di soari, poati si s-ducã s-dizvurseascã icã s-avdã ghiftsãlj tsi cãntã i bat avyiuliili veara, etc.); parti ahoryea dit unã casã (adratã la mardzinea-a ljei shi ndreaptã trã un scupo ahoryea, trã shideari, lucrari, etc.)
{ro: chioşc, pavilion}
{fr: pavillon}
{en: pavilion}
ex: la Budash pri chioshcu-acasã; easi pri chioshcu s-lja niheamã avrã; ishi amirãlu pi chioshcu shi lã dzãsi
§ chioshchi/chioshche (chĭósh-chi) sn chioshcuri (chĭósh-curi) – (unã cu chioshcu)
chioshchi
chioshchi (chĭósh-chi) sn – vedz tu chioshcu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chioshcupãrmac
pãrmac (pãr-mácŭ) sn pãrmatsi/pãrmatse (pãr-má-tsi) – verdzi di lemnu (her) astãsiti mproasti sh-ligati unã ningã-alantã (cu loc gol namisa di eali) cari s-bagã la firidz (tra s-nu intrã xenj), la mardzinea di-avlii, la mardzinea di scarã i balconi (tra si s-tsãnã lumea shi s-nu cadã), etc.; parmac, pãrmachi, pãrmãclãchi, cãfasi, canghil
{ro: grilaj}
{fr: grille}
{en: grate, grill}
ex: atsel chioshcu cu pãrmac
§ parmac (pár-mácŭ) sn parmatsi/parmatse (pár-ma-tsi) – (unã cu pãrmac)
ex: aradzimã leamnili di parmac
§ pãrmachi/pãrmache (pãr-má-chi) sf pãrmãchi (pãr-mắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: va s-facã nã pãrmachi deavãrliga a scarãljei
§ pãrmãclãchi/pãrmãclãche (pãr-mã-clắ-chi) sf pãrmãclãchi (pãr-mã-clắchĭ) – (unã cu pãrmac)
ex: grãdinã cu pãrmãclãchi; deavãrliga shadi pãrmãclãchea
§ mparmãc (mpár-mãc) vb I mpãrmãcai (mpãr-mã-cáĭ), mpãrmãcam (mpãr-mã-cámŭ), mpãrmãcatã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcari/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) – analtsu un pãrmac priningã un lucru; nvãrlighedz un loc cu-un pãrmac
{ro: construi o balustradă}
{fr: ajouter une grille}
{en: make a grate, a grill}
ex: mpãrmãcai scara, cã nj-eara fricã s-nu cadã vãrnu ficior
§ mpãrmãcat (mpãr-mã-cátŭ) adg mpãrmã-catã (mpãr-mã-cá-tã), mpãrmãcats (mpãr-mã-cátsĭ), mpãrmãca-ti/mpãrmãcate (mpãr-mã-cá-ti) – tsi-lj s-ari adãvgatã un pãrmac
{ro: căruia i s-a construi o balustradă}
{fr: à qui on a ajouté une grille}
{en: to which a grill was made}
§ mpãrmãca-ri/mpãrmãcare (mpãr-mã-cá-ri) sf mpãrmãcãri (mpãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-analtsã un pãrmac
{ro: acţiunea de a construi o balustradă}
{fr: action d’ajouter une grille}
{en: action of make a grate, a grill}
pri1/pre
pri1/pre (pri) prip –
1: pripuzitsii cu cari s-fatsi multi ori acuzativlu (la dicljinari; pripuzitsii tsi multi ori s-cheari, shi acuzativlu s-fatsi fãrã pripuzitsia pri); pripuzitsii cari yini multi ori dupã impirativ (la congiugari);
2: zbor tsi-aspuni multi ori cã tsiva s-aflã pisuprã, pristi altu tsiva; pi, pir; pristi, pisti, prisuprã, pisuprã; la, tu, sum, cãndu eara (fãtsea); ti cati; cu, dupã, contra, ca, etc.;
(expr:
1: pri (caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.) = giur pri (tsi nj-easti ma scumpu: caplu-a tãu, mushiteatsa-ts, gioni tsi easti, etc.);
2: pri vimtu = ncot, geaba, pi tsiva, etc.)
{ro: pe, la, după, ca, lângă, etc.}
{fr: sur, par-dessus; à, sous, pour, en, avec, contre, etc.}
{en: over, at, to, under, while, for, with, against, etc.}
ex: bagã pita pri measã (pisupra-a measãljei); lja pri un, dã pri-alantu (impirativili-a verbilor ljau shi dau); s-priimnã pri budza di-amari (sã s-priimnã budza di-amari); shi-lj tsãnu pri (la, s-mãcã cu elj la) measã; ma multu tsãnea pri (la) piscãrilji; li-arcãm pri hoarã; pri afurishalui (tu scriarea-a noastrã: preafurishalui); va lã yinã pri (pristi) cap; pri caplu-a tãu!
(expr: giur pri caplu-a tãu!); ma, pri mushãteatsã-lj, ma, pri gioni-aleptu tsi sh-easti; ma, pri dzãni tsi sh-eara
(expr: tsi mushati dzãni sh-eara!); ti deapiri pri un plãngu (tu-un plãngu tsi nu-astãmãtseashti); s-dishtiptã dinãoarã pri yislu tsi vidzu (tu oara tsi vidzu yislu); armãnlu, sh-oarfãn s-hibã, tut pri celnic va sh-u-aducã (tut ca un celnic va si-aspunã); harlu pri curunã (tu oara-a ncurunariljei); a cãrvãnarlui cari-alagã pri n (tu) cãrvani; omlu si s-aflã totna pri (tu) cripãri; apoea, di pri (di cum eara tu) bunili, zghili cu boatsi; pri ningã (ningã; tu scriarea-a noastrã: priningã) capra shutã; sharpili aestu mash mini mi cunoashti (aoa zborlu “pri” dinintea-a zborlui “mini” s-chiru); furlji (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi cãlcarã; tini (aoa zborlu “pri” chiru) mini mi ai mutritã; io (aoa zborlu “pri” chiru) tini ti cunoscu; atsel va ti lja (aoa zborlu “pri” chiru) tini; va s-nji greascã itipasã pri mini (acuzativlu); s-lji talji Dumnidzã pri elj (acuzativlu) aclo; l-dipuni vulturlu pri gioni-aleptu; pri (acuzativlu) mini s-mi furats? pri (acuzativlu) mini?
§ pir1 (pirŭ) prip – (unã cu pri1)
ex: treatsi pir (pri) la casa a muljariljei; s-yini pir (pri) aoatsi; tricu pir la poartã-ts
§ pi (pi) prip – (unã cu pri1)
ex: alinã-ti pi casã (pi citia, pisupra-a casãljei); s-alinã pi cireshlu dit uborlu-a nostru; s-arucã pi cal; stau pi scamnu; s-shadã cu nãs pi (la) measã; vinj pi measã (la measã; tu oara tsi mãca; tu oara tsi loa measa); avea shidzutã pi tsinã (la tsinã; shidzu di tsinã, di mãcã ti seara); pi (tu) cari tehni altã si-l da; eara-analtu pi (tu) dzãlili cãndu; hiu pi amintari (amintu); cãntãndalui di jali shi pi (sum) soari, shi pi (sum) lunã; nj-u-aflai iu shidea pi (sum) lunã; iu ti dutseai noaptea pi lunã?; di-nj fudzi gionili pi (cãndu eara) lunã; s-bat pi (sum) lunã shi pi (sum) steali; njadzãnoptsã pi (sum) steali; s-lã dãm njilj di napulionj pi (ti cati) insu; fudzi pi ascumtalui (tu scriarea-a noastrã: peascumtalui); nãsã zburashti pi vimtu