Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chindinã

chindinã (chin-dí-nã) sf – vedz tu chindisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chindisescu

chindinar (chin-di-nárŭ) sn chindinari/chindinare (chin-di-ná-ri) – aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; bair, baiur, aradã, ardãrichi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã
{ro: şir}
{fr: file, rangée, enfilade}
{en: file, row, line, series}
ex: un lungu chindinar (bair) di calj ncãrcats; iu suntu cãrvãnjli di-unãoarã si mbairã lung chindinar?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aradã1

aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)

§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?

§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã

§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani

{ro: şir, salbă}
{fr: file, rangée, collier (de ducats, de monnaies d’or)}
{en: file, line, array, necklace (of gold coins)}
ex: arãdãrichea (arada)-a pluchilor analtsã; arãdãrichi (bair) di flurii

§ rãdãrichi/rãdãriche (rã-dã-rí-chi) sf rãdãrichi (rã-dã-ríchĭ) – (unã cu arãdãrichi)
ex: rãdãrichi (bair, ghiurdani) di flurii

§ arada (a-rá-da) adv – tu-aradã; un dupã altu
{ro: pe rând}
{fr: un après l’autre}
{en: one after another}
ex: cãrvãnjli tsi-arada (unã dupã alantã) shi nchisirã

§ arãdar (a-rã-dárŭ) sm, sf, adg arãdarã (a-rã-dá-rã), arãdari (a-rã-dárĭ), arãdari/arãdare (a-rã-dá-ri) – (atsel) cari chivirniseashti (cumãndãrseashti, urseashti) adãparea arãdzlor dit unã grãdinã
{ro: care dirijează adăpatul grădinilor}
{fr: qui organise l’arrosement des jardins}
{en: who organizes the garden spraying with water}

§ arãdãpsescu1 (a-rã-dãp-sés-cu) (mi) vb IV arãdãpsii (a-rã-dãp-síĭ), arãdãpseam (a-rã-dãp-seámŭ), arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsiri/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) – bag lucri tu-aradã; ambairu mãrdzeali tu-unã ghiurdani; bag zboarã un dupã-alantu cãndu pãrãvulsescu tsiva i scriu unã carti; arãdãsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu; plãngu, zghilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, butsescu, jilescu arãd-yipsescu, arãdãsescu, arãdyisescu (fig: arãdãpsescu = spun, dzãc, pãrãvulsescu, etc.)
{ro: aranja; spune, îndruga}
{fr: (s’) arranger, mettre en ordre; enfiler, dire}
{en: arrange, to set in order; say, talk}
ex: arãdãpseam (bãgam cu-arada) aua pri pulitsã; arãdãpsescu cãrtsãli tu dulapi; chetsãrli li-arãdãpsea (bãga tu-aradã); arãdãpsea sh-arãdãpsea (fig: dzãtsea sh-para dzãtsea, vruti sh-nivruti); arãdãpseashti (spuni) ca multi; ti-arãdãpsii ghini la dascal (fig: ti spush, ti bãgai arãu, ti ndrepshu, ti pruded)

§ arãdãpsit1 (a-rã-dãp-sítŭ) adg arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsits (a-rã-dãp-sítsĭ), arãdãpsiti/arãdãpsite (a-rã-dãp-sí-ti) – tsi easti bãgat tu-aradã; tsi easti mbãirat; arãdyipsit, arãdyisit; spus, dzãs, pãrãvulsit
{ro: aranjat; spus, îndrugat}
{fr: arrangé, mis en ordre; enfilé, dit}
{en: arranged; said, talked}

§ arãdãpsi-ri1/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) sf arãdãpsiri (a-rã-dãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãdãpseashti tsiva; arãdyipsiri, arãdyisiri; spuneari, dzãtseari, pãrãvulsiri
{ro: acţiunea de a aranja, de a spune, de a îndruga}
{fr: action d’arranger, d’enfiler, de dire}
{en: action of arranging, of saying, of talking}

§ arãdãsescu1 (a-rã-dã-sés-cu) (mi) vb IV arãdãsii (a-rã-dã-síĭ), arãdãseam (a-rã-dã-seámŭ), arãdãsitã (a-rã-dã-sí-tã), arãdãsiri/arãdãsire (a-rã-dã-sí-ri) – (unã cu arãdãpsescu1)

§ arãdãsit1 (a-rã-dã-sítŭ) adg arãdãsitã (a-rã-dã-sí-tã), arãdãsits (a-rã-dã-sítsĭ), arãdãsiti/arãdãsi-te (a-rã-dã-sí-ti) – (unã cu arãdãpsit1)

§ arãdãsiri1/arãdãsire (a-rã-dã-sí-ri) sf arãdãsiri (a-rã-dã-sírĭ) – (unã cu arãdãpsiri1)

§ arãdyipsescu (a-rãd-yip-sés-cu) (mi) vb IV arãdyipsii (a-rãd-yip-síĭ), arãdyipseam (a-rãd-yip-seámŭ), arãdyipsitã (a-rãd-yip-sí-tã), arãdyipsiri/arãdyipsire (a-rãd-yip-sí-ri) – (unã cu arãdãpsescu1)
ex: li-arãdyipsii (li ndrepshu, li bãgai tu-aradã) lucrili ghini

§ arãdyipsit (a-rãd-yip-sítŭ) adg arãdyipsitã (a-rãd-yip-sí-tã), arãdyipsits (a-rãd-yip-sítsĭ), arãdyipsiti/arãdyipsite (a-rãd-yip-sí-ti) – (unã cu arãdãpsit1)

§ arãdyipsi-ri/arãdyipsire (a-rãd-yip-sí-ri) sf arãdyipsiri (a-rãd-yip-sírĭ) – (unã cu arãdãpsiri1)

§ arãdyisescu (a-rãd-yi-sés-cu) (mi) vb IV arãdyisii (a-rãd-yi-síĭ), arãdyiseam (a-rãd-yi-seámŭ), arãdyisitã (a-rãd-yi-sí-tã), arãdyisiri/arãdyisire (a-rãd-yi-sí-ri) – (unã cu arãdãpsescu1)

§ arãdyisit (a-rãd-yi-sítŭ) adg arãdyisitã (a-rãd-yi-sí-tã), arãdyisits (a-rãd-yi-sítsĭ), arãdyisiti/arãdyisite (a-rãd-yi-sí-ti) – (unã cu arãdãpsit1)

§ arãdyisiri/arãdyisire (a-rãd-yi-sí-ri) sf arãdyisiri (a-rãd-yi-sírĭ) – (unã cu arãdãpsiri1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bair

bair (bá-irŭ) sn bairi/baire (bá-i-ri) –
1: aradã di lucri tsi s-aflã (i suntu bãgati si sta) un dupã (ningã) alantu; baiur, aradã, arãdã-richi, ordu, udopsu, sãrã, sireauã, chindinar;
2: un i ma multi lucri (cruts, mãrdzeali, flurii, chitritseali, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã cãmãrusiri, trã adutseari aminti, etc.); baiur, ghiurdani, ghirdani, arãdãrichi, rãdãrichi;
3: lucru tsi-l poartã omlu di gushi tra s-nu-l lja cariva di oclju (tra s-lj-aducã tihi, sã-lj njargã lucrili ambar, trã mushuteatsã, etc.); haimalã, haimali, haimani, haimalii, haimanlii, mãnochir, munochir, monochir;
4: cioarã (spangu, hir, curauã, utrai, etc.) acãtsatã i cusutã di-un lucru (tra s-lishureadzã purtarea-a lui, tra s-lu mushutsascã, tra s-lu ncljidã, etc.); cioarã, curauã, funi, lutrai (bair di sirmã), utrai, trushinã (cioarã di pãputsã, tsãruhi, etc.), ligãturã, etc. (fig:
1: bair = bair di zboarã (versu) dit un cãntic (cari ari di-aradã un ritmu sh-unã rimã); expr:
2: dit bairli di inimã = dit ahãndamea-a suflitlui; dit frãndzãli di inimã)
{ro: rând, şir, şirag, salbă, colan, amuletă, talisman, baier, şiret, şnur, legătură}
{fr: série, rangée, file, enfilade, collier, amulette, talisman, cordon, lacet, lien}
{en: series, file, row, necklace, amulet, charm, lace, strand, rope, tie}
ex: s-yinã bair (aradã) di arhundadz; un bair (aradã, sãrã) alb di oasi; bairi (cãrtsã, arãdz di zboarã ngrãpsiti) lãi, udati cu lãcrinj; feati gioacã bair, bair (aradã cu-aradã); bair, bair, oili-azghearã; cu perlu tut cair shi dzãlili pri bair (pi-aradã, tu bitisitã); lj-deadirã bairi (ghiurdãnj) di flurii; feata purta di gushi un bair (ghiurdani) di mãrdzeali; nj-feci un bair (ghiurdani) di flurii; nj-adusi un bair di mãrdzeali; poartã bair (haimalii) di gushi ca s-nu-l lja vãr di oclju; uhta dit bairli di inimã
(expr: dit ahãndamea-a inimãljei); s-arupsi bairlu (cioara) di disagã; u ncljisi punga cu bairlu (cioara) di la gurã

§ baiur (bá-ĭurŭ) sn baiuri/baiure (bá-ĭu-ri) – (unã cu bair)
ex: baiur (ghiurdani) di flurii

§ ambair (am-bá-irŭ) (mi) vb I ambãirai (am-bã-i-ráĭ), ambãiram (am-bã-i-rámŭ), ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) – bag tu-aradã unã dupã-alantã prãvdzãli dit unã cupii (tra s-li fac s-intrã tu cutar, s-li tundu, s-li mulgu, etc.); trec un hir prit mãrdzeali (flurii) tra s-fac unã ghiurdani; trec cãrlidzlji prit ocljilj di lãpudã; bag lucri tu-aradã; ãmbair, mbair, mbar; arãdãpsescu, arãdyisescu, arãd-yipsescu; (fig:

1: ambairã = (unã pravdã) intrã cu coarnili n cariva; ambuirã;
2: mi ambair = mi-alãncescu ca un bair di…;
3: ambair pãrmiti (cãstãnji) = dzãc zbor dupã zbor, isturii dupã isturii, pãrãvulsescu multi;
4: u mbair = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) tra s-u ciumulescu, s-u-ampihiur, s-u ncalic, s-nã agãchipsim;
5: ambair (unã cãrvani) = duc, neg tu frãmti, hiu cãlãuz)
{ro: înşira; împunge cu coarnele; apărea (în fruntea unui şir); povesti}
{fr: (s’)enfiler; mettre à la queue leu-leu; frapper de la corne, cosser; apparaître à la file; raconter; marcher à la tête d’un troupeau ou d’une caravane servant comme guide; raconter, coucher avec une femme (homme)}
{en: line up, string (beads); gore (with a horn); walk in the front of a line; narrate; sleep with a woman (man)}
ex: feata ambãira (tritsea pri hir) mãrdzeali; ambairã-nj lãpuda (treatsi-nj cãrlidzli tu ocljilj di lãpudã); lu-ambãirarã boilji (fig: lu mbuirarã, lj-intrarã cu coarnili); ambãirã (fig: s-alãnci ca un bair) nã cãrvani; moasha-aestã va tsã li ambairã (fig: va tsã li spunã, pãrãvulseascã tuti); muljarea aestã ambãirã multi la mortu (fig: adusi-aminti multi tu boatsitli-a ljei); shtia s-ambairã multi (fig: s-pãrãvulseascã, s-aducã aminti) aushaticlu; tsachilji a tãi ambairã ghini (fig: njergu ghini tu frãmti, suntu bunj cãlãuji); si-ambairã (fig: bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut si s-agãchipseascã, si s-ciumuleascã, si s-ampihiurã)

§ ambãirat (am-bã-i-rátŭ) adg ambãiratã (am-bã-i-rá-tã), ambãirats (am-bã-i-rátsĭ), ambãirati/ambãirate (am-bã-i-rá-ti) – tsi s-aflã bãgat tu-unã aradã; (mãrdzeaua) tsi easti tricutã prit hir; ãmbãirat, mbãirat, mbãrat; arãdãpsit, arãdyisit, arãdyipsit
{ro: înşirat; împuns cu coarnele; etc.}
{fr: enfilé; frappé de la corne, cossé; etc.}
{en: lined up; gored (with a horn); etc.}
ex: peshtsãlj eara ambãirats tu cioarã

§ ambãirari/ambãirare (am-bã-i-rá-ri) sf ambãirãri (am-bã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ambairã tsiva; ãmbãirari, mbãirari, mbãrari; arãdãpsiri, arãdyisiri, arãdyipsiri
{ro: acţiunea de a înşira; de a împunge cu coarnele; etc.}
{fr: action de (s’)enfiler; de frapper de la corne, de cosser; etc.}
{en: action of lining up, of stringing (beads); of goring (with a horn); etc.}
ex: ambãirarea-a cumbuloyilor ãnj lo tutã dzua; avea sãltãnati tu ambãirari (nchisiri tu frãmti)

§ ãmbair (ãm-bá-irŭ) (mi) vb I ãmbãirai (ãm-bã-i-ráĭ), ãmbãiram (ãm-bã-i-rámŭ), ãmbãiratã (ãm-bã-i-rá-tã), ãmbãirari/ãmbãirare (ãm-bã-i-rá-ri) – (unã cu ambair)

§ ãmbãirat (ãm-bã-i-rátŭ) adg ãmbãiratã (ãm-bã-i-rá-tã), ãmbãirats (ãm-bã-i-rátsĭ), ãmbãirati/ãmbãirate (ãm-bã-i-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ ãmbãirari/ãmbãirare (ãm-bã-i-rá-ri) sf ãmbãirãri (ãm-bã-i-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)

§ ãmbar3 (ãm-bárŭ) (mi) vb I ãmbãrai (ãm-bã-ráĭ), ãmbãram (ãm-bã-rámŭ), ãmbãratã (ãm-bã-rá-tã), ãmbãrari/ãmbãrare (ãm-bã-rá-ri) – (unã cu ambair)

§ ãmbãrat3 (ãm-bã-rátŭ) adg ãmbãratã (ãm-bã-rá-tã), ãmbãrats (ãm-bã-rátsĭ), ãmbãrati/ãmbãrate (ãm-bã-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ ãmbãrari3/ãmbãrare (ãm-bã-rá-ri) sf ãmbãrãri (ãm-bã-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)

§ mbair (mbá-irŭ) (mi) vb I mbãirai (mbã-i-ráĭ), mbãiram (mbã-i-rámŭ), mbãiratã (mbã-i-rá-tã), mbãirari/mbãirare (mbã-i-rá-ri) – (unã cu ambair)
ex: mbãirã orli cã-lj s-arupsi lutraea; un di un nã mbãirãm (nã bãgãm tu-aradã un dupã-alantu); s-li mulgã li mbãirã (li bãgã unã dupã-alantã); mbairã (li treatsi prit hir) mãrdzealili; shtii s-li mbairã di tsã scoati troarã un cãntic; acãtsarã sã mbairã (s-yinã un dupã-alantu) gionj aleptsã; cari li bagã tu cornu cãti mbairã nãsã (fig: pãrãvulseashti); shadi shi lã mbairã
(expr: lã dzãtsi isturii) unã cãti unã; neavutlu lji mbãirã, unã cãti unã, cum sta lucrul; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã (fig: u pudidirã, u-anãpãdirã) lãcrinjli cãtrã nghios

§ mbãirat (mbã-i-rátŭ) adg mbãiratã (mbã-i-rá-tã), mbãirats (mbã-i-rátsĭ), mbãirati/mbãirate (mbã-i-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ mbãirari/mbãirare (mbã-i-rá-ri) sf mbãirãri (mbã-i-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)
ex: cu mbãirarea-a mãrdzealilor mi shintii (cu tritsearea-a mãrdzealilor prit hir nj-tricui) tutã dzua; arauã mbãirari (fig: culaguzlãchi) fatsi

§ mbãirãturã (mbã-i-rã-tú-rã) sf mbãirãturi (mbã-i-rã-túrĭ) – bãgari tu-aradã
{ro: înşirare}
{fr: enfilement; enfilade, enfilure}
{en: lining up (things, beings); stringing (beads); succession}

§ mbar3 (mbárŭ) (mi) vb I mbãrai (mbã-ráĭ), mbãram (mbã-rámŭ), mbãratã (mbã-rá-tã), mbãrari/mbãrare (mbã-rá-ri) – (unã cu ambair)
ex: shi mbarã oili-agalea (sh-li bagã-agalea oili cu-aradã unã dupã-alantã)

§ mbãrat3 (mbã-rátŭ) adg mbãratã (mbã-rá-tã), mbãrats (mbã-rátsĭ), mbãrati/mbãrate (mbã-rá-ti) – (unã cu ambãirat)

§ mbãrari3/mbãrare (mbã-rá-ri) sf mbãrãri (mbã-rắrĭ) – (unã cu ambãirari)

§ dizbair (diz-bá-irŭ) (mi) vb I dizbãirai (diz-bã-i-ráĭ), dizbãiram (diz-bã-i-rámŭ), dizbãiratã (diz-bã-i-rá-tã), dizbãirari/dizbãirare (diz-bã-i-rá-ri) – aspargu sireaua tu cari s-aflã arãdãpsiti lucri; disfac di cum eara mbãirati lucrili dit un bair; scot (disfac) hirili dit unã lãpudã (pãndzã, mãnushi, etc.); arup hirlu sh-li-alas s-easã (s-cadã) mãrdzealili (fluriili, etc.) dit unã ghiurdani; discaci perlji di la unã cusitsã; disfac hirili di la unã cioarã (funi, etc.); distrãmedz, distram, strãmedz, dizmal
{ro: deşira}
{fr: effiler, désenfiler}
{en: fray, unravel, unthread, unstring (beads)}
ex: pãndza s-dizbairã; dizbãirãm mãrdzealili; mizi s-dizbãirã di nãs

§ dizbãirat (diz-bã-i-rátŭ) adg dizbãiratã (diz-bã-i-rá-tã), dizbãirats (diz-bã-i-rátsĭ), dizbãirati/dizbãirate (diz-bã-i-rá-ti) – (lucru) tsi easti scos dit un bair; (hir) tsi easi dit unã lãpudã; (ghiurdani) dit cari ishirã mãrdzealili cã-lj s-arupsi hirlu; distrãmat, strãmat, dizmãlat
{ro: deşirat}
{fr: effilé, désenfilé}
{en: frayed, unraveled, unthreaded, unstrung (beads)}
ex: mãnush dizbãirati

§ dizbãirari/dizbãirare (diz-bã-i-rá-ri) sf dizbãirãri (diz-bã-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dizbairã; distrãmari, strãmari, dizmãlari
{ro: acţiunea de a deşira; deşirare}
{fr: action d’effiler, de désenfiler}
{en: action of fraying, unraveling, unthreading, unstringing (beads)}

§ dizbãirãturã (diz-bã-i-rã-tú-rã) sf dizbãirãturi (diz-bã-i-rã-túrĭ) – lucru tsi easti dizbãirat; dizbãirari
{ro: deşirare}
{fr: défilage}
{en: unraveling, unthreading, unstringing (of beads)}

§ dizmair (diz-má-irŭ) (mi) vb I dizmãirai (diz-mã-i-ráĭ), dizmãiram (diz-mã-i-rámŭ), dizmãi-ratã (diz-mã-i-rá-tã), dizmãirari/dizmãirare (diz-mã-i-rá-ri) – (unã cu dizbair)

§ dizmãirat (diz-mã-i-rátŭ) adg dizmãiratã (diz-mã-i-rá-tã), dizmãirats (diz-mã-i-rátsĭ), dizmãirati/dizmãirate (diz-mã-i-rá-ti) – (unã cu dizbãirat)

§ dizmãirari/dizmãirare (diz-mã-i-rá-ri) sf dizmãirãri (diz-mã-i-rắrĭ) – (unã cu dizbãirari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

benchi

benchi (bén-chi) sf pl – chendima (chindisirea) faptã tri mushi-teatsã la gulirlu i mãnitsli di-unã cãmeashi; chendimã, chindimã, chindinã, oimã, vãchii, birbilj
{ro: dantelă la gulerul cămăşii şi la mâneci}
{fr: dentelle don’t on orne le col et les manches d’une chemise}
{en: laces used to adorn the neck and sleeves of a shirt}
ex: avea patrudzãts di cãmesh cu benchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

chindisescu

chindisescu (chin-di-sés-cu) vb IV chindisii (chin-di-síĭ), chin-diseam (chin-di-seámŭ), chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisiri/chin-disire (chin-di-sí-ri) –
1: stulsescu unã pãndzã (distimeli, arochi, cãmeashi, etc.) cu cusuturi fapti cu aclu shi hiri (di tuti bueili) cari-aspun lucri tsi arãsescu ocljilj (lilici, frãndzã, yimishi, pulj, etc.); vizuescu;
2: mushitsãscu un lucru cu buisirea-a lui; cundiljedz, chindrisescu, ncãrdzelj, stulsescu, mushutsãscu; (fig: chindisescu = amintu (pãradz); anchirdãsescu, ãnchirdãsescu, nchirdãsescu, chirdãsescu)
{ro: broda; vopsi}
{fr: broder; peindre}
{en: embroider; paint}
ex: chindisii unã mãndilã; chindisirã (buisirã) vatra; avea casa chindisitã (zugrãfsitã); chin-disea (ncãrdzilja) mushat pãrpodzli; pitritsea feata sã nveatsã la sculjo, sã mplãteascã shi s-chindiseascã; nj-chindisirã (fig: nj-amintarã, nji nchirdãsirã) tuts pãradzlji

§ chindisit (chin-di-sítŭ) adg chindisitã (chin-di-sí-tã), chindisits (chin-di-sítsĭ), chindisi-ti/chindisite (chin-di-sí-ti) – tsi easti stulsit cu cusãturi di ac i buei di lucri tsi arãsescu ocljilj; vizuit, cundiljat, chindrisit, ncãrdziljat, stulsit, mushutsãt
{ro: brodat, vopsit}
{fr: brodé, peint; bigarré, panaché}
{en: embroidered, painted}
ex: distimeli chindisitã, stri niori arucutitã (angucitoari: curcubeulu); voi oclji chindisits (buisits, cundiljats, scriats)

§ chindisiri/chindisire (chin-di-sí-ri) sf chindisiri (chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-chindiseashti; vizuiri, cundiljari, chindrisiri, ncãrdzi-ljari, stulsiri, mushutsãri
{ro: acţiunea de a broda, de a vopsi}
{fr: action de broder, de peindre}
{en: action of embroidering, of painting}

§ nchindisescu (nchin-di-sés-cu) vb IV nchindisii (nchin-di-síĭ), nchindiseam (nchin-di-seámŭ), nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) – (unã cu chindi-sescu)
ex: la colindi nchindisim (stulusim) culindarili; lji nchin-disim sufrãntsealili

§ nchindisit (nchin-di-sítŭ) adg nchindisitã (nchin-di-sí-tã), nchindisits (nchin-di-sítsĭ), nchindisiti/nchindisite (nchin-di-sí-ti) – (unã cu chindisit)

ex: muljari nchindisitã (cun-diljatã, buisitã tu fatsã); tsãsea unã chilimi nchindisitã; purta dulumã di vestu nchindisit (stulsit) cu flori di hrisosmã

§ nchin-disiri/nchindisire (nchin-di-sí-ri) sf nchindisiri (nchin-di-sírĭ) – (unã cu chindisiri)

§ chindisãturã (chin-di-sã-tú-rã) sf chin-disãturi (chin-di-sã-túrĭ) – cusutura faptã cu aclu sh-cu hiri di multi buei tra s-chindiseascã unã pãndzã (cãmeashi, gulir i mã-nits), cu lilici, pulj, etc.; chendimã, chindimã, chindinã, vãchii, oimã, benchi, birbilj
{ro: broderie}
{fr: broderie}
{en: lace}

§ chendimã (chĭén-di-mã) sf chindimati/chindimate (chin-dí-ma-ti) – (unã cu chindisãturã)

§ chindimã (chín-di-mã) sf chindimati/chindimate (chin-dí-ma-ti) – (unã cu chindisãturã)
ex: iu nvitsash tini chindima aestã?

§ chindinã (chin-dí-nã) sf chindini/chindine (chin-dí-ni) – (unã cu chindisãturã)

§ chin-drisescu (chin-dri-sés-cu) vb IV chindrisii (chin-dri-síĭ), chin-driseam (chin-dri-seámŭ), chindrisitã (chin-dri-sí-tã), chindrisi-ri/chindrisire (chin-dri-sí-ri) – (unã cu chindisescu)
ex: chindrisea (buisea, nvupsea) la portsã, alti undzea

§ chindrisit (chin-dri-sítŭ) adg chindrisitã (chin-dri-sí-tã), chindrisits (chin-dri-sítsĭ), chindrisiti/chindrisite (chin-dri-sí-ti) – (unã cu chindisit)
ex: cali lungã, chindrisitã (stulsitã, mushitsãtã, chindisitã) cu yeamãndzi; vãloagã chindrisitã (chindisitã) cu lilici; cãravi chindrisitã (zugrãfsitã); cu ocljul chindrisit (cundiljat)

§ chindrisiri/chindrisire (chin-dri-sí-ri) sf chindrisiri (chin-dri-sírĭ) – (unã cu chindisiri)

§ dischindisescu (dis-chin-di-sés-cu) vb IV dischindisii (dis-chin-di-síĭ), dischindiseam (dis-chin-di-seámŭ), dischindisitã (dis-chin-di-sí-tã), dischindisiri/dis-chindisire (dis-chin-di-sí-ri) – disfac (aspargu) chindisãtura tsi s-aflã pi-un lucru
{ro: desface (strica) broderia unui lucru}
{fr: défaire une broderie}
{en: undo, take apart an embroidery (lace)}
ex: chindisi pãrpodzli cu cardzelj shi li dischindisi deapoea cã nu lj-arãsi cum ishirã

§ dischindisit (dis-chin-di-sítŭ) adg dischindisitã (dis-chin-di-sí-tã), dischindisits (dis-chin-di-sítsĭ), dischindisiti/dischindisite (dis-chin-di-sí-ti) – lucru tsi-lj s-ari disfaptã (aspartã) chindisãtura
{ro: desfăcut (lucrul de broderie)}
{fr: défait (une broderie)}
{en: undone, taken apart (embroidery, lace)}

§ dischindisiri/dischindisire (dis-chin-di-sí-ri) sf dischindisiri (dis-chin-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dischindiseashti un lucru
{ro: acţiunea de a desface (strica) lucrul de broderie}
{fr: action de défaire une broderie}
{en: action of undoing, of taking apart an embroidery (lace)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

oimã

oimã (óĭ-mã) sf oimi/oime (óĭ-mi) – chindisiri faptã cu mãna la partea di nsus a mãnicãljei di la unã cãmeashi di muljari; chen-dimã, chindimã, chindinã, vãchii, benchi, birbilj
{ro: dantelă; broderie la partea de sus a mânecii de cămaşe femeiască}
{fr: dentelle(s); broderie du haut de la manche de chemise paysanne des femmes}
{en: lace(s); embroidery made on the upper side of the sleeves of a woman’s shirt}
ex: avea cãmeashi cu oimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

ordu2

ordu2 (ór-du) sn? pl(?) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati tu-aradã, un dupã alantu (ca tu-un bair); loclu tu cari s-aflã un lucru tu-unã aradã; aradã, radã, bair, chindinar, nizami, sãrã, sireauã, taxi, udopsu
{ro: ordine, rânduială}
{fr: ordre, arrangement, rangée}
{en: order, arrangement, line, array}

§ udopsu (u-dóp-su) sm pl(?) – starea tu cari s-aflã lucrili bãgati pi-aradã un dupã-alantu aradã, radã, ordu, bair, chindinar, sãrã, sireauã, taxi, nizami
{ro: }
{fr: ordre }
{en: order }

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

shubac

shubac (shĭu-bácŭ) sn shubatsi/shubatse (shĭu-bá-tsi) – cusãturã (chindisiturã) tsi-aspuni lucri trã mushuteatsã (ca lilici, bunãoarã) tsi ansar niheamã cãtã nafoarã pi pãndza (gulirlu, pãrpodzli, etc.) pri cari easti faptã; chindisãturã, chendimã, chindimã, chindinã, vãchii
{ro: broderie, şabac}
{fr: broderie}
{en: embroidery work}
ex: pãrpodz, gione, cu shubatsi

§ shabac (shĭa-bácŭ) sn shabatsi/shabatse (shĭa-bá-tsi) – (unã cu shubac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

sireauã

sireauã (si-reá-ŭã) sf sirei (si-réĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati cu-arada un dupã-alantu; loclu tsi lu-acatsã (tu-aestã aradã) un lucru; loclu iu bãneadzã (lucreadzã, shadi, etc.) cariva; sãrã, aradã, bair, chindinar, ordu, taxi, nizami, radã, udopsu;
(expr: ca luplu tu sireauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva dutsi unã banã ca luplu tu locurli shi licnia-a lui, cãndu fatsi-arãu a soiljei, a farãljei a lui)
{ro: şir, rând; domeniu}
{fr: ordre, rang; rangée; série; domaine}
{en: order, line, array}
ex: nãsã loa sireaua (sh-loa arada) tra s-matsinã mãslãts; nu-ari bunã sireauã (udopsu, aradã); picurarlji avea ligãturã cu luchilji dit sireaua (locurli) a lor

§ sãrã (sắ-rã) sf sãri/sãre (sắ-ri) – (unã cu sireauã)
ex: imnã cu sãra (cu-arada, ca un bair); fã-nj dauã-trei sãri (cijdii, arãdz) di carti; intrã tu sãrã (tu-aradã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

vãchii/vãchie

vãchii/vãchie (vã-chí-i) sf vãchii (vã-chíĭ) – cusutura faptã cu aclu sh-cu hiri di multi buei tra s-chindiseascã unã pãndzã (cãmeashi, gulir i mãnits), cu lilici, pulj, etc.; chendimã, chindimã, chindinã, oimã, benchi, birbilj
{ro: broderie}
{fr: broderie}
{en: lace}
ex: saricã cu vãchii (chendimã); avea sh-chiurcul sh-cioaritsli cu vãchii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã