DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chindruescu

chindruescu (chin-dru-ĭés-cu) vb IV chindruii (chin-dru-íĭ), chin-drueam (chin-dru-ĭámŭ), chindruitã (chin-dru-í-tã), chindrui-ri/chindruire (chin-dru-í-ri) – astãmãtsescu tu-un loc si stau un chiro (s-fac tsiva, s-dizvursescu, s-mãc, s-beau apã, s-mi bag s-dormu, etc.); fac cunachi tu-un loc; chindurescu, pupusescu, pupsescu, pãpsescu, pãxescu, acundisescu, cundisescu, cudisescu, cundupsescu, cundusescu, astãmãtsescu, lujescu, curdisescu, etc.
{ro: poposi}
{fr: s’arrêter, faire halte}
{en: halt, stop over}
ex: uearlji nu chindruescu (pupusescu, fac cunachi) mash tu-un loc; nu lj-aproachi s-chindrueascã (pupuseascã, s-facã cunachi) tu horli-a lor; earam cu oili cãndu chindrueam tu locurli-a lor

§ chindruit (chin-dru-ítŭ) adg chindruitã (chin-dru-í-tã), chindruits (chin-dru-ítsĭ), chindruiti/chindruite (chin-dru-í-ti) – tsi ari astãmãtsitã iuva (si sta, s-facã tsiva, s-dizvurseascã, s-mãcã, s-bea apã, s-bagã s-doarmã, etc.); tsi ari faptã cunachi tu-un loc; chindurit, pupusit, pupsit, pãpsit, pãxit, acundisit, cundisit, cudisit, cundupsit, cundusit, astãmãtsit, lujit, curdisit, etc.
{ro: poposit}
{fr: arrêté, qui a fait halte}
{en: halted, stopped over}

§ chindruiri/chindruire (chin-dru-í-ri) sf chindruiri (chin-dru-írĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu chindrueashti iuva; chinduriri, pupusiri, pupsiri, pãpsiri, pãxiri, acundisiri, cundisiri, cudisiri, cundupsiri, cundusiri, astãmãtsiri, lujiri, curdisiri, etc.
{ro: acţiunea de a poposi, poposire}
{fr: action de s’arrêter, de faire halte}
{en: action of halting, of stopping over}

§ nichindruit (ni-chin-dru-ítŭ) adg nichindruitã (ni-chin-dru-í-tã), nichindruits (ni-chin-dru-ítsĭ), nichindruiti/nichindruite (ni-chin-dru-í-ti) – tsi nu ari chindruitã; tsi nu ari astãmãtsitã iuva; tsi nu-ari faptã cunachi tu-un loc; nichindurit, nipupusit, neacundisit, nicundisit, nicudisit, nicundupsit, nicundusit, neastãmãtsit, nilujit, nicurdisit, etc.
{ro: care nu a poposit}
{fr: qui n’a pas arrêté, qui n’a fait halte}
{en: who has not halted, who has not stopped over}
ex: armãnj nichindruits (tsi nu-au faptã cunachi) tu cãzãnjli di…

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

acumtin1

acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)

§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã

§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu

§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astãmãtsescu

astãmãtsescu (as-tã-mã-tsés-cu) (mi) vb IV astãmãtsii (as-tã-mã-tsíĭ), astãmãtseam (as-tã-mã-tseámŭ), astãmãtsitã (as-tã-mã-tsí-tã), astãmãtsiri/astãmãtsire (as-tã-mã-tsí-ri) – curmu un lucru tsi s-fatsi tu-atsea oarã (tsi s-minã, tsi sã ndreadzi, etc.); chindruescu tu-unã cali tsi-u fac; pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu, dãnãsescu, curmu, chindruescu, chindurescu, acumtinescu, acun-din, acundisescu, ascumtin
{ro: (se) opri}
{fr: arrêter, cesser}
{en: stop}
ex: ãn dzeanã s-astãmãtsi shi dzãsi; astãmãtsea, nu lucreadzã; u-astãmãtsirã (u curmarã) moara; astãmãtsea-l! (curmã-l); s-astãmãtsirã (chindruirã) nãshti oaminj s-nã veadã

§ astã-mãtsit (as-tã-mã-tsítŭ) adg astãmãtsitã (as-tã-mã-tsí-tã), astãmãtsits (as-tã-mã-tsítsĭ), astãmãtsiti/astãmãtsite (as-tã-mã-tsí-ti) – (lucru) tsi s-ari curmatã di fãtseari (di minari, di ndridzeari, etc.); tsi ari chindruitã (tu-unã cali); pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, dãnãsit, curmat, acumtinat, acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; chindruit, chindurit
{ro: oprit}
{fr: arrêté, cessé}
{en: stopped}

§ astãmãtsiri/astãmãtsire (as-tã-mã-tsí-ri) sf astãmã-tsiri (as-tã-mã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-astãmãtseashti tsiva i cariva; pupsiri, pãpsiri, pãfsiri, pãxiri, dãnãsiri, curmari, acum-tinari, acumtiniri, acundinari, acundisiri, ascumtinari; chindruiri, chinduriri
{ro: acţiunea de a (se) opri; oprire}
{fr: action d’arrêter, de cesser}
{en: action of stopping}

§ astãmãtiri/as-tãmãtire (as-tã-mã-tí-ri) sf astãmãtiri (as-tã-mã-tírĭ) – lemnu i cheatrã tsi s-bagã tu-un loc s-astãmãtseascã tsiva
{ro: opritoare}
{fr: planche ou pierre qui sert à arrêter quelque chose}
{en: piece of wood or rock used to stop something}

§ stãmãtsescu (stã-mã-tsés-cu) (mi) vb IV stãmãtsii (stã-mã-tsíĭ), stãmãtseam (stã-mã-tseámŭ), stãmãtsitã (stã-mã-tsí-tã), stãmãtsiri/stãmãtsire (stã-mã-tsí-ri) – (unã cu astãmãtsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curmu1

curmu1 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) –
1: mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); abat, pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu;
2: mi dipãrtedz di tsiva i cariva; astãmãtsescu un lucru tsi-l fac; (muljari, oai) astãmãtsescu tra s-mata dau (a njitslor, a njeljlor) lapti di la sin (udzir); dispartu, mpartu, disfac, astãmãtsescu, dãnãsescu, pãpsescu, ntsarcu, acumtin, chindruescu;
3: dispartu un lucru tu cumãts cu unã hãlati tãljitoasã (cãtsut, coardã, cusurafi, etc.); talj, astalj, disic
{ro: abate, despărţi; opri de a alăpta de la sân, separa}
{fr: dériver (un cours d’eau); (se) séparer; sevrer (agneau, enfant); couper, trancher (court)}
{en: divert (water, stream); stop, wean (child, lamb)}
ex: curmã (abati-u, pãrmãsea-u) apa dit prash shi bagã-u tu tseapi; s-curmarã (s-dispãrtsãrã) di nãs; ficiorlu-l curmãm di la oi (nu-l mata pitritsem la oi, l-trapsim di la oi); l-curmai ficiorlu (lu ntsãrcai, astãmãtsii si-lj dau lapti di la sin); curmã-ti (alasã-ti, astãmãtsea) di beari; birbeclu s-curmã (s-dispãrtsã) di turmã; mi curmai (mi dispãrtsãi) di nãs; o, fãrtate, curmat (ntsãrcat) voi?; curmã-l (talji-l) tu doauã; lj-curmai (lj-tãljai) zborlu; curmats pãzarea (astãmãtsits pãzarea, astãsits pãhãlu); cãndu vinjit voi, ploaea avea curmatã (avea astãmãtsitã)

§ curmat1 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) –
1: cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); dipãrtat; abãtut, pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit;
2: tsi s-ari dipãrtatã di tsiva i cariva; tsi ari astãmãtsitã lucrul tsi-l fãtsea; dispãrtsãt, mpãrtsãt, disfãcut, astãmãtsit, dãnãsit, pãpsit, ntsãrcat, acumtinat, chindruit;
3: tsi easti dispãrtsãt tu cumãts cu-unã hãlati tãljitoasã; tãljat, astãljat, disicat
{ro: abătut, despărţit; oprit, separat}
{fr: dérivé (un cours d’eau); séparé; sevré (enfant, agneau); coupé, tranché (court)}
{en: diverted (water, stream); stopped, weaned (child, lamb)}
ex: him curmats (mpãrtsãts) ca njelj di oi; curmatã! (bitisitã!)

§ curmari1/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lujar

lujar (lu-jĭárŭ) sn lujari/lujare (lu-jĭá-ri) – loclu iu sh-trec, di-aradã noaptea, (iu dormu, dizvursescu i sh-aflã apanghiu) oaminjlji, prãvdzãli, puljlji, etc.; loji, loj, yitachi, ashtirnut, culcush, pitulj, pãtulj, buloc, scrob
{ro: culcuş, vizuină}
{fr: gîte, tanière, antre, terrier}
{en: resting place, lair, den}
ex: lujarlu (culcushlu, yita-chea) a treilor drats; lj-adusi s-li mãcã tu lujar (yitachi, loji); un lup, ishit dit lujar

§ loj (lójŭ) sn lojuri (ló-jĭurĭ) – (unã cu lujar)
ex: vulpea aflã lojlu (yitachea) aratsi

§ loji/loje (ló-ji) sf loji (lójĭ) – (unã cu lujar)
ex: luplu fudzi dit loji (yitachi); agudit un ljepuri tu loj (lujarlu-a lui)

§ lujescu (lu-jĭés-cu) vb IV lujii (lu-jíĭ), lujam (lu-jĭámŭ), lujitã (lu-jí-tã), lujiri/lujire (lu-jí-ri) – mi trag (escu, mi-adun) tu un lujar (tra s-dormu, s-dizvursescu, s-nj-aflu apanghiu, etc.); chindruescu iuva tra s-dizvursescu
{ro: sta în vizuină, face un popas}
{fr: être dans un terrier; avoir une retraite, faire halte}
{en: take refuge tu a lair, make a halt}
ex: vulpea lujashti (sh-ari loja) tu aestu cufal; lujim (chindruim) Trãpseani, unã hoarã; aoa luji (sh-aflã culcushlu) vãrnu tserbu

§ lujit (lu-jítŭ) adg lujitã (lu-jí-tã), lujits (lu-jítsĭ), lujiti/lujite (lu-jí-ti) – cari s-ari traptã tu loji; cari chindrueashti
{ro: care stă în vizuină, care face un popas}
{fr: qui est resté dans un terrier; qui a fait halte}
{en: who took refuge in a lair, who made a halt}

§ lujiri/lujire (lu-jí-ri) sf lujiri (lu-jírĭ) – trãdzearea i armãnearea tu loji; chindruiri
{ro: acţiunea de a adăposti în vizuină, de a face popas; adăpostire în vizuină, facere popas}
{fr: action de rester dans un terrier, de faire halte}
{en: action of taking refuge in a lair, of making a halt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã