DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carcalec

carcalec (car-ca-lécŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – insectã (yeatsã tsi sh-u-adutsi, sh-multi ori easti lugursitã unã cu acrida) cu truplu shcurtu sh-gros, cu ocljilj mãri sh-cu cicioarli di dinãpoi multu lundzi ta s-u-agiutã s-ansarã multu diparti (cicioari di dinãpoi tsi fac unã soi di shuirat cãndu s-freacã un di-alantu); carcalets, carcaledz, cãrcãlets, curcalec, ceatrafil, cherchinez, chirchinec, ghincalã, tsintsir, tsindzir, dzindzir, dzendzer, dzindzinar, giungiunar, jujunar, juji
{ro: greier}
{fr: grillon}
{en: cricket}

§ carcalets (car-ca-létsŭ) sm carcalets (car-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: carcaletslu avea fudzitã; tu aestã sfinduchi avea ncljisã un carcalets

§ carcaledz (car-ca-lédzŭ) sm carcaledz (car-ca-lédzĭ) – (unã cu carcalec)

§ cãrcãlets (cãr-cã-létsŭ) sm cãrcãlets (cãr-cã-létsĭ) – (unã cu carcalec)
ex: cãnticlu a cãrcãletslor s-avdzã

§ curcalec (cur-ca-lécŭ) sm curcalets (cur-ca-létsĭ) – (unã cu carcalec)

§ ceatrafil (cĭa-tra-fílŭ) sm ceatrafilj (cĭa-tra-fíljĭ) – (unã cu carcalec)
ex: ceatrafilj apãrnjirã si-sh cãntã

§ cherchinez (chĭer-chi-nézŭ) sm cherchinezi (chĭer-chi-nézĭ) – (unã cu carcalec)

§ chirchinec1 (chir-chi-nécŭ) sm chirchinets (chir-chi-nétsĭ) – (unã cu carcalec); (fig: chirchinec = (ficior) tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, zãbãcos, jabec, etc.)
ex: mash chirchineclu nu sh-adunã gura; un chirchinec (un ascãrchit, unã puzumi) di ficior

§ scarcalec (scar-ca-lécŭ) sm scarcalets (scar-ca-létsĭ) – insectã tsi fatsi mari znjii tu agri (cu cicioarli di nãpoi multu lundzi tsi u-agiutã s-ansarã multu diparti); acridã, lãcustã, gãlãgustã, gulugustã, gulucustã, scarcalec, scarcalets, scãrcalets, sarcalets, carcalec, carcalets, carcaledz, scãrculets, scaculets, scucalets
{ro: lăcustă}
{fr: sauterelle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chin

chin (chínŭ) sm chinj (chínjĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi di pãduri i di mushuteatsã, cu arucinã, tsi creashti multu analtu shi poati s-agiungã pãnã la 40m sh-ma multu, cu truplu ndreptu, cu coaji cripatã tsi da niheamã pri-arosh, cu frãndzãli ca atsi lundzi shi sumigoasi, acãtsati di lumãchitsi cãti dauã, trei icã tsintsi tru-un loc, tsi sta verdzã tut anlu, cu lilici shi simintsã tsi sta tu cuculici (mãruli) sh-cu lemnul sãnãtos cu multi aroazi (ciupoari)
{ro: pin}
{fr: pin}
{en: pine}
ex: chinjlji suntu-analtsã shi ndreptsã; chinj ncãrcats di cuculici; prit pãdurli lãi di chin; vãzescu chinjlji di tsã si mutã perlu di fricã

§ chinshor (chin-shĭórŭ) sm chinshori (chin-shĭórĭ) – chin njic
{ro: pin mic}
{fr: petit pin}
{en: small pine tree}
ex: la umbrãtsli di chinshori

§ chinet (chi-nétŭ) sn chineturi (chi-né-turĭ) – pãduri di chinj, multimi di chinj
{ro: pinet, pădure de pini}
{fr: pinède, forêt de pins}
{en: pine forest}
ex: cãnili ishi pri dzeanã, tu chinet; easi luna dit chinet; vãzeashti chinetlu di cu noapti; tãljai arburi dit chinet

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chischin

chischin (chis-chín) adg chischinã (chis-chí-nã), chischinj (chis-chínjĭ), chischini/chischine (chis-chí-ni) – tsi easti curat (nu easti murdar); tsi easti dishteptu (pirã) la minti; tsi lj-acatsã mãna; tsi-lj da di mãnã; chischim, chischinets, mintimen, sarpit, sãrpit, epitidiu
{ro: curat, ager, îndemânatic}
{fr: propre; agile, sagace, adroit}
{en: clean; agile, skilful}
ex: armãnjlji suntu chischinj (curats, dishteptsã); cu mintea chischinã (sarpitã), dishtiptatã; eara chischin (curat, pripsit) la stranji

§ chischinets (chis-chi-nétsŭ) adg chischineatsã (chis-chi-neá-tsã), chischinets (chis-chi-nétsĭ), chischineatsi/chischineatse (chis-chi-neá-tsi) – (unã cu chischin)

§ chischim (chis-chímŭ) adg, adv chischimã (chis-chí-mã), chischinj (chis-chínjĭ), chischimi/chischime (chis-chí-mi) – (unã cu chischin)
ex: mi-ariseshti lucrul chischim (curat); easti multu chischimã (curatã); imnã chischimi (curati)

§ chischineatsã (chis-chi-neá-tsã) sf chischinets (chis-chi-nétsĭ) – harea tsi u-ari omlu tsi easti curat, tsi easti sarpit, tsi lj-acatsã mãna, etc.; spastrã, pastrã, nãscãrii, sãrpitsãlji, dishtiptãciuni, etc.
{ro: curăţenie, abilitate, deşteptăciune}
{fr: propreté, adresse, sagacité}
{en: cleanliness, ability, sagacity}
ex: spastra shi chischineatsa (nãscãria) din casa-a inglejilor; eara cu numa ti nicuchirata sh-ti chischineatsa (spastra din casa)-a ljei

§ chischimeatsã (chis-chi-meá-tsã) sf chischimets (chis-chi-métsĭ) – (unã cu chischineatsã)
ex: vidzui ãn casa-a ljei multã chischimeatsã (spastrã, nãscãrii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mastur

mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!

§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)

§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi

§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish

§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)

§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsiur1

tsiur1 (tsí-urŭ) sn tsiuri/tsiure (tsí-u-ri) –
1: soea di boatsi scoasã di-unã soi di pulj (cãntãtori); tsiurat, chiur, tsitsir-vitsir, tsiripit, piridari, nciurari;
2: soea di boatsi scoasã di vimtu cãndu suflã (shuirã) sh-aurlã vãrtos; shuirari, shuirãturã
{ro: ciripit; şuierat}
{fr: gazouillement; sifflement}
{en: chirp, twitter, warble; whistle, hiss}
ex: nitsi un tsiur di pulj

§ chiur1 (chí-urŭ) sn fãrã pl – (unã cu tsiur1)
ex: s-avdza chiurlu (tsiuratlu) a puljlor

§ tsiurat1 (tsi-u-rátŭ) sn tsiurati/tsiurate – (unã cu tsiur1)
ex: tsiuratlu-a puljlor mi dishtiptã

§ tsiripit (tsi-ri-pítŭ) sn tsiripiti/tsiripite (tsi-ri-pí-ti) – (unã cu tsiur1)
ex: tsiripitlu-a harabeilor s-avdza cati tahina

§ tsiur2 (tsí-urŭ) vb I tsiurai (tsi-u-ráĭ), tsiuram (tsi-u-rámŭ), tsiuratã (tsi-u-rá-tã), tsiurari/tsiurare (tsi-u-rá-ri) –
1: (trã pulj) scot bots (tsiuri, shuirãturi, cãntitsi i bãteri) suptsãri, lishoari sh-mushati din gurã; tsiripedz, piridau, jiuredz, chiur, chiuredz, nciuredz;
2: (vimtul) scoati unã boatsi (shuirã, aurlã) cãndu bati sãnãtos, shiur, shuir
{ro: ciripi; şuiera}
{fr: gazouiller; siffler, crier, mugir (en parlant du vent)}
{en: chirp, twitter, warble; whistle, hiss}
ex: puljlji tsiurã cu njilã; puljlji dit cuibar tsiura shi s-dipira trã njilã, canda sh-videa moartea cu ocljilj; puljlu ahurhi s-tsiurã, si strigã, si zghileascã ahãntu mult; tsiurã (aurlã) din casã unã fãrshiroatã; tsiurã (shuirã) la tuts a lui; aseara vimtul tsiura

§ tsiurat2 (tsi-u-rátŭ) adg tsiuratã (tsi-u-rá-tã), tsiurats (tsi-u-rátsĭ), tsiurati/tsiurate (tsi-u-rá-ti) – (pulj, vimtu, etc.) tsi ari scoasã bots (tsiuri, shuirãturi, etc.); tsiripat, piridat, jiurat, chiurat, nciurat; shiurat, shuirat
{ro: ciripit; şuierat}
{fr: qui a gazouillé; qui a sifflé, crié, mugi (en parlant du vent)}
{en: who has chirped, twittered, warbled; whistled, hissed}

§ tsiurari/tsiurare (tsi-u-rá-ri) sf tsiurãri (tsi-u-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva tsiurã; tsiripari, piridari, jiurari, chiurari, nciurari; shiurari, shuirari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ustã

ustã (us-tắ) sm ustadz (us-tádzĭ) – un tsi easti mastur (multu bun) tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastur, mastor, maistru, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti
{ro: meşter, maestru}
{fr: maître ouvrier}
{en: master}
ex: ca-atsel ma bun ustã (mastur)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

versu

versu (vér-su) (mi) vb I virsai (vir-sáĭ), virsam (vir-sámŭ), virsatã (vir-sá-tã), virsari/virsare (vir-sá-ri) – scot unã parti, i tut tsi s-aflã di-atsea tsi s-aflã tu-un vas (apã, yin, grãn, etc.) tra s-li bag (s-li tornu) tu-un altu vas i s-li-aruc ãmpadi; dau nafoarã dit stumahi atseali tsi-am mãcatã nãinti (vom, zvom, azvom, scot, easi cu zorea); apa dit un arãu easi pristi budzãli-a arãului shi neacã locurli di deavãrliga; apa dit un arãu s-arucã tu-un altu arãu; dipun dit un loc cama-analtu tu-un loc ma nghios; (apa di ploai, zof, dirci) cadi multã sh-cu puteari; tornu unã lugurii moali (muljatã tu cãldurã multã) tu-unã calapodi tra si s-facã un lucru dur dupã tsi arãtseashti;
(expr:
1: vearsã cu gãleata; vearsã ploaea, nu s-agioacã = cadi multã ploai;
2: versu sãndzi sh-pronj = cilistisescu, mi pidipsescu multu;
3: s-vearsã tufechili = s-aminã tufechili)
{ro: vărsa, vomita, ploua cu găleata, coborî, inunda (râul), turna într-un tipar}
{fr: verser, vomir, pleuvoir à verse, décharger, couler, descendre, fondre, mouler}
{en: vomit, spill (water), pour (into), flow into (rivers), cast (statue)}
ex: toarnã, sorã, vearsã, featã; atumtsea virsarã sh-untulemnul dupã nãsh; inshi tu firidã shi virsã un misur albu di apã; ploaea virsa (cãdea multã); lj-avea virsatã matsili; shi martinjli s-virsarã
(expr: s-aminarã, s-discãrcarã tufechili di soea martini); di Selos virsãm (dipusim) tu a Lãsunlui; oili virsarã (dipusirã) cãtrã tu chinet; furlji vearsã (s-arcarã) tu Turchii; diunãoarã s-virsã (cãdzu) mpadi; oasili ãlj si virsarã (ãlj si disfeatsirã di trup shi s-arãspãndirã); fudzi tu munti sh-aclo, ningã un shoput, s-virsã (afãnsi, putridzã tu loc) shi ayisi; doauã lãmnji, foc shi pirã virsa (scutea, arca) dit gurli-a lor; virsai un nel di-asimi; prunili s-virsarã (s-arãspãndirã); li virsã tuti pãnã s-yinã-acasã; vearsã-nj (toarnã-nj) niheamã apã s-nj-aspel caplu; sãndzi sh-pronj versu
(expr: cilistisescu, mi pidipsescu greu) dzua tutã

§ virsat (vir-sátŭ) adg virsatã (vir-sá-tã), virsats (vir-sátsĭ) virsa-ti/virsate (vir-sá-ti) – tsi easti scos dit un vas shi arcat tu-un altu; (mãcarea) tsi ari ishitã cu zorea prit gurã dit stumahi; tsi ari nicatã (locurli di deavãrliga a unui arãu); etc.; turnat, vumut, zvumut, azvumut, scos, ishi cu zorea
{ro: vărsat, vomitat, plouat cu găleata, coborât, inundat (râul)}
{fr: versé, vomis, plu à verse, déchargé, coulé, descendu, fondu, moulé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn