{fr: briser, casser, rompre; surcharger; hésiter, bouder; déguerpir, s’en aller au diable; se dandiner, trémousser; serpenter, biaiser; baisser, decroître, diminuer, décliner; reculer; affliger, chagriner; humilier; leurrer, tromper (la faim); accabler; vaincre; anéantir; remuer; sérancer, carder; jeter un sort, porter malheur; etc.}
{en: break, smash, shatter; overcharge; hesitate, sulk; clear out, decamp; have a rolling gait; turn, bend; lower, diminish; step back; grieve; humiliate; stop (hunger); overwhelm; vanquish; destroy; etc.}
ex: ciucuti stamnili sh-li frãmsi (li featsi tsivali); s-frãmsi geamea di la casã; lj-frãmsim di shcop
(expr: ãlj bãtum multu; lj-astimsim di bãteari); ts-freadzish
(expr: ts-agudish multu) caplu; sh-frãmsi
(expr: lj-criparã) dintsãlj; s-frãndzea
(expr: eara ahãntu ncãrcats di pãrea cã va s-frãngã) merlji di meari aroshi; nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu shuvãeshti, s-nu stai s-ti mindueshti cã nu para shtii tsi s-fats); lji si freadzi
(expr: sh-alãxi) mintea; apirã sh-u frãngu la oi
(expr: mi duc, fug, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc. la oi); frãmsirã
(expr: fudzirã, u cãlirã) nãpoi cãtã la hani; frãndzi-ti di-aoa!
(expr: fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; arupi-ts gusha!); gionjlji trec, va s-lji frãngu oasili
(expr: va-lj dau un shcop) s-lu acãtsari; eali s-frãngu (fig: sh-leagãnã truplu, s-cãmãrusescu); u vidzu ahãt mushatã shi cum lji si frãndzea truplu (fig: shi cum sh-mina shi sh-ligãna truplu); el frãndzea
(expr: strãmba, alãxea, turna) calea; trã mirindi freadzi
(expr: scãdzu, njicshurã) cãroarea; unã tsi frãndzi
(expr: scadi) noaptea; vedz, frãmshu
(expr: scãdzui la fatsã sh-la trup) tora, hoge, yiramatli mi loarã; apoea, fregi chiola
(expr: slãghii, nu-am puteari s-fac tsiva); dzua lo ca s-frãngã
(expr: sã scadã); di aestã cali freadzi nãpoi
(expr: aestã oarã deadi nãpoi); nu prindea s-lji frãngã inima
(expr: s-u nvirineadzã); eali sh-frãndzea mãnjli
(expr: si zbãtea di dureari); lã avea frãmtã nãrli
(expr: lji tãpinusirã, lji cãtãdixirã, lj-arushinarã); dats si-nj frãngu
(expr: si-nj curmu, s-nj-astãmãtsescu) foamea; cãndu somnul lja s-mi frãngã
(expr: s-mi curmã, s-mi-aplucuseascã); frãmsirã vurtutea a apishtilor
(expr: lj-azvimsirã apishtilj); trei ori ãl freadzi
(expr: lu-azvimsi) Burã; vãrtos arãi shi nimbinats, nu-lj frãndzi noaptea somnul
(expr: nu lj-azvindzi, nu lj-aplucuseashti noaptea somnul); cãmbãnjli s-frãngu
(expr: nu-astãmãtsescu) di bãteari; laptili shi-l frãngu cãntãndalui cãsharlji; apãlj cari va frãngã
(expr: apãlj di lãnã, cari va li tragã)?; cãntã cuclu si-nj mi frãngã
(expr: si-nj numãtseascã, si-nj cubãeascã); s-frãngã
(expr: s-u-aru-shineadzã) vruta-nj tu-ashtirnut; shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fu-dzirã ampatrulea) dratslji; s-vãtãmã shi s-frãmsi
(expr: fudzi ampatrulea) pãnã s-ascapã; giucai pãnã mi frãmshu di gioc
(expr: giucai multu); acãtsarã s-gioacã shi sã s-frãngã (fig: si-sh leagãnã truplu sh-gofurli); lumea s-ciudusea ma multu shi s-frãndzea (fig: ligãna truplu sh-gofurli)

§ frãmtu (frắm-tu) adg frãmtã (frắm-tã), frãmtsã (frắm-tsã), frãmti/frãmte (frắm-ti) – tsi s-ari faptã dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); aruptu, aspartu, disicat, etc.
{ro: frânt, înfrânt; supraîncărcat; ezitat; etc.}
{fr: brisé, cassé, rompu; surchargé; hésité; etc.}
{en: broken, smashed, shattered; overcharged; hesitated; etc.}
ex: doauãli poaci suntu frãmti (suntu cumãts); cupili frãmti (asparti); s-easti cã nutsli suntu frãmti shi puximãdzli muljati; loclu easti frãmtu (nu easti ndreptu ma cu njits alinãri shi dipuneri di locuri); cu inimã frãmtã
(expr: afãnsitã, nvirinatã, cripatã), u pitricu n pãduri; vinji frãmtu di cali
(expr: multu avursit); frãmtsã di cãnjinã
(expr: nvirinats, multu cripats, sãcãldãsits); feati ca frãmti
(expr: zmuticati) di nãvai; frãmtã-frãmtã
(expr: tsi s-cãmãru-seashti, pirifanã di cari easti nãsã); paradz frãmtsã
(expr: faptsã minuts, ljanumã)

§ frãndziri/frãndzire (frắn-dzi-ri) sf frãndziri (frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; arupeari, aspãrdzeari, disicari, etc.
{ro: acţiunea de a frânge, de a înfrânge; de a supraîncărca; de a ezita, etc.; frângere, înfrângere; supraîncărcare; ezitare, etc.}
{fr: action de briser; de surcharger; d’hésiter; etc.}
{en: action of breaking; of overcharging; of hesitating; etc.}

§ frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) sf frãndzeri (frãn-dzérĭ) – (unã cu frãndziri)
ex: cu calu frãndzeari (ligãnari, cãmãrusiri pri cal)

§ nifrãmtu (ni-frắm-tu) adg nifrãmtã (ni-frắm-tã), nifrãmtsã (ni-frắm-tsã), nifrãmti/nifrãmte (ni-frắm-ti) – tsi nu easti frãmtu; nearuptu, neaspartu, nidisicat, etc.;
(expr: nifrãmtu = cari nu easti (nu s-alasã) azvimtu)
{ro: nefrânt, neînfrânt; etc.}
{fr: non brisé; qui n’est pas défait; etc.}
{en: not broken; not vanquished; etc.}
ex: cum i-alghina-atsea nifrãmtã
(expr: tsi nu s-alãsã-azvimtã); nifrãmtã dzua ghini
(expr: ninga tu lunjina-a ljei); chirutlu di lup, ascãpã nãoarã nifrãmtu (ascãpã cu bana, neaspartu) shi s-lo dupã mintea-ali vulpi

§ nifrãndzi-ri/nifrãndzire (ni-frắn-dzi-ri) sf nifrãndziri (ni-frắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-frãndzi tsiva; nearupeari, neaspãr-dzeari, nidisicari, etc.
{ro: acţiunea de a nu (se) frânge, de a nu înfrânge; etc.}
{fr: action de ne pas (se) briser; de ne pas être vaincu; etc.}
{en: action of not breaking; of not being vanquished; etc.}

§ nifrãndzeari/nifrãndzeare (ni-frãn-dzeá-ri) sf nifrãndzeri (ni-frãn-dzérĭ) – (unã cu nifrãndziri)

§ frãmturã (frãm-tú-rã) sf frãmturi (frãm-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-frãndzi tsiva; cumatã tsi-armãni dupã frãndzearea-a unui lucru; cumatã tsi cadi (easi) dit un lucru; shutsãturã di cali; ligãnari di trup shi gofuri tu imnari (gioc, cãntic, etc.); frãndzeari, arupeari, aspãrdzeari, cumatã, ashclji, luschidã, etc.; (fig: frãmturã = (i) ligãnari lishoarã sh-dultsi cu truplu sh-cu gofurli, di-unã parti sh-di-alantã; (ii) minari di mãnã, cicior, cap, fatsã, etc. tsi u fatsi cariva cãndu va s-aspunã tsi mindueashti, tsi aducheashti, tsi nieti ari, etc.; (iii) minari sh-trimburãturi a boatsiljei)
{ro: frântură; cotitură; legănare (de şolduri); modulare}
{fr: brisure, cassure; tournant, crochet; dandinement, trémoussement; modulation, trille; etc.}
{en: fracture; broken fragment, (road) bend; dandling, waddling; trill, shake, etc.}
ex: nã frãmturã di (cumatã aruptã dit unã) cheatrã, lu-agudi tu frãmti; adunai tuti frãmturli tra s-li alichescu; s-featsi mari frãmturã (frãndzeari, aspãrdzeari); cãrarea ari multi frãmturi (shutsãturi); multi frãmturi (fig: ligãnãri) ãlj dãdea a truplui; frãmturli (fig: trimurãturli, ligãnãrli, shutsãturli) a cãnticlui; tuti eara frãmturi (zboarã dzãsi tra s-ascundã, si nvileascã alithea); spunea cu nãshti frãmturi (fig: minãri sh-trimurãturi a boatsiljei) mushati cãnticlu-aestu; multi frãmturi (minãri di cap, mãnã, etc.) ari aestã featã

20: gumarlu la numtã nu s-cljamã = nu cljenj s-tsã yinã n casã, nu ti fats oaspi cu oaminj nibunj, nipilixits; nu fats hãiri cu oaminj tsi nu s-uidisescu trã lucrul tsi tsã lu-ai tu minti;
21: l-bãgãm pri gumar = l-featsim di-arshini dinintea-a laolui (ca tu chirolu veclju cãndu unã muljari nitinjisitã eara bãgatã pri-un gumar sh-priimnatã cu tãmpãnãlu prit hoarã);
22: macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; nu-l cãrtea gumarlu, s-nu beasã = cãndu-l cãrteshti omlu arãu, s-nu ti-ashteptsi s-ai parti di lucri buni;
23: cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi vor s-facã alishvirishi cu oaminj strãnghi, cari-ashteaptã fapti buni, ghinets, di la oaminj arãi;
24: gumarlu shi shtii pãhnia = shi shtii omlu di-iu yini, di iu lj-easti soea, shtii si-sh sta lu loclu-a lui, s-nu s-tindã ma diparti dicãt s-fatsi;
25: canda tini ti featsi Stãmãria sh-mini gumara? = him isea, cã sh-dolji him oaminj, amintats di-unã muljari;
26: la usha-a ta sã psuseascã gumarlu? = ca deapoea s-pistipseascã lumea cã tini-l vãtãmash shi s-ti bagã s-lu pãlteshti?;
27: nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui; gumarlu ftiseashti, sumarlu agudeashti = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu; di itia cã nu poati s-pidipseascã pi-atsel tsi stipseashti, sh-ca s-lji treacã inatea, omlu agudeashti un tsi nu-lj stipseashti;
28: gumarlu sapã loclu shi tut pi nãs lu-arucã = s-dzãtsi tr-atsel tsi s-agudeashti singur;
29: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
30: s-mãshcã gumarlji, arãu va-nj njargã = semnu arãu, sh-nu va-nj njargã lucrili ambar;
31: ãnj fitã gumara = mi hãrsescu di un lucru njic, cã avui tihi, cã amintai tsiva tsi nu-ahãrzeashti mari lucru, tsi nu fatsi caishti tsi;
32: gumar cu leamni = un gumar ncãrcat cu-unã furtii di leamni)
{ro: măgar, măgăriţă}
{fr: âne, anesse}
{en: donkey}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); caprã nitsi gumar earam, coarni shi sumar aveam (angucitoari: zmelciul); s-bat gumarlji tu pãhnii xeanã; gumarlu shi shtii pãhnia; mi-aleg ca gumarlu tu oi
(expr: nu hiu ca-alantsã di deavãrliga); u ligã ca gumarlu pri punti
(expr: u tsãni pi-a lui, strãmbã, nu sh-alãxeashti mintea); s-adrã ca tatãl a gumarilor
(expr: si ngrãshe multu); ti-adrash ca atsel (ca gumarlu) a orghilor; nj-adusi trei gumari cu leamni
(expr: trei gumari ncãrcats cu leamni); la poarta-a fucãrãlui psusi gumarlu; nu-l voi dip cã easti un gumar
(expr: om fãrã-arshini; niprãxit, abrashcu)

§ gumãrsescu (ghu-mãr-sés-cu) (mi) vb IV gumãrsii (ghu-mãr-síĭ), gumãrseam (ghu-mãr-seámŭ), gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) – prusvulsecu pri cariva cu purtarea tsi lj-u fac, tãsh canda easti un gumar
{ro: măgări}
{fr: (s’)insulter, offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: insulting somebody by treating him like a donkey}
ex: l-gumãrsii, lj-dzãsh multi

§ gumãrsit (ghu-mãr-sít) (mi) adg gumãrsitã (ghu-mãr-sí-tã), gumãrsits (ghu-mãr-sítsĭ), gumãrsiti/gumãrsite (ghu-mãr-sí-ti) – prusvulsit di cariva tsi s-ari purtatã cu el dip canda eara un gumar
{ro: măgărit}
{fr: offensé par un traitement reçu comme celui donné à un âne}
{en: insulted by a treatment received similar to that reserved for a donkey}

§ gumãrsiri/gumãrsire (ghu-mãr-sí-ri) sf gumãrsiri (ghu-mãr-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu s-poartã cu cariva tãsh canda easti un gumar
{ro: acţiunea de a măgări; măgărire}
{fr: action d’offenser quelqu’un en le traitant comme un âne}
{en: action of insulting somebody by treating him like a donkey}

§ gumãric (ghu-mã-rícŭ) sm, sf gumãricã (ghu-mã-rí-cã), gumãrits (ghu-mã-rítsĭ), gumãritsi/gu-mãritse (ghu-mã-rí-tsi) – gumar njic; gumãrici, gumãrãts
{ro: măgăruş}
{fr: ânon}
{en: small donkey}
ex: ansãri niheamã ca gumãritsa

§ gumãrici (ghu-mã-rícĭŭ) sm, sf gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci), gumãrici (ghu-mã-rícĭ), gumãrici/gumãrice (ghu-mã-rí-ci) – (unã cu gumãric)
ex: ncãlicai gumãricilu

§ gumãrãts (ghu-mã-rắtsŭ) sm, sf gumãrãtsã (ghu-mã-rắ-tsã), gumãrãts (ghu-mã-rắtsĭ), gumãrãtsi/gumãrãtse (ghu-mã-rắ-tsi) – (unã cu gumãric)

§ gumãrar (ghu-mã-rárŭ) sm gumãrari (ghu-mã-rárĭ) – atsel tsi ari vrundida-a gumarlor; atsel tsi dutsi gumarlji
{ro: cel ce ari grije or conduce măgarii}
{fr: celui qui prends soin ou conduit les ânes}
{en: the one who takes care or leadz the donkeys}

§ gumãrlãchi/gumãrlãche (ghu-mãr-lắ-chi) sf gumãrlắchi (gu-mãr-lắchĭ) – purtari urutã tsi sh-u-adutsi cu-atsea faptã di gumari
{ro: măgărie}
{fr: ânerie}
{en: foolish act or remark}
ex: aestã tsi-nj featsish easti mari gumãrlãchi; featsi nã gumãrlãchi di-nj cripa suratea di-arshini

§ gumãrescu (ghu-mã-rés-cu) adg gumãreascã (ghu-mã-reás-cã), gumãreshtsã (ghu-mã-résh-tsã), gumãreshti (ghu-mã-résh-ti) – ca di gumar; dãngã; dãnglãrã
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: foolish, like (of) a donkey}
ex: fapti gumãreshti

§ gumãrishcu (ghu-mã-rísh-cu) adg gumã-rishcã (ghu-mã-rísh-cã), gumãrishtsã (ghu-mã-rísh-tsã), gumã-rishti (ghu-mã-rísh-ti) – (unã cu gumãrescu)
ex: purni gumã-rishti (gumãreshti, ca di gumar), purni di Bosna

§ gumãreash-ti/gumãreashte (ghu-mã-reásh-ti) adv – ca di gumar
{ro: măgăreşte}
{fr: en âne, comme un âne}
{en: like a donkey}

§ gumarangath (ghu-ma-rán-gathŭ) sn gumarangathi/gumaran-gathe (ghu-ma-rán-ga-thi) – unã soi di earbã tsi creashti tu agri, locuri virani, uboari, mardzina di cãljuri, etc., cu truplu sãnãtos sh-disfaptu, mplin di schinj, cu frãndzã hãrãxiti tsi au ca dintsã cu schini di mardzini, cu lilici aroshi, albi icã galbini, adunati ca tufitsi tu-un tas; schin, chingher, schinlu-a tarlui, ciun, mãrãtsini, pãljur
{ro: mărăcine (spin) măgăresc}
{fr: ronce que les baudets mangent}
{en: spiny plumles thistle}
ex: gumarlu tu gumarangathi sh-greclu tu grãdinã xeanã

{ro: acţiunea de a se lăcomi; lăcomire}
{fr: action de gourmander, de convoiter; convoitise}
{en: action of being greedy, of eating or drinking greedily, of desiring with greed}

§ limuxescu (li-muc-sés-cu) vb IV limuxii (li-muc-síĭ), limuxeam (li-muc-seámŭ), limuxitã (li-muc-sí-tã), limuxiri/limuxire (li-muc-sí-ri) – (unã cu limãxescu)

§ limuxit (li-muc-sítŭ) adg limuxitã (li-muc-sí-tã), limuxits (li-muc-sítsĭ), limuxiti/limuxite (li-muc-sí-ti) – (unã cu limãxit)

§ limuxiri/limuxire (li-muc-sí-ri) sf limuxiri (li-muc-sírĭ) – (unã cu limãxiri)

§ limãryisescu (li-mãr-yi-sés-cu) vb IV limãryisii (li-mãr-yi-síĭ), limãryiseam (li-mãr-yi-seámŭ), limãryisitã (li-mãr-yi-sí-tã), limãryisiri/limãryisire (li-mãr-yi-sí-ri) – (unã cu limãxescu)

§ limãryisit (li-mãr-yi-sítŭ) adg limãryisitã (li-mãr-yi-sí-tã), limãryisits (li-mãr-yi-sítsĭ), limãryisi-ti/limãryisite (li-mãr-yi-sí-ti) – (unã cu limãxit)

§ limãryisiri/limãryisire (li-mãr-yi-sí-ri) sf limãryisiri (li-mãr-yi-sírĭ) – (unã cu limãxiri)

{ro: oră, ceas, timp, ocazie, moment, clipă}
{fr: heure, montre, pendule, temps, occasion, instant, moment, pour le moment, clin d’oeil}
{en: hour, watch, clock, time, occasion, instant, moment, for the time being}
ex: suflit nu-am sh-ca yii adilj (angucitoari: oara, hãlatea tsi-aspuni oara, chirolu); njicã-i ca cucoashi sh-mintea u-ari ca nã moashi (angucitoari: oara, hãlatea tsi-aspuni oara, chirolu); tsi oarã s-hibã tora (tsi sãhati, cãt dzãtsi oara di la mãnã)?; mãni, tu optu oara (sãhatea), va s-njardzim; ca trei ori (sãhãts) cali cu cicioarili; cama di unã oarã (ma multu chirolu di-unã sãhati) cu oara (hãlatea tsi-aspuni chirolu); pi stizmã avea unã oarã-aspindzuratã (uruloyi); mutrea-lj oara (sãhatea) din sin; easti oara (60 minuti) di cãndu i ndreaptã; unã oarã (chiro di 60 minuti) cu oara (hãlatea tsi-aspuni oara) feci; tsi-adutsi oara, nu-adutsi anlu; lj-aflash oara (chirolu, ipuhia), lji scoasish chealea; nviscuts cu stranji noauã sh-cu ori (hãlãts tsi-aspun chirolu) di gushi; lj-yini oara (chirolu, sticlu) tra si-sh moarã; nivinjitã oara (chirolu), nu creapã oala; ma nu treatsi oarã multã (chiro multu); nu-lj dau oarã (chiro); sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã; s-yinã cu oara (nica di-agonja) acasã; cu oarã, agiumsi asudat; dupã oarã putu s-lji spunã; fudzim pãnã avem oarã (cãt avem chiro); nchisi deadoara Tsandzacuchi, oarã (tu chiro di, cãndu fãtsea ninga) noapti; altã oarã (scriat shi altãoarã) nu-aflãm ahtari oarã (ipuhii, arasti); carishti cum u-adusi oara (apuhia, chirolu, tihea); nu-ts da vãr “bunã-ts oarã”; ma, trã oarã (tora, aestu stic, aestã stigmii, tenghi, minutã) nu-i acasã; di oarã tsi (di itia cã, cum, cã) nveasta nj-chirush; ashtipta oarã-di-oarã
(expr: ashtipta s-yinã unãshunã, dit un stic tu altu); lj-aflã oara (sãhatea, sticlu, minuta); di oarã (trã tora hiu ghini); di oarã (trã tora) agiundzi; vinji oara-a oarãljei (tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul); ori, ori va (cãndu-cãndu va), ori, ori nu (cãndu-cãndu nu); ori, ori (di cãndu-cãndu) nj-yini s-plãngu, ori, ori (di cãndu-cãndu) tra s-arãd; ori, ori (di cãndu-cãndu) s-alãchea di mini sh-mi diznjirda; ori, ori (di cãndu-cãndu) chirea; ori, ori (di cãndu-cãndu) lishina; calea oarã nu ari (nu shtii cãt chiro va tsã u caftã calea s-u fats); lu scoasi cu fatsa albã di oara aestã (trã tora, aestã aradã); fudz di oarã slabã tra s-u-ai fatsa albã; di oara-aestã (trã tora, aestã aradã) s-lu ljirtãm; vrui nã oarã (prota datã, hopã), vrui dauã ori (hopi), vrui sh-ahãnti sãrbãtori; prota oarã (aradã) nj-ascãpã, a treia oarã (aradã) lu-acãtsai; sh-io va-ts fac vãrã bunãteatsã, cari s-u-aducã oara
(expr: ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi); dzãnili nu-lj bãgarã oara (nu aduchirã, nu vidzurã, nu pãrãtirsirã); tsi treatsi prit hoarã sh-nu-lj bagã cãnjlji oarã (nu-aduchescu cãnjlji)? (angucitoari: negura); bagã-lj oarã! (ai-tsã ghini cãshtiga, mutrea-l ghini!); oarã bunã (cali bunã, calea-ambar, s-vã si ducã lucrili ambar) gionj!; s-dusi, oarã bunã (calea-ambar), cu Dumnidzã nãinti; iu, oarã bunã? (iu vdzits?, calea-ambar); cã-lj fu oara lai (cã nu-avu dip tihi, di pãtsã nipãtsãtili); iu s-mi duc ahtari oarã? (ahtari chiro urut); ficiorlu sh-vinji tu ori (aeari); aushlu li ca umplu putsãn di fricã, ma troarã sh-vinji tu ori (aeari); nu-i tu ori (nu-i tu bunili; icã, nu-i tu-aeari); cu oara (cu fãrfudz) easti; mirili suntu cu orli (cu fãrfudzli, cu cãpricili); lu-acãtsarã orli (zurleatsa, huliili, uryiili); easti cu oara (s-alãxeashti multu); dupã cum ãlj yin orli (cãpricili)

§ njadzã-oarã (njĭá-dzã-ŭá-rã) adv – cãtã tu oara tsi bati toaca; cãtã tu-amurdzitã
{ro: spre seară}
{fr: vers l’heure quand on dit l’Angelus; vers le soir}
{en: toward evening}

§ uritsã (u-rí-tsã) sf uritsã (u-rí-tsã) – chiro multu shcurtu, cãt s-dai cu peana di oclju; oarã, stic, stih, stigmii, hopã, tenghi, minutã, minut;
(expr: tu uritsa (adv) = diunãoarã, unãshunã, dinãcali, etc.)
{ro: clipă}
{fr: clin d’oeil, instant}
{en: instant, moment}
ex: truplu a luplui tu uritsã
(expr: dinãoarã) si umplu di arãnj; uritsa (sticlu, oara, minuta) cãndu litii di-acasã

§ paraoarã (pá-ra-ŭá-rã) adv – tsi s-fatsi ma amãnat (di cum eara di-aradã si s-facã); dupã tsi treatsi oara shtiutã i astãsitã (ca si s-facã un lucru); multu-amãnat; paraurã, tãrdzãu, amãnat, amnat, tardu, ãntardã, ntardu
{ro: (prea) târziu}
{fr: (trop) tard}
{en: (too) late}
ex: vinji noaptea, paraoarã (amãnat, multu-amãnat)

§ paraurã (pa-rá-u-rã) adv – (unã cu paraoarã)

{fr: pieu (dans des jeux enfantins)}
{en: small stake (in children’s games)}

§ potpar (pót-parŭ) sm potpari (pót-parĭ) –
1: par shcurtu, sumigos tu-un capit, cari s-hidzi tu loc ca semnu (tra s-leagã tsiva di el, s-aspunã un sinur, etc.);
2: un par (lemnu, scãndurã, etc.) di cari si ndoapirã un lucru (gardu, stizmã, etc.) tra s-nu s-surpã lishor
{ro: ţăruş; proptea}
{fr: piquet, pieu; étançon}
{en: stake; prop, support stake}

(expr: alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-li-acats!)

§ putut1 (pu-tútŭ) adg pututã (pu-tú-tã), pututs (pu-túts), pututi/pututi (pu-tú-ti) – tsi poati s-lu facã un lucru; tsi poati s-dãnãseascã multi; (fig:
1: tsi easti ghini cu sãnãtatea; tsi nu easti lãndzit;
2: tsi ari azvimtã, tsi easti azvimtu)
{ro: care poati face un lucru; putut}
{fr: qui peut faire quelque chose; capable}
{en: who can do something; capable}

§ puteari1/puteare (pu-teá-ri) sf puteri (pu-térĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva poati di-adarã un lucru;
(expr: nj-sta n puteari; nj-easti tu puteari (s-lu fac un lucru) = pot (s-lu fac lucrul)
{ro: acţiunea de a putea, de a (nu) fi sănătos, de a învinge}
{fr: action de pouvoir; de (ne pas) être sain, de vaincre}
{en: action of being able, of (not) being healthy, of winning (fight, contest)}
ex: cara s-hibã cu puteari (ma si s-poatã); ma nu easti cu puteari (ma nu poati si s-facã); nu lj-avea vinjitã nica putearea (dinamea, sãnãtatea); am mari puteari

§ putut2 (pu-tútŭ) adg pututã (pu-tú-tã), pututs (pu-túts), pututi/pututi (pu-tú-ti) – tsi easti vãrtos (cu dinami, puteari) sh-poati s-facã lucri greali; vãrtos, sãnãtos, babashcu, cadãr, cãdãr, catãrã, gioni, ciupernic, ndrumin, sãlnios, sãluios, silnãos, silnivos; cutrimburãtor
{ro: tare, forte}
{fr: puissant, fort, vigoureux}
{en: strong, vigorous, able}
ex: cãni, putut (vãrtos, sãnãtos) ca un ljundar; hiu putut (tsi pot s-lu fac lucrul); doilji eara gionj, doilji pututs (vãrtosh); giudetslu putut (giudicata cutrimburãtoari); hiu putut (sãnãtos, vãrtos)

§ puteari2/puteare (pu-teá-ri) sf puteri (pu-térĭ) – harea tsi u-ari omlu tra s-poatã s-adarã un lucru; tãcati, vãrtuti, virtuti, vurtuti, vãrtushami, dinami, fortsã, vlagã, cuvet, cuveti, fuchii
{ro: putere, forţă}
{fr: puissance, force}
{en: power, force}
ex: nu cu silã sh-cu puteari (dinami)

§ niputut1 (ni-pu-tútŭ) adg nipututã (ni-pu-tú-tã), nipututs (ni-pu-tútsĭ), nipututi/niputute (ni-pu-tú-ti) – tsi nu easti putut; tsi nu poati s-lu facã un lucru (cã nu-ari fortsa tsi-lj lipseashti, cã nu easti alãsat di altsã s-lu facã, etc.); tsi nu poati s-dãnãseascã multi
{ro: care nu poati face un lucru}
{fr: qui ne peut pas faire quelque chose; incapable}
{en: who cannot do something; incapable}

§ niputeari1/niputeare (ni-pu-teá-ri) sf niputeri (ni-pu-térĭ) – atsea (hala, harea) tsi u-ari un cari nu poati s-lu facã un lucru (cã nu-ari putearea tsi-lj lipseashti, cã nu easti alãsat di altsã s-lu facã, etc.); nipteari, niputeatsã, nipteatsã
{ro: neputinţă, imposibilitate}
{fr: impossibilité}
{en: impossibility}
ex: eara cu niputeari (eara cã nu putea) s-u facã; s-agãrshascã hilja di amirã eara cu niputeari (nu putea s-u-agãrshascã)

§ niputut2 (ni-pu-tútŭ) adg nipututã (ni-pu-tú-tã), nipututs (ni-pu-tútsĭ), niputu-ti/niputute (ni-pu-tú-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui shi nu poati s-lucreadzã ghini ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; tsi easti cu lãngoari; tsi nu easti sãnãtos; lãndzit, lãntsid, nisãnãtos, hivrit, hiuvrit
{ro: bolnav}
{fr: malade}
{en: ill, sick}
ex: easti un om niputut (lãndzit); lu-avui niputut (cu lãngoari) trei stãmãnj; shadi tu crivati cã easti ca nipututã (cã nu easti ca sãnãtoasã); cãti bunets nu fãtsea pi la mã-ratslji oarfãnj shi nipututs

§ niputeari2/niputeare (ni-pu-teá-ri) sf niputeri (ni-pu-térĭ) – atsea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã lãndzit (truplu i suflit) shi s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; lãngoari, heavrã
{ro: boală}
{fr: maladie}
{en: illness}
ex: ari unã niputeari (lãngoari) greauã sh-nu shtiu ma s-ascapã cu bana; cara lj-u deadi niputearea, tsi s-facã?; niputearea (lãngoarea) a mea easti scuturã bãrbãteascã

§ niputeatsã (ni-pu-teá-tsã) sf niputets (ni-pu-tétsĭ) – (unã cu niputeari)

§ niputsami/ni-putsame (ni-pu-tsá-mi) sf niputsãnj (ni-pu-tsắnjĭ) – lãngoari mulipsitoari tsi s-arãspãndeashti lishor shi tu shcurtu chiro tu-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) i dit un loc tu altu (cã s-lja di la om la om); faptul cã unã lãngoari mulipsitoari s-ari arãspãnditã chiola tu-un loc; mulipsiri
{ro: boală molipsitoare, epidemie}
{fr: maladie contagieuse, épidémie}
{en: contagious disease, epidemic}
ex: imnã niputsamea (lãngoarea mulipsitoari)

§ niputãnda (ni-pu-tãn-da) vb (dirivatã) – cãndu ari starea tra s-nu poatã s-facã un lucru; niputãndalui
{ro: neputând}
{fr: ne pouvant pas}
{en: not being able to}

§ niputãndalui (ni-pu-tãn-da-luĭ) vb (dirivatã) – (unã cu niputãnda)

§ mpot (mpótŭ) vb II mputui (mpu-túĭ), mputeam (mpu-teámŭ), mpututã (mpu-tú-tã), mputeari/mputeare (mpu-teá-ri) – (unã cu pot)
ex: lj-u mpoati a tutulor aralilor
(expr: azvindzi tuti aralili) a truplui; s-nu u mpoatã
(expr: s-nu-azvingã) demunlu

§ mputut (mpu-tútŭ) adg mpututã (mpu-tú-tã), mpututs (mpu-túts), mpututi/mpututi (mpu-tú-ti) – (unã cu putut1)

§ mputeari/mputeare (mpu-teá-ri) sf mputeri (mpu-térĭ) – (unã cu puteari1)

§ ampot (am-pótŭ) vb II amputui (am-pu-túĭ), amputeam (am-pu-teámŭ), ampututã (am-pu-tú-tã), amputea-ri/amputeare (am-pu-teá-ri) – (unã cu pot)
ex: Yioryi lj-u ampoati al Hali

§ amputut (am-pu-tútŭ) adg ampututã (am-pu-tú-tã), ampututs (am-pu-túts), ampututi/ampututi (am-pu-tú-ti) – (unã cu putut1)
ex: cucotlu amputut (tsi fu azvimtu), fudzi di nu s-veadi

§ amputeari/amputeare (am-pu-teá-ri) sf amputeri (am-pu-térĭ) – (unã cu puteari1)

§ poati/poate (pŭá-ti) adv – zbor (tsi dipuni dit verbul “pot”), cari va s-aspunã cã omlu nu easti sigura ti un lucru cã va si s-facã (cã va si s-aflã, cã va s-ducã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; belchi, elbet, elbeti, vahi
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: perhaps, maybe}
ex: poati (vahi), tsiritor ti-ai faptã; poati, poati aclo; va-l vindã? poati