|
|
chiorfishec
chiorfishec (chĭor-fi-shĭécŭ) sn – vedz tu chior icã fushechi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chiorchior
chior (chĭórŭ) adg chioarã (chĭŭá-rã), chiori (chĭórĭ), chioa-ri/chioare (chĭŭá-ri) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; gav, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu
§ nciuricat (ncĭu-ri-cátŭ) adg nciuricatã (ncĭu-ri-cá-tã), nciuricats (ncĭu-ri-cátsĭ), nciuricati/nciuricate (ncĭu-ri-cá-ti) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, gav
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: featã nciuricatã (cu-un singur oclju bun)
§ chiorleme (chĭor-le-mé) adv – fãrã s-veadã, ca orghilj; urgheashti, urghishalui
{ro: orbeşte}
{fr: aveuglément}
{en: blindly}
ex: deadi-ahãts pãradz chiorleme (urgheashti, ca orghilj)
§ chiurãscu (chĭu-rắs-cu) vb IV chiurãi (chĭu-rắĭ), chiuram (chĭu-rámŭ), chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) – cher (multu i tutã) videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju; l-fac pri cariva si sh-chearã videarea di la un oclju; urghescu
{ro: chiorî}
{fr: devenir borgne; éborgner quelqu’un}
{en: lose sight from one eye}
§ chiurãt (chĭu-rắtŭ) adg chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãts (chĭu-rắtsĭ), chiurãti/chiurãte (chĭu-rắ-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju
{ro: chiorât}
{fr: devenu borgne}
{en: who has lost sight from one eye}
§ chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) sf chiurãri (chĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urgheashti di-un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action de devenir borgne; d’éborgner quelqu’un}
{en: action of losing sight from one eye}
fushechi/fusheche
fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)
§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi
§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)
§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini
§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)
§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi
{ro: acţiunea de a încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: action de charger le fusil (avec des cartouches)}