DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chiola

chiola (chĭó-la) adv chiolas, uti, isea, midhi, meti, tamam, isea, shi, pãnã shi, ninga, dip, etc.
{ro: chiar}
{fr: même}
{en: even}
ex: s-lji da chiola (ninga, tamam) protlu birbec?; chiola (isea, tamam) pri nãsh s-lj-acatsã?; chiola (isea, meti) astã searã s-yinj; chiola (uti, dip) tora, s-mi ngrupats; s-mi ljertsã chiola (uti s-mi ljertsã); astã searã chiola (tamam, uti, isea, dip astã searã) mi dush la el s-lu ved

§ chiolas (chĭo-lás) adv – (unã cu chiola)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frãngu1

frãngu1 (frắn-gu) (mi) vb III shi II fregi (frégĭŭ) shi frãmshu (frắm-shĭu), frãndzeam (frắn-dzeámŭ), frãmtã (frắm-tã), frãndzi-ri/frãndzire (frắn-dzi-ri) shi frãndzeari/frãndzeare (frãn-dzeá-ri) – fac dauã (i ma multi) cumãts dit un lucru (cu arupearea, agudirea, nduplicarea, arcarea, plãscãnirea, apitrusirea, etc. a lucrului); arup, aspargu, disic, etc.;
(expr:
1: mi frãngu = hiu ahãntu ncãrcat di nj-easti fricã cã dealihea va mi frãngu;
2: u frãngu = fug ampaturlea, mi duc, u cãlescu, u cãrtsãnescu, etc.;
3: nj-frãngu caplu = mi-agu-descu multu greu la cap;
3: nj-frãngu dintsãlj = lj-fac dintsãlj s-creapã icã-lj fac sã-nj cadã cumãts dit elj;
4: l-frãngu di shcop (chiutecã); lj-frãngu oasili = l-bat multu, lu-astingu di bãteari, lj-dau unã bãteari bunã, etc.;
5: nj-si frãndzi mintea = nj-alãxescu mintea, pãrearea;
6: frãngu calea = alãxescu, strãmbu, tornu calea;
7: frãndzi cãroarea (dzua, noaptea, omlu) = scadi, njicshureadzã cãroarea (dzua, noaptea);
8: omlu frãndzi (la fatsã, la trup) = omlu s-tradzi la fatsã, scadi, slãgheashti icã alãxeashti multu, di-aushatic, di lãngoari, etc.;
9: frãngu nãpoi = dau, mi duc, imnu nãpoi;
10: nj-frãngu inima (mãnjli) = mi nvirinedz, mi sãcãldisescu, mãrãnedz; mi zbat di dureari;
11: nj-frãngu foamea (seatea) = nj-u curmu, nj-u-astãmãtsescu, fac sã-nj scadã foamea (seatea);
12: nj-frãngu mesea = mi leagãn lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã, (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; nj-fac cãtsãmãchi;
13: nu nj-u frãngu mesea = (i) hiu ahãntu linãvos cã nu voi necã s-mi-aplec; (ii) nu mi leagãn lishor sh-dultsi, cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã;
14: mi frãndzi somnul = mi curmã, mi-aplucuseashti somnul;
15: l-frãngu; lj-frãngu putearea = lu-azvingu; lj-azvingu;
16: mi frãngu di cãntari (bãteari, asunari, giucari, etc.) = nu-astãmãtsescu di multã cãntari (bãteari, asunari, etc.) tsi fac;
17: nj-freadzi chefea (orixea) = nj-asparsi chefea (orixea), mi-alasã fãrã chefi (orixea), nj-lo orixea, etc.;
18: frãngu laptili = lu-ameastic laptili;
19: frãngu lãna = trag lãna;
20: (ascherea) s-freadzi = (ascherea) s-trapsi nãpoi;
21: frãngu coasti = stau shi nu para shtiu tsi easti ghini s-fac; stau pi dauã; strãmbu narea cã nu mi-ariseashti tsi prindi s-fac; shuvãescu;
22: nj-frãngu zverca = fug agonja, ampatrulea, u cãlescu, u cãrtsãnescu;
23: frãndzi-ti di-aoa!; frãndzi-ts gusha = fudz, cã nu voi s-ti ved ãn fatsã; cumãtisea-ti!; arupi-ts gusha!; surpã-ti di-atsia;
24: lj-frãngu nãrli = l-cãtãdixescu, l-tãpinusescu, lu-arushinedz, lj-dipun urecljili, lj-aplec nãrli, l-fac s-lji scadã tinjia; etc. etc.)
{ro: frânge, înfrânge; supraîncărca; ezita, (se) codi; pleca, (o) întinde; (se) duce la naiba; mlădia (mersul); coti (drumul); scădea, diminua; da înapoi; întrista; umili; astâmpăra (foamea); copleşi; învinge; nimici; dărăci (lâna); cobi; etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gumar

gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
19: gumar di la Cãzãclarlji = (om) dip fãrã arshini, tsi easti multu nearushinat; [adutsem aminti cã Cãzãclarlji easti unã hoarã Tisãlia, iu s-crescu gumari mãri sh-di-anami];

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lihud

lihud (lí-hudŭ) adg lihudã (lí-hu-dã), lihudz (lí-hudzĭ), lihu-di/lihude (lí-hu-di) – tsi lj-easti multã foami; tsi creapã di foami; lishinat di foami (tsi-lj gurleadzã matsãli, tsi-lj si dutsi gura la ureaclji, tsi-lj s-alicheashti buriclu di foami, tsi lj-intrã luplu tu matsi, tsi lj-aurlã luplu tu pãnticã, etc.); tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; agiun, fumitos, afumitos, lemargu, limos, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu
{ro: lihnit, lacom}
{fr: défaillant, mort de faim, gourmand}
{en: extremely hungry, starving, greedy (for food)}
ex: vinji la noi lihud (agiun, lishinat di foami) cã nu-avea tsi s-mãcã

§ lihudeatsã (li-hu-deá-tsã) sf lihudets(?) (li-hu-détsĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu a curi stumahi-lj caftã multu s-mãcã (cã easti-agiun, i cã easti lemargu); agiunatic, foami, limã, limãryii, lixurilji, etc.
{ro: foame, lăcomie}
{fr: faim, gourmandise}
{en: hunger, gluttony}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

limã1

limã1 (lí-mã) sf limi/lime (lí-mi) – mirachea mari tsi u-ari atsel tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; limãryii, lexuiri, lixurii, lixurilji, lixurlichi, tãmãhchirlãchi
{ro: lăcomie}
{fr: gourmandise, appétit vorace}
{en: greediness, gluttony, voracious appetite}
ex: lima (limãryia) tsi u bati lumea di adzã; ari mari limã (easti multu lemargu)

§ limãryii/limãryie (li-mãr-yí-i) sf limãryii (li-mãr-yíĭ) – (unã cu limã1)

§ limos (li-mósŭ) adg limoasã (li-mŭá-sã), limosh (li-móshĭ), limoasi/limoase (li-mŭá-si) – tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; lemaryu, hãrbut, hãrlãput, hirtu, hãrtu, lixur, tãmah, lingarsu, lihud
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: easti limos, mãcã pãnã creapã

§ lemargu (lé-mar-ghu) adg lemargã (lé-mar-ghã), lemaryi (lé-mar-yi), lemaryi/lemarye (lé-mar-yi) – (unã cu limos)
ex: omlu lemargu easti azgunit di tuts; avem un cãni lemargu

§ limãxescu (li-mãc-sés-cu) vb IV limãxii (li-mãc-síĭ), limãxeam (li-mãc-seámŭ), limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) – am mari limã tri mãcari (ti lucri, etc.); mi-arã-seashti s-mãc i s-beau cu limã (ca un limos); limuxescu, limãr-yisescu, lingãrsescu
{ro: (se) lăcomi}
{fr: être gourmand, gour-mander, convoiter}
{en: be greedy, eat or drink greedily, desire}

§ limãxit (li-mãc-sítŭ) adg limãxitã (li-mãc-sí-tã), limãxits (li-mãc-sítsĭ), limãxiti/limãxite (li-mãc-sí-ti) – tsi ari mãcatã i biutã (tsi va s-mãcã i s-bea) cu limã (ca un limos); limuxit, limãryisit, lingãrsit
{ro: lăcomit; dorit cu lăcomie}
{fr: qui est gourmand, convoiteux; qui est convoité}
{en: be greedy; desired with greed}

§ limãxiri/limãxire (li-mãc-sí-ri) sf limãxiri (li-mãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva limãxeashti; limuxiri, limãryisiri, lingãrsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lixur

lixur (líc-surŭ) adg lixurã (líc-su-rã), lixuri (líc-surĭ), lixuri/lixure (líc-su-ri) – tsi lu-arãseashti s-mãcã multu; cari mãcã ca un tsi nu s-fãnãteashti vãrãoarã; lemargu, hãrbut, hirtu, hãrtu, tãmah, limos, lingarsu
{ro: lacom}
{fr: gourmand}
{en: greedy}
ex: om lixur (lemargu) ca el nu-am vidzutã

§ lixurii/lixurie (lic-su-rí-i) sf lixurii (lic-su-ríĭ) – mirachea mari tsi u-ari atsel tsi lu-arãseashti s-bea i s-mãcã (agonja sh-multu) sh-atumtsea cãndu nu lj-easti foami i s-ari sãturatã chiola; limã, lexuiri, lixurii, lixurilji, lixurlichi, tãmãhchirlãchi
{ro: lăcomie}
{fr: gourmandise, appétit vorace}
{en: greediness, gluttony}

§ lixurilji/lixurilje (lic-su-rí-lji) sf lixurilj (lic-su-rílj) – (unã cu lixurii)

§ lixurlichi/li-xurliche (lic-sur-lí-chi) sf lixurlichi (lic-sur-líchĭ) – (unã cu lixurii)

§ lexuiri/lexuire (lec-su-í-ri) sf lexuiri (lec-su-írĭ) – (unã cu lixurii)
ex: di lexuiri sh-di ehtrilji as s-nã alãsãm

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

meti

meti (mé-ti) adv – uti, midhi, chiola, tamam, isea, shi, pãnã shi, ninga, dip, etc.
{ro: chiar}
{fr: même}
{en: even}
ex: meti (uti, tamam) astã searã; meti (isea, pãnã sh-) pri elj s-lj-acatsã?; meti (uti, isea) tora s-mi ngrupats; meti (shi) s-tsã spun, s-mi-agiuts nu pots; meti (ninga, uti) ditu-arhii; meti s-mi ljertsã (s-mi ljertsã chiola)

§ midi (mí-dhi) adv – (unã cu meti)
ex: midi (meti, uti, shi, pãnã sh-) voi vinjit; midi astã searã (astã searã chiola) earam la voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oarã

oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

par2

par2 (párú) sm pari (párĭ) – cumatã lungã sh-nu para groasã di lemnu (di-aradã nturyisitã la un capit) tsi s-hidzi tu loc tra s-hibã andoapir trã un lucru (ca parti dit un gardu, etc.); pãluc, pãric;
(expr: sta ca parlu = om tsi sta shi nu fatsi tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
2: bag par = bag timelj;
3: un par nu bats = nu fats tsiva;
4: l-plãntedz parlu = u tsãn pi unã (cã am caplu gros); u tsãn pi-a mea sh-nu voi s-ascultu di altsã; u leg tu greaua ca gumarlu pri punti, etc.;
5: ts-aspun (ti ljau cu) parlu = ti-agunescu;
6: nj-lu leg gumarlu di par = mi asiguripsescu di-un lucru, di loclu tsi lu-am chiola;
7: tsã cruescu (dau) cu parlu; agiundzem la par = ti bat; agiundzem s-nã anciupãm, s-nã bãtem;
8: Dum-ljartã harlu tsi lo parlu = s-hibã ljirtatã moartea tsi lo parlu cu cari puteam s-ljau un shcop, zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva altu u pati tu loclu-a nostru)
{ro: par}
{fr: pieu}
{en: stake, picket}
ex: plãntã pari tu gãrdinã; sculai pergura pi pari; gaea sta pi par; shidea ca un par
(expr: fãrã s-minã, fãrã s-facã tsiva); l-cruirã, l-cruirã cu parlu
(expr: lu-agudirã, l-bãturã cu parlu), pãnã-l vãtãmarã; un par nu bãtush
(expr: nu featsish tsiva) tu casa-aestã; bãgã par
(expr: bãgã thimelj); l-plãntã parlu,
(expr: u tsãnu pi-a lui) ca gumarlu pri punti; sã ncãcearã prota sh-deapoea agiumsirã la par
(expr: s-anciuparã)

§ pãluc (pã-lúcŭ) sm pãluts (pã-lútsĭ) – (unã cu par)

§ pãric (pã-rícŭ) sm pãrits (pã-rítsĭ) – par njic
{ro: par mic}
{fr: petit pieu}
{en: small stake, small picket}

§ parpalangu (par-pá-lan-gu) sm parpalandzã (par-pá-lan-dzã) – par lungu
{ro: par lung}
{fr: piquet; pieu; long pieu}
{en: long stake, long picket}

§ pirli/pirle (pír-li) sm pl(?) – par njic tu-un agioc di ficiurits
{ro: ţăruş (într-un joc de copii)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn