DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

anangasi/anangase

anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)

§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea

§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}

§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de contraindre, de forcer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apãrnjescu

apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã

§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)

§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}

§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)

§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chinisescu

chinisescu (chi-ni-sés-cu) vb IV chinisii (chi-ni-síĭ), chiniseam (chi-ni-seámŭ), chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) – acats s-fug, fug, nchisescu, ãnchisescu, apãrnjescu, pãr-njescu, purnescu, purnjescu, chinsescu, litescu
{ro: porni, pleca}
{fr: s’acheminer, se mettre en marche, partir}
{en: start, leave for}
ex: taifa tutã chiniseashti (nchiseashti)

§ chinisit (chi-ni-sítŭ) adg chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisits (chi-ni-sítsĭ), chinisiti/chinisite (chi-ni-sí-ti) – fudzit, nchisit, ãnchisit, apãrnjit, pãrnjit, purnit, purnjit, chinsit, litit
{ro: pornit, plecat}
{fr: acheminé, mis en marche, parti}
{en: started, left for}

§ chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) sf chinisiri (chi-ni-sírĭ) – fudziri, nchisiri, ãnchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purniri, purnjiri, chinsiri, litiri
{ro: acţiunea de a porni, pleca; pornire, plecare}
{fr: action de s’ acheminer (de se mettre en marche, de partir)}
{en: action of starting, leaving for}

§ chinsescu (chin-sés-cu) vb IV chinsii (chin-síĭ), chinseam (chin-seámŭ), chinsitã (chin-sí-tã), chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) – (unã cu chinisescu)
ex: chinsirã s-ducã tu-unã hoarã; cãndu lã vinji oara s-lja xeanili, chinsirã deadun dinoarã; loarã nveasta shi chinsirã la pãlãtsli a gionilui

§ chinsit (chin-sítŭ) adg chinsitã (chin-sí-tã), chinsits (chin-sítsĭ), chinsiti/chinsite (chin-sí-ti) – (unã cu chinisit)

§ chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) sf chinsiri (chin-sírĭ) – (unã cu chinisiri)

§ chinimã (chí-ni-mã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchiseashti tsiva, un lucru, unã cali, etc.; nchisitã, pãrnjiri, etc.
{ro: pornire}
{fr: départ, mise en mar-che}
{en: start}
ex: seara, aprindu chinimã (seara di ninti di nchisiri calea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nchisescu

nchisescu (nchi-sés-cu) vb IV nchisii (nchi-síĭ), nchiseam (nchi-seámŭ), nchisitã (nchi-sí-tã), nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; acats s-fug iuva; ãnchisescu, ahiurhescu, ahur-hescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau, chinsescu, chinisescu, litescu;
(expr: nchisescu calea mari = trag s-mor, si ncljid ocljilj ti totna, hiu aproapea di moarti)
{ro: începe; porni, pleca}
{fr: commencer; s’acheminer, partir}
{en: start; leave for}
ex: nãinti sã nchiseascã (s-acatsã s-fugã) di-acasã; Samarina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã (acãtsã njic, icã lo calea greauã cu njic); tora nchisii s-fug; nchisii ti Bituli

§ nchisit (nchi-sítŭ) adg nchisitã (nchi-sí-tã), nchisits (nchi-sítsĭ), nchisiti/nchisite (nchi-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; tsi ari acãtsatã s-fugã iuva; ãnchisit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, apãrnjit, pãrnjit, purnjit, purnit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început; pornit, plecat}
{fr: commencé; parti}
{en: started; left for}

§ nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) sf nchisiri (nchi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahiurheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-acãtsã un tra s-fugã iuva; ãnchisiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purnjiri, purniri, ãntseapiri, ntseapiri; chinsiri, chinisiri, litiri
{ro: acţiunea de a începe; de a porni, de a pleca; începere; pornire, plecare}
{fr: action de commencer (de partir)}
{en: action of starting (leaving for)}

§ nchisitã (nchi-sí-tã) sf fãrã pl – ahiurhita-a unui lucru; nchisita-a fudzeariljei; arhii, arhizmã, ãnchisitã, ahiurhitã, ahurhitã, ahiursitã, ahiursiturã, arhiusitã, arhinsitã, apãrnjitã, pãrnjitã, purnjitã, purnitã, ãntsiput, ntsiput, chinsitã, chinisitã, lititã
{ro: început; pornire, plecare}
{fr: commencement, début; départ}
{en: start; departure}

§ ãnchisescu (ãn-chi-sés-cu) vb IV ãnchisii (ãn-chi-síĭ), ãnchiseam (ãn-chi-seámŭ), ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã), ãnchisi-ri/ãnchisire (ãn-chi-sí-ri) – (unã cu nchisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

parachinisi/parachinise

parachinisi/parachinise (pá-ra-chí-ni-si) sf parachinisi (pá-ra-chí-nisĭ) – atsea tsi-l pindzi (tsi-l fatsi, tsi-l tradzi, tsi lu-anãngãsãeashti) pri cariva tra s-facã tsiva; shtiuri, anangasi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant}
{fr: exhortation, excitation, stimulant}
{en: stimulant, urge, impulse, excitation}
ex: dupã parachinisea a lui featsi aestã faptã (ngãsãirea, anangasea, pindzearea tsi lj-u featsi el)

§ parachinisescu (pá-ra-chi-ni-sés-cu) vb IV parachinisii (pá-ra-chi-ni-síĭ), parachiniseam (pá-ra-chi-ni-seámŭ), parachinisitã (pá-ra-chi-ni-sí-tã), parachinisi-ri/parachinisire (pá-ra-chi-ni-sí-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã tsiva; pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu anãngãsãescu, anãngãsescu, ngãsãescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, împinge}
{fr: inciter, stimuler, exhorter, pousser}
{en: incite, stimulate, urge, push, oblige}
ex: nãs mi parachinisi (mi cãndãrsi, mi pimsi)

§ parachinisit (pá-ra-chi-ni-sítŭ) adg parachinisitã (pá-ra-chi-ni-sí-tã), parachinisits (pá-ra-chi-ni-sítsĭ), parachinisiti/parachinisite (pá-ra-chi-ni-sí-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; anãngãsãit, anãngãsit, ngãsãit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, împins}
{fr: incité, stimulé, exhorté, poussé}
{en: incited, stimulated, urged, pushed, obliged}

§ parachinisiri/parachinisire (pá-ra-chi-ni-sí-ri) sf parachinisiri (pá-ra-chi-ni-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari parachiniseashti pri cariva; anãngãsãiri, anãngãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a împinge; îndemnare, stimulare, împingere}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de exhorter, de pousser}
{en: action of inciting, of stimulating, of urging, of pushing, of obliging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn