|
|
chinisi/chinise
chinisi/chinise (chí-ni-si) sf fãrã pl – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; lucrul (mãcarea, yitria) tsi guleashti tuti matsãli di murdãrilja tsi easti nuntru; yitria tsi u lja omlu tra s-easã nafoarã cãndu easti astupat, cãndu easti cu capsi; catartic, chinitco; diarii, cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: diaree; pugativ}
{fr: diarrhée; purgatif}
{en: diarrhea; purgative}
ex: bunã-i atumtsea shi unã chinisi (un chinitco)
§ chinitco (chi-nit-có) sm chinitcadz (chi-nit-cádzĭ) – lucrul (mãcarea, yitria) tsi, cu ishirea nafoarã, l-fatsi omlu si-sh guleascã pãntica (matsãli) di tuti tsi s-aflã nuntru; yitria tsi u lja tra s-easã nafoarã atsel tsi easti astupat, tsi easti cu capsi; catartic, chinisi
{ro: pugativ}
{fr: purgatif}
{en: purgative}
chinisiri/chinisire
chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) sf – vedz tu chinisescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chinisescuchinisit
chinisit (chi-ni-sítŭ) adg – vedz tu chinisescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chinisescuanangasi/anangase
anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)
§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea
§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}
§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
apãrnjescu
apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã
§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)
§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}
§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)
§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri
cãtãrãsescu2
cãtãrãsescu2 (cã-thã-rã-sés-cu) vb IV cãtãrãsii (cã-thã-rã-síĭ), cã-tãrãseam (cã-thã-rã-seámŭ), cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsi-ri/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; scot dit un lucru atseali tsi nu voi s-armãnã tu el tra s-lu fac curat (spastru, limpidi, etc.); cur, cãtãrusescu, cãtãrisescu, spãstrescu, pãstrescu, pãstrãsescu, anãschirsescu, anischirsescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, arãdãpsescu
{ro: curăţa, purifica}
{fr: nettoyer, purifier}
{en: clean, purify}
§ cãtãrãsit2 (cã-thã-rã-sítŭ) adg cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsits (cã-thã-rã-sítsĭ), cãtãrãsiti/cãtãrãsite (cã-thã-rã-sí-ti) – tsi easti curat di murdãrilji; (lucru) tsi-lj s-ari scoasã atseali tsi s-aflã (amisticati) nuntru; curat, cãtãrusit, cãtãrisit, spãstrit, pãstrit, pãstrãsit, anãschirsit, anischirsit, nãscãrsit, nãschirsit, arãdãpsit
{ro: curăţat, purificat}
{fr: nettoyé, purifié, propre}
{en: cleaned, purified}
§ cãtãrãsiri2/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) sf cãtãrãsiri (cã-thã-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtãrãseashti; curari, cãtãrusiri, cãtãrisiri, spãstriri, pãstriri, pãstrãsiri, anãschirsiri, anischirsiri, nãscãrsiri, nãschirsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a purifica; curăţare, purificare}
{fr: action de nettoyer, de purifier; nettoyage, épuration}
{en: action of cleaning, of purifying; cleanliness purification}
§ cãtãrusescu2 (cã-thã-ru-sés-cu) vb IV cãtãrusii (cã-thã-ru-síĭ), cãtãruseam (cã-thã-ru-seámŭ), cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusiri/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)
§ cãtãrusit2 (cã-thã-ru-sítŭ) adg cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusits (cã-thã-ru-sítsĭ), cãtãrusiti/cãtãrusite (cã-thã-ru-sí-ti) – (unã cu cãtãrãsit)
§ cãtãrusiri2/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) sf cãtãrisiri (cã-thã-ri-sírĭ) – (unã cu cãtãrãsiri)
§ cãtãrisescu (cã-thã-ri-sés-cu) vb IV cãtãrisii (cã-thã-ri-síĭ), cãtãriseam (cã-thã-ri-seámŭ), cãtãrisitã (cã-thã-ri-sí-tã), cãtãrisi-ri/cãtãrisire (cã-thã-ri-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)
chinisescu
chinisescu (chi-ni-sés-cu) vb IV chinisii (chi-ni-síĭ), chiniseam (chi-ni-seámŭ), chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) – acats s-fug, fug, nchisescu, ãnchisescu, apãrnjescu, pãr-njescu, purnescu, purnjescu, chinsescu, litescu
{ro: porni, pleca}
{fr: s’acheminer, se mettre en marche, partir}
{en: start, leave for}
ex: taifa tutã chiniseashti (nchiseashti)
§ chinisit (chi-ni-sítŭ) adg chinisitã (chi-ni-sí-tã), chinisits (chi-ni-sítsĭ), chinisiti/chinisite (chi-ni-sí-ti) – fudzit, nchisit, ãnchisit, apãrnjit, pãrnjit, purnit, purnjit, chinsit, litit
{ro: pornit, plecat}
{fr: acheminé, mis en marche, parti}
{en: started, left for}
§ chinisiri/chinisire (chi-ni-sí-ri) sf chinisiri (chi-ni-sírĭ) – fudziri, nchisiri, ãnchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purniri, purnjiri, chinsiri, litiri
{ro: acţiunea de a porni, pleca; pornire, plecare}
{fr: action de s’ acheminer (de se mettre en marche, de partir)}
{en: action of starting, leaving for}
§ chinsescu (chin-sés-cu) vb IV chinsii (chin-síĭ), chinseam (chin-seámŭ), chinsitã (chin-sí-tã), chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) – (unã cu chinisescu)
ex: chinsirã s-ducã tu-unã hoarã; cãndu lã vinji oara s-lja xeanili, chinsirã deadun dinoarã; loarã nveasta shi chinsirã la pãlãtsli a gionilui
§ chinsit (chin-sítŭ) adg chinsitã (chin-sí-tã), chinsits (chin-sítsĭ), chinsiti/chinsite (chin-sí-ti) – (unã cu chinisit)
§ chinsiri/chinsire (chin-sí-ri) sf chinsiri (chin-sírĭ) – (unã cu chinisiri)
§ chinimã (chí-ni-mã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchiseashti tsiva, un lucru, unã cali, etc.; nchisitã, pãrnjiri, etc.
chinitco
chinitco (chi-nit-có) sm – vedz tu chinisi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chinisigãrgãredz2
gãrgãredz2 (ghãr-ghã-rédzŭ) vb I gãrgãridzai (ghãr-ghã-ri-dzáĭ), gãrgãridzam (ghãr-ghã-ri-dzámŭ), gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzari/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) – l-fac un lucru cã mi-arãseashti s-lu fac, cã-nj da unã ifhãrãstisiri sufliteascã; lj-dzãc a unui (l-pingu, lu ntsap) pri cariva (om, pravdã) tra s-facã un lucru; mi pingu, mi-arãseashti, am mirachi, ngãsãescu, pãrãchi-nisescu, etc.
{ro: se complace, boldi, îndemna; gâdila}
{fr: plaire, piquer, chatouiller}
{en: take pleasure in; urge, spur; be tickled (to death in)}
ex: mi gãrgãreadzã (mi-arãseashti, am mirachi) s-mi priimnu
§ gãrgãridzat2 (ghãr-ghã-ri-dzátŭ) adg gãrgãridzatã (ghãr-ghã-ri-dzá-tã), gãrgãridzats (ghãr-ghã-ri-dzátsĭ), gãrgãridza-ti/gãrgãridzate (ghãr-ghã-ri-dzá-ti) – tsi lu-ariseashti (easti pimtu) s-facã un lucru; tsi s-pindzi tra s-facã tsiva; ngãsãit, pãrãchinisit, etc.
{ro: care se complace, boldit, îndemnat; gâdilat}
{fr: qui a un plaisir, qui est piqué, chatouillé}
{en: who takes pleasure in; urged, spured; tickled (to death)}
§ gãrgãridza-ri2/gãrgãridzare (ghãr-ghã-ri-dzá-ri) sf gãrgãridzãri (ghãr-ghã-ri-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti gãrgãridzat tra s-facã tsiva; pindzeari, arãsiri, ngãsãiri, pãrãchinisiri, etc.
{ro: acţiunea de a se complace, de a boldi, de a îndemna; de a gâdila}
{fr: action de plaire, de piquer, de chatouiller}
{en: action of taking pleasure in; of urging, of spurring; of being tickled (to death)}
litescu
litescu (li-tés-cu) vb IV litii (li-tíĭ), liteam (li-teámŭ), lititã (li-tí-tã), litiri/litire (li-tí-ri) – acats s-mi min, s-fug; fug, nchisescu, ãnchisescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnescu, purnjescu, chin-sescu, chinisescu
{ro: porni, pleca}
{fr: bouger, s’en aller, partir}
{en: start, leave for}
ex: liti (acãtsã s-fugã, fudzi) cãtrã atsea parti; Vaea liti cãtrã hoarã; plivritlu liti cãtrã tu amiridz; sh-u litirã n (sh-u nchisirã ti) Vilishtin; nu putem di-aoa s-litim (s-fudzim)
§ let (létŭ) vb IV litii (li-tíĭ), liteam (li-teámŭ), lititã (li-tí-tã), litiri/litire (li-tí-ri) – (unã cu litescu)
§ litit (li-títŭ) adg lititã (li-tí-tã), litits (li-títsĭ), lititi/litite (li-tí-ti) – tsi-ari nchisitã s-fugã; fudzit, nchisit, ãnchisit, apãrnjit, pãrnjit, purnit, purnjit, chinsit, chinisit
{ro: pornit, plecat}
{fr: bougé, acheminé, parti}
{en: started, left for}
ex: litit (vgat) canda dit frundzãli di hicati
§ litiri/litire (li-tí-ri) sf litiri (li-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã si s-minã, s-fugã; fudziri, nchisiri, ãnchisiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purniri, purnjiri, chinsiri, chinisiri
{ro: acţiunea de a porni, de a pleca; pornire, plecare}
{fr: action de bouger, de s’en aller, de partir)}
{en: action of starting, of leaving for}
mucaeti/mucaete
mucaeti/mucaete (mu-ca-ĭé-ti) sf mucaets (mu-ca-ĭétsĭ) – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; intireslu tsi lu-aspuni cariva tra s-facã un lucru; anangasi, shtiuri, parachinisi, apofasi, angãtan, intires, sinfer;
(expr:
1: mi fac mucaeti = ljau unã apofasi, apufãsescu, etc.;
2: lu-am mucaeti = lu-am angãtan, l-mutrescu, etc.)
{ro: îndemn, grije, interes, hotărâre}
{fr: stimulent, intérêt, décision}
{en: stimulant, incentive, decision}
ex: mi feci mucaeti
(expr: apufãsii); fã-ti mucaeti
(expr: lja-ts apofasea) sh-du-ti; nu mi feci mucaeti
(expr: nu-avui angãtanlu, nu loai apofasea) s-lji scriu nã carti; fã-ti mucaeti
(expr: aspuni c-ai un intires, lja unã apofasi) sh-du-ti s-lu vedz; lu-avui mucaeti
(expr: l-mutrii, lj-avui angãtan) cãt fu lãndzit
§ nimuca-eti/nimucaete (ni-mu-ca-ĭé-ti) sf nimucaets (ni-mu-ca-ĭétsĭ) – atsea (harea) tsi-l fatsi pri cariva s-hibã alãsat, timbel, s-nu lja lishor unã apofasi tu banã, s-nu-l mealã tsiva, etc.; alãsari
{ro: indolenţă, nehotărâre}
{fr: indolence, indécision}
{en: indolence, apathy}
ex: nimucaetea (lipsita di intires, di anangasi) nu ts-adutsi bun
§ mucaitlã (mu-ca-it-lắ) sm, sf, adg mucaitloanji/mucaitloa-nje (mu-ca-it-lŭá-nji), mucaitladz (mu-ca-it-ládzĭ), mucaitloa-nji/mucaitloanje (mu-ca-it-lŭá-nji) – (om) tsi li fatsi tuti lucrili cu angãtan, cu cãshtigã; angãtan, cãshtigos
{ro: grijuliu}
{fr: soucieux; qui se stimule}
{en: worried; who incites himself}
§ mucaitlã-chi/mucaitlãche (mu-ca-it-lắ-chi) sf mucaitlãchi (mu-ca-it-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi omlu si s-facã mucaeti (s-aibã angãtan)
{ro: îndemnare}
{fr: qualité d’être soucieux ou stimulé}
{en: worrier}
§ mucaitlin (mu-ca-it-línŭ) sm, sf, adg mucaitlinã (mu-ca-it-lí-nã), mucaitlinj (mu-ca-it-línjĭ), mucaitlini/mucaitline (mu-ca-it-lí-ni) – (unã cu mucaitlã)
nchisescu
nchisescu (nchi-sés-cu) vb IV nchisii (nchi-síĭ), nchiseam (nchi-seámŭ), nchisitã (nchi-sí-tã), nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; acats s-fug iuva; ãnchisescu, ahiurhescu, ahur-hescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, apãrnjescu, pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ãntsep, ntsep, acats, ljau, chinsescu, chinisescu, litescu;
(expr: nchisescu calea mari = trag s-mor, si ncljid ocljilj ti totna, hiu aproapea di moarti)
{ro: începe; porni, pleca}
{fr: commencer; s’acheminer, partir}
{en: start; leave for}
ex: nãinti sã nchiseascã (s-acatsã s-fugã) di-acasã; Samarina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã (acãtsã njic, icã lo calea greauã cu njic); tora nchisii s-fug; nchisii ti Bituli
§ nchisit (nchi-sítŭ) adg nchisitã (nchi-sí-tã), nchisits (nchi-sítsĭ), nchisiti/nchisite (nchi-sí-ti) – tsi ari acãtsatã s-facã tsiva; tsi ari acãtsatã s-fugã iuva; ãnchisit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, apãrnjit, pãrnjit, purnjit, purnit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început; pornit, plecat}
{fr: commencé; parti}
{en: started; left for}
§ nchisiri/nchisire (nchi-sí-ri) sf nchisiri (nchi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ahiurheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-acãtsã un tra s-fugã iuva; ãnchisiri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, apãrnjiri, pãrnjiri, purnjiri, purniri, ãntseapiri, ntseapiri; chinsiri, chinisiri, litiri
{ro: acţiunea de a începe; de a porni, de a pleca; începere; pornire, plecare}
{fr: action de commencer (de partir)}
{en: action of starting (leaving for)}
§ nchisitã (nchi-sí-tã) sf fãrã pl – ahiurhita-a unui lucru; nchisita-a fudzeariljei; arhii, arhizmã, ãnchisitã, ahiurhitã, ahurhitã, ahiursitã, ahiursiturã, arhiusitã, arhinsitã, apãrnjitã, pãrnjitã, purnjitã, purnitã, ãntsiput, ntsiput, chinsitã, chinisitã, lititã
{ro: început; pornire, plecare}
{fr: commencement, début; départ}
{en: start; departure}
§ ãnchisescu (ãn-chi-sés-cu) vb IV ãnchisii (ãn-chi-síĭ), ãnchiseam (ãn-chi-seámŭ), ãnchisitã (ãn-chi-sí-tã), ãnchisi-ri/ãnchisire (ãn-chi-sí-ri) – (unã cu nchisescu)
nior
nior (ni-órŭ) sm niori (ni-órĭ) shi sn nioari/nioare (ni-ŭá-ri) – adunãturã di aburi dit tser ãnsus cari pot s-cadã pri loc ca ploai i neauã; nãur, nor, nuor, nãor;
(expr: beau (mãc) niorlji = hiu gionj sh-alag (azboiru) multu agonja)
{ro: nor, nour}
{fr: nuage}
{en: cloud}
ex: di soari nu lj-u fricã, di vimtu s-dinjicã (angucitoari: niorlu); niori acoapirã tserlu; s-arãspãndirã niorlji; niori lã avea nvãlitã muntsãlj; un nior lai shi murnu; muntsãlj ca s-aibã niori; chinisirã ca nioarili giunari; muntsã di neauã mplinj, cu spulbir shi nioari; sfulgu di nioari; ca nã umbrã di nioari; aumbri shi nioari; si zghilescu pãn di nioari; si-nj yinã dit nioari; s-featsi ahãt gioni di-azboairã prit niori; un mãndzu tsi loclu mãca sh-niorlji bea
(expr: azbuira multu-agonja) di gioni shi di-azbuirãtor; calj azbuirãtori, tsi mãca loclu shi bea niorlji, s-lu-aducã aclo
§ nãur1 (nã-úrŭ) sm nãuri (nã-úrĭ) – (unã cu nior)
ex: umbra tsi, tu fuga mari, u-alasã un nãur (nior); pisti giuguri cresc anarga lãi nãuri (niori); nãurlui shi vimtului
§ nãor (nã-órŭ) sm nãori (nã-órĭ) – (unã cu nior)
§ nor1 (nórŭ) sm nori (nórĭ) – (unã cu nior)
ex: dupã nor (nior) shi dupã soari; deadi soarli pãn di nor (nior); ari oaminj multsã ca norlu (niorlu); pri cãrãrli a norlor (niorlor)
§ nuor (nu-órŭ) sm nuori (nu-órĭ) – (unã cu nior)
ex: nu s-dusirã nuorlji di pi tser
§ niureadzã (ni-u-reá-dzã) vb unipirs niurã (ni-u-rắ), niura (ni-u-rá), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – (tserlu) s-acoapirã cu niori; nuoreadzã, nãureadzã, nureadzã, vãrcuseashti
{ro: (se) înnnora}
{fr: (se) couvrir de nuages}
{en: cloud, to darken with clouds}
ex: acãtsã s-niureadzã; niurarã muntsãlj shi vãljuri; niurã nafoarã
§ niuredz (ni-u-rédzŭ) vb I niurai (ni-u-ráĭ), niuram (ni-u-rámŭ), niuratã (ni-u-rá-tã), niurari/niurare (ni-u-rá-ri) – mi ntunic la fatsã, dipun dzeanili; adun sufrãntsealili; chicusescu; nuoredz, nãuredz, nuredz