|
|
chino
chino (chi-nó) adj invar – (om) di-aradã, ca tuts alantsã; (om) di scarã (ugeachi) ma dipusã; paraspur
{ro: om comun}
{fr: homme commun}
{en: common man}
§ chinotitã (chi-nó-ti-tã) sf chinotiti/chinotite (chi-nó-ti-ti) sf adunari di oaminj di-aradã (chi-no) cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.), cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, giumãati, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}
chinotitã
chinotitã (chi-nó-ti-tã) sf – vedz tu chino
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chinoamurã1
amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)
§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili
cumshonji/cumshonje
cumshonji/cumshonje (cum-shĭó-nji) sf fãrã pl – adunari di oa-minj cari bãneadzã deadun tu idyiul loc (tu-unã hoarã, pulitii, crat, etc.), multi ori di idyea farã (idyea pisti, etc.) sh-cari di-aradã au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; giumaeti, giumãati, chinotitã, andamusi, adunari, sobor
{ro: adunare, comunitate, societate}
{fr: assemblée, société, communauté, considération}
{en: community, assembly}
§ cum-bushonji/cumbushonje (cum-bu-shĭó-nji) sf fãrã pl – loclu di deavãrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bãneadzã tu-aesti locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsinãtati, vitsinami, vitsinatã
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}
giumãati/giumãate
giumãati/giumãate (gĭu-mã-á-ti) sf giumãets (gĭu-mã-ĭétsĭ) – adunari di oaminj cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.) cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, chinotitã, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}
ex: dinintea-a ocljilor a nushtror sh-dinintea-a giumãatiljei va si s-veadã ashichearei
§ giumaeti/giumaete (gĭu-ma-ĭé-ti) sf giumaets (gĭu-ma-ĭétsĭ) – (unã cu giumãati)
mãnazi1/mãnaze
mãnazi1/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; manazi, amurã, murã; (fig: mãnazi = arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: loc mplin cu mãnazi
§ manazi1/manaze (ma-ná-zi) sf manãzi (ma-nắzĭ) – (unã cu mãnazi)
muarif
muarif (mu-a-rífŭ) sm pl(?) – adunari di oaminj dit unã chinotitã (hoarã i cãsãbã), tu cari si zburashti shi s-lja apofasi ti lucrili tsi au s-facã cu sculiili-a loclui
{ro: consiliu de instrucţiune}
{fr: conseil d’instruction}
{en: educational board}
ex: muariflu giudicã lucrurili di sculii
ntsap
ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi
§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)
§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}
§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)
pãljur
pãljur (pã-ljĭúrŭ) sm pãljuri (pã-ljĭúrĭ) – arburic dit locurli caldi di deavãrliga di Marea Miditiranã, cu coaja sivã, duzi, cu lumãchitsi schinoasi, cu lilici njits, galbini, sh-cu fructi di hromã galbinã icã aroshi, plãsati, tsi sta tu-un acupirãmintu uscat, nvãrligat di unã arpitã arucutoasã; lemnul greu shi sãnãtos di la-aestu arburic, ufilisit trã codz di hãlãts; (fig: pãljur = numã tsi s-da di-aradã la ma multsã arburits i planti (jumeari) cu schinj)
{ro: spinii lui Christos, arbust spinos}
{fr: épine du Christ; buisson épineux}
{en: Jerusalem thorn, thorny bush}
ex: loc cu pãljuri; un munti mplin di schinj, di pãljuri; cum trãdzea cãrliglu azvarna, s-acãtsã di un pãljur; cu pãljurlu s-trãdzeai, nu s-acãtsa di tsiva n casã
§ pãljuret (pã-ljĭu-rétŭ) sm fãrã pl – multimi di pãljuri; loc mplin di pãljuri; pãljuriu
{ro: loc plin cu arbuşti spinoşi}
{fr: lieu plein de buissons épineux}
{en: area full of thorny bushes}
ex: alaturea di mini tu pãljuret
§ pãljuriu (pã-ljĭu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu pãljuret)
paraspur
paraspur (pa-rás-purŭ) adg paraspurã (pa-rás-pu-rã), paraspuri (pa-rás-purĭ), paraspuri/paraspure (pa-rás-pu-ri) – (om) tsi easti di-aradã, ca tuts alantsã; (om) tsi easti di scarã (ugeachi) ma dipusã; chino
{ro: om de rând, om ordinar, om comun}
{fr: homme ordinaire, homme commun}
{en: ordinary man, common man}
ex: muljerli paraspuri li poartã aisti totna
schin1
schin1 (schínŭ) sm schinj (schínjĭ) –
1: atsea tsi sh-u-adutsi cu aclu shi easi dit truplu-a unei plantã (rug, pãljur, etc.), cari ntsapã sh-intrã lishor tu carnea-a omlui; jighiniturã, guvujdel, guvuzdel, guvuzdelj;
2: numã data la multi planti (jumeari) cu schinj, pi trup, frãndzã, lilici i fructi; mãrãtsini, chingher, gumarangath, ciun, pãljur, rug, etc.;
(expr:
1: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari ntsapã alghina;
2: schin ãntr-oclji; schin tsi-l portsi n sin = un di-atselj tsi nu pots s-lj-aravdzã;
3: shed ca pri schinj; canda am schinj la cur = nu pot s-shed tu-un loc, nu mi-acatsã loclu;
4: bag schinj = bag zizanji (anghidz, muzavirlãchi, munuflichi, munã-ficlichi);
5: trag cu schinlu = caftu s-adar tsiva ma nu pot s-adar dip hãiri;
6: ca pri schinj calcã = fatsi un lucru cu multu-angãtan;
7: nj-intrã schinlu = (i) nj-intrã unã ca shubei, zilj, nchizmã tu suflit, di nu-am isihii; (ii) mi-ari aguditã unã taxirati;
8: di schin, trandafir shi di trandafir arãsari schin; di lilici, schinj, shi di schin, lilici = lucru arãu (bun) poati s-easã dit un lucru bun (arãu);
9: nu-i trandafil fãrã schin; nu-i pãduri (curii) fãrã schinj; livadi fãrã schinj nu s-fatsi = nu-ari, di-aradã, lucri buni, fãrã s-aibã sh-pãrtsã arali;
10: schinlu tsi intrã va scuteari, cã sh-un schin ti moari = ma s-ai tsiva (cariva) tsi tsã fatsi arãu va s-lu ndredz tra s-nu ti mata cãrteascã)
{ro: spin; mărăcine}
{fr: épine; ronce}
{en: thorns; bramble bush}
ex: cãmpul s-umplu di schinj; lj-intrã un schin tu cicior; Steryiu si nvãli cu schinlu (mãrãtsinili); mi ari schin ãntr-oclji
(expr: nu poati s-mi-aravdã); schin ãntr-oclji lji stãtea
(expr: nu putea s-lu-aravdzã dip); cati casã ari cãti un schin; fã-ti schin s-ti poartã n sin; ca pri schinj shadi
(expr: nu poati s-shadã tu-un loc, nu lu-acatsã loclu); s-tradz cu schinlu nu s-acatsã di tsiva
(expr: escu dip ftohi, nu-am dip hãiri di tsiva)
§ schina-mi/schiname (schi-ná-mi) sf fãrã pl – loc cu multsã schinj; multimi di schinj
{ro: spinet, loc cu spini}
{fr: buisson d’épines, ronceraie}
{en: brushwood, ground covered with brambles}
ex: aflai gumarlu tu schinami
§ schinos (schi-nósŭ) adg schi-noasi/schinoase (schi-nŭá-si), schinosh (schi-nóshĭ), schinoa-si/schinoase (schi-nŭá-si) – tsi ari schinj, cu schinj
schinos
schinos (schi-nósŭ) adg – vedz tu schin1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: schin1