DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

amurã1

amurã1 (a-mú-rã) sf amuri/amure (a-mú-ri) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; murã, mãnazi, manazi; (fig: amurã = (i) lai ca amura; (ii) aznjurã, znjurã, cãpincã; (iii) arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: s-njardzim s-adunãm amuri; u-adusirã (bãnarã) mash cu amuri; s-hrãnea cu-amuri di pri-arug; featã cu oclji di-amurã (fig: lãi ca-amura)

§ murã1 (mú-rã) sf muri/mure (mú-ri) – (unã cu amurã1)
ex: oclji mushats, lãi ca murili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chino

chino (chi-nó) adj invar – (om) di-aradã, ca tuts alantsã; (om) di scarã (ugeachi) ma dipusã; paraspur
{ro: om comun}
{fr: homme commun}
{en: common man}

§ chinotitã (chi-nó-ti-tã) sf chinotiti/chinotite (chi-nó-ti-ti) sf adunari di oaminj di-aradã (chi-no) cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.), cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, giumãati, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumshonji/cumshonje

cumshonji/cumshonje (cum-shĭó-nji) sf fãrã pl – adunari di oa-minj cari bãneadzã deadun tu idyiul loc (tu-unã hoarã, pulitii, crat, etc.), multi ori di idyea farã (idyea pisti, etc.) sh-cari di-aradã au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; giumaeti, giumãati, chinotitã, andamusi, adunari, sobor
{ro: adunare, comunitate, societate}
{fr: assemblée, société, communauté, considération}
{en: community, assembly}

§ cum-bushonji/cumbushonje (cum-bu-shĭó-nji) sf fãrã pl – loclu di deavãrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bãneadzã tu-aesti locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsinãtati, vitsinami, vitsinatã
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumãati/giumãate

giumãati/giumãate (gĭu-mã-á-ti) sf giumãets (gĭu-mã-ĭétsĭ) – adunari di oaminj cari bãneadzã tu-un loc deadun (tu-unã hoarã, pulitii, etc.) cari au idyili intiresi sh-multi ori suntu di idyea pisti, idyea farã, etc.; giumaeti, chinotitã, adunari, sobor, cumshonji
{ro: adunare, comunitate}
{fr: communauté, assemblée}
{en: community, assembly}
ex: dinintea-a ocljilor a nushtror sh-dinintea-a giumãatiljei va si s-veadã ashichearei

§ giumaeti/giumaete (gĭu-ma-ĭé-ti) sf giumaets (gĭu-ma-ĭétsĭ) – (unã cu giumãati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãnazi1/mãnaze

mãnazi1/mãnaze (mã-ná-zi) sf mãnãzi (mã-nắzĭ) – unã soi di arug cu truplu gol shi schinos, cu frãndzã (fapti di frãndzã ma njits), cu lilici albi, cu fructi njits, lãi, anyilicioasi, mplini di simintsã shi multu anjurizmati shi nostimi tu mãcari; yimisha faptã di-aestu arug; manazi, amurã, murã; (fig: mãnazi = arug, rug)
{ro: mură}
{fr: ronce hérissée, mûre}
{en: blackberry bush, blackberry}
ex: loc mplin cu mãnazi

§ manazi1/manaze (ma-ná-zi) sf manãzi (ma-nắzĭ) – (unã cu mãnazi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

muarif

muarif (mu-a-rífŭ) sm pl(?) – adunari di oaminj dit unã chinotitã (hoarã i cãsãbã), tu cari si zburashti shi s-lja apofasi ti lucrili tsi au s-facã cu sculiili-a loclui
{ro: consiliu de instrucţiune}
{fr: conseil d’instruction}
{en: educational board}
ex: muariflu giudicã lucrurili di sculii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsap

ntsap (ntsápŭ) (mi) vb I ntsãpai (ntsã-páĭ), ntsãpam (ntsã-pámŭ), ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) – hig un lucru cu mithcã chipitoasã (struxitã) ca aclu (schinlu, penura, etc.) tra s-intrã tu truplu-a unui lucru (a unui om, etc.); trec unã sulã prit truplu-a unui njel (om); ãntsap, antsap, schin, yispinedz, nyispinedz;
(expr:
1: lu ntsap = (i) nj-arãd di el, ãl cãrtescu, l-fac sã-lj cadã milii; (ii) l-pingu; lj-bag anghidz, lj-bag schinj, l-cãrtescu, lj-bag muzavirlãchi, lj-bag ntsãpãturi, etc.;
2: ntsapã, di dishteptu tsi easti = easti multu dishteptu, easti pirã, foc)
{ro: înţepa}
{fr: empaler, piquer}
{en: impale, prick}
ex: metsi cã suflit nu-ari, ntsapã loc sh-nafoarã-arsari (angucitoari: guguljana); tu unã sulã lu ntsãpa (ãl hidzea); mi ntsãpai cu aclu; lu ntsãpã cu cutsutlu; feata di fricã nu lu ntsãpã, ma bãgã s-plãngã; cãtse lu ntsachi (tsi-l cãrteshti), cã va s-ahiurheascã tra s-facã shãmãtã; frati-su lu ntsapã
(expr: l-pindzi) ca s-facã ahtari lucru; acãtsã sã ntsapã
(expr: s-bagã anghidz, s-bagã schinj, etc.); easti omlu tsi ntsapã
(expr: bagã zizanj, anghidz) totna, tsi bagã totna ntsãpãturi

§ ntsãpat (ntsã-pátŭ) adg ntsãpatã (ntsã-pá-tã), ntsãpats (ntsã-pátsĭ), ntsãpati/ntsãpate (ntsã-pá-ti) – tsi-lj s-ari hiptã tu trup un lucru cu mithca chipitoasã; tsi-lj s-ari tricutã unã sulã prit trup; ãntsãpat, antsãpat, schinat, yispinat, nyispinat
{ro: înţepat}
{fr: empalé, piqué}
{en: impaled, pricked}
ex: easti multu ntsãpat
(expr: easti multu dishteptu); nu u cãrtea cã-i ntsãpatã
(expr: cã s-cãrteashti lishor, cã-lj cadi lishor milii)

§ ntsãpari/ntsãpare (ntsã-pá-ri) sf ntsãpãri (ntsã-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si ntsapã cu un schin (ac, sulã, etc.); ãntsãpari, antsãpari, schinari, yispinari, nyispinari
{ro: acţiunea de a înţepa; înţepare}
{fr: action d’empaler, de piquer}
{en: action of impaling, of pricking}

§ antsap (an-tsápŭ) (mi) vb I antsãpai (an-tsã-páĭ), antsãpam (an-tsã-pámŭ), antsãpatã (an-tsã-pá-tã), antsãpari/antsãpare (an-tsã-pá-ri) – (unã cu ntsap)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãljur

pãljur (pã-ljĭúrŭ) sm pãljuri (pã-ljĭúrĭ) – arburic dit locurli caldi di deavãrliga di Marea Miditiranã, cu coaja sivã, duzi, cu lumãchitsi schinoasi, cu lilici njits, galbini, sh-cu fructi di hromã galbinã icã aroshi, plãsati, tsi sta tu-un acupirãmintu uscat, nvãrligat di unã arpitã arucutoasã; lemnul greu shi sãnãtos di la-aestu arburic, ufilisit trã codz di hãlãts; (fig: pãljur = numã tsi s-da di-aradã la ma multsã arburits i planti (jumeari) cu schinj)
{ro: spinii lui Christos, arbust spinos}
{fr: épine du Christ; buisson épineux}
{en: Jerusalem thorn, thorny bush}
ex: loc cu pãljuri; un munti mplin di schinj, di pãljuri; cum trãdzea cãrliglu azvarna, s-acãtsã di un pãljur; cu pãljurlu s-trãdzeai, nu s-acãtsa di tsiva n casã

§ pãljuret (pã-ljĭu-rétŭ) sm fãrã pl – multimi di pãljuri; loc mplin di pãljuri; pãljuriu
{ro: loc plin cu arbuşti spinoşi}
{fr: lieu plein de buissons épineux}
{en: area full of thorny bushes}
ex: alaturea di mini tu pãljuret

§ pãljuriu (pã-ljĭu-ríŭ) sm fãrã pl – (unã cu pãljuret)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

paraspur

paraspur (pa-rás-purŭ) adg paraspurã (pa-rás-pu-rã), paraspuri (pa-rás-purĭ), paraspuri/paraspure (pa-rás-pu-ri) – (om) tsi easti di-aradã, ca tuts alantsã; (om) tsi easti di scarã (ugeachi) ma dipusã; chino
{ro: om de rând, om ordinar, om comun}
{fr: homme ordinaire, homme commun}
{en: ordinary man, common man}
ex: muljerli paraspuri li poartã aisti totna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã