DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chior

chior (chĭórŭ) adg chioarã (chĭŭá-rã), chiori (chĭórĭ), chioa-ri/chioare (chĭŭá-ri) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; gav, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu

§ nciuricat (ncĭu-ri-cátŭ) adg nciuricatã (ncĭu-ri-cá-tã), nciuricats (ncĭu-ri-cátsĭ), nciuricati/nciuricate (ncĭu-ri-cá-ti) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, gav
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: featã nciuricatã (cu-un singur oclju bun)

§ chiorleme (chĭor-le-mé) adv – fãrã s-veadã, ca orghilj; urgheashti, urghishalui
{ro: orbeşte}
{fr: aveuglément}
{en: blindly}
ex: deadi-ahãts pãradz chiorleme (urgheashti, ca orghilj)

§ chiurãscu (chĭu-rắs-cu) vb IV chiurãi (chĭu-rắĭ), chiuram (chĭu-rámŭ), chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) – cher (multu i tutã) videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju; l-fac pri cariva si sh-chearã videarea di la un oclju; urghescu
{ro: chiorî}
{fr: devenir borgne; éborgner quelqu’un}
{en: lose sight from one eye}

§ chiurãt (chĭu-rắtŭ) adg chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãts (chĭu-rắtsĭ), chiurãti/chiurãte (chĭu-rắ-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju
{ro: chiorât}
{fr: devenu borgne}
{en: who has lost sight from one eye}

§ chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) sf chiurãri (chĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urgheashti di-un oclju

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fushechi/fusheche

fushechi/fusheche (fu-shĭé-chi) sf fushechi (fu-shĭéchĭ) – unã soi di chelindru njic tu cari s-bagã bãrutea tsi plãscãneashti cãndu plumbul easti aminat di tufechi; fishechi, fshechi, fishic;
(expr:
1: fushechi oarbã = fushechi tsi plãscãneashti mash, fãrã s-aminã un plumbu;
2: mi-adar fushechi = nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: cartuş}
{fr: cartouche}
{en: cartridge}
ex: fushechi am, pãlascã nu; s-adrã fushechi lamnja
(expr: mãcã multu di multu)

§ fishechi/fisheche (fi-shĭé-chi) sf fishechi (fi-shĭéchĭ) – (unã cu fushechi)
ex: ari pãlãshtili mplini di fishechi

§ fishic (fi-shícú) sn fishitsi/fishitse (fi-shí-tsi) – (unã cu fushechi)
ex: arucã un fishic orbu
(expr: fishic fãrã plumbu)

§ nfishec (nfi-shécŭ) vb I nfishicai (nfi-shi-cáĭ), nfishicam (nfi-shi-cámŭ), nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicari/nfishicare (nfi-shi-cá-ri) – ncarcu nã tufechi cu fishechi;
(expr: mi nfishec = mi-adar fushechi; nj-umplu stumahea cu mãcari sh-beari)
{ro: încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: charger le fusil (avec des cartouches)}
{en: load rifle (with cartridges)}
ex: tora oastea nu cheari chirolu ca si nfishacã tufechili; nfishacã-ti (
ex: ndoapã-ti) ghini

§ nfishicat (nfi-shi-cátŭ) adg nfishicatã (nfi-shi-cá-tã), nfishicats (nfi-shi-cátsĭ), nfishicati/nfishicate (nfi-shi-cá-ti) – (tufechi) tsi easti ncãrcatã
{ro: încărcat (cu cartuşe)}
{fr: chargé (fusil)}
{en: loaded (rifle)}
ex: purta armili nfishicati (ncãrcati)

§ nfishicari/nfi-shicare (nfi-shi-cá-ri) sf nfishicãri (nfi-shi-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncarcã unã tufechi
{ro: acţiunea de a încărca puşca (cu cartuşe)}
{fr: action de charger le fusil (avec des cartouches)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gav

gav (gávŭ) adg gavã (gá-vã), gayi (gáyĭ), gavi/gave (gá-vi) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: easti gavã (nu veadi) di ocljul astãngu

§ gãvusescu (gã-vu-sés-cu) vb IV gãvusii (gã-vu-síĭ), gãvuseam (gã-vu-seámŭ), gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) – cher videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju
{ro: chiorî}
{fr: éborgner; rendre borgne}
{en: lose sight from one eye}

§ gãvusit (gã-vu-sítŭ) adg gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusits (gã-vu-sítsĭ), gãvusiti/gãvusite (gã-vu-sí-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju; tsi ari urghitã di-un oclju; gav
{ro: chiorât}
{fr: éborgné}
{en: lost sight from one eye}

§ gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) sf gãvusiri (gã-vu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cheari videarea di la (urgheashti di) un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action d’éborgner; de rendre borgne; éborgnement}
{en: action of losing sight from one eye}

§ gavumarã (ga-vu-má-rã) sf gavumãri (ga-vu-mắrĭ) – atsea tsi ari atsel tsi ari urghitã shi nu veadi di oclji, urbari, urbea-tsã, urghiri
{ro: orbire}
{fr: aveuglement, cécité}
{en: blindness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gurgur

gurgur (gúr-gurŭ) sn gurguri/gurgure (gúr-gu-ri) – vrondul faptu di apili tsi curã; zboarã scoasi dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); zboarã ca surdi tsi mizi s-avdu cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; vrondul tsi-l fac matsãli cãndu gurleadzã; shuputiri, ciuciurari, gurlidzari
{ro: susur; chiorăit}
{fr: murmure (d’eau); gargouillement (dans les intestins)}
{en: purl (brook, river); rumbling (bowels)}
ex: spuni-nj vale, cu-a tãu gurgur (shuputiri) suschiros

§ gurguredz (gur-gu-rédzŭ) vb I gurguridzai (gur-gu-ri-dzáĭ), gurguridzam (gur-gu-ri-dzámŭ), gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzari/gurguridzare (gur-gu-ri-dzá-ri) – fac un vrondu ca-atsel faptu di api tsi curã; scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li ascultã (ca-atseali scoasi di-un nat ninti ca sã nveatsã sã zburascã); scot zboarã dit gurã tsi nu s-avdu, cã suntu grãiti cu boatsi dipusã; fac un vrondu tsi s-avdi surdu, peanarga ca-atsel faptu di-un arãu tsi curã; fac un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurledz, gurlescu, guguredz, gugurescu, gurguleadzã, bãbãlescu, bãnduredz, vãzescu, etc.
{ro: susura, gănguri, murmura, chiorăi}
{fr: babiller (comme les petits enfants), roucouler, murmurer, grouiller (en parlant des boyaux)}
{en: purl (brooks), prattle, mumble, babble, rumble (bowels)}

§ gurguridzat (gur-gu-ri-dzátŭ) adg gurguridzatã (gur-gu-ri-dzá-tã), gurguridzats (gur-gu-ri-dzátsĭ), gurguridzati/gurguridzate (gur-gu-ri-dzá-ti) – tsi ari faptã un vrondu ca-atsel adrat di unã apã tsi curã sh-gurgureadzã; tsi ari faptã un vrondu ca-atsel scos di njits (ninti ca sã nveatsã sã zburascã); (zbor) tsi mizi s-avdi cã easti scos cu boatsi dipusã; tsi ari faptã un vrondu ca gurgurlu dit matsã cãndu s-minã vimtul prit eali; gurlidzat, gurlit, gugurat, gugurit, gurgulidzat, bãbãlit, bãndurat, vãzit, etc.
{ro: susurat, găngurit, murmurat, chiorăit}
{fr: babillé (comme les petits enfants), roucoulé, murmuré, grouillé (en parlant des boyaux)}
{en: purled (brooks), prattled, mumbled, babbled, rumbled (bowels)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn