DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghinari/anghinare

anghinari/anghinare (an-ghi-ná-ri) sf anghinãri (an-ghi-nắrĭ) – plantã cu truplu suptsãri shi ndreptu, cu frãndzãli ca verdzã-albi pi partea di dinãpoi, cu mardzina dintsatã ca di prioni, cu lãludzli aroshi-viniti nviliti cu-unã ca soi di ljushpi cãrnoasi tsi s-mãcã; chinarã
{ro: anghinară}
{fr: artichaut}
{en: artichoke}

§ chinarã (chi-ná-rã) sf chinãri (chi-nắrĭ) – (unã cu anghinari)
ex: un ficior di pi cãmarã, cu cãmeasha di chinarã (anghinarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arãdzãm

arãdzãm (a-rã-dzắmŭ) sn arãdzãmuri (a-rã-dzắ-muri) – partea dit munti (poalã, dzeanã, schinãrat, etc. di-aradã nsurinatã) fãrã arburi sh-cu pãshuni bunã trã oi; plai
{ro: plai}
{fr: pied d’une montagne (exposé au soleil); flanc d’une montagne; arrondissement de montagne}
{en: sunny side or foot of a mountain with grass land}
ex: hoarã tu-arãdzãm (la poalili di munti); oili ishirã tu-arãdzãm; tu-arãdzãmurli (plaiurli) nvirdzãti; diparti, tu-arãdzãmuri…

§ arãdzãmish (a-rã-dzã-míshĭŭ) sm, sf arãdzãmishi/arãdzãmishe (a-rã-dzã-mí-shi), arãdzãmish (a-rã-dzã-míshĭ), arãdzãmishi/arã-dzãmishe (a-rã-dzã-mí-shi) – omlu tsi bãneadzã la poalili-a unui munti (tu-un arãdzãm)
{ro: plăieş}
{fr: habitant du pied de la montagne}
{en: inhabitant of the foot of the hill}

§ areadzimish (a-rea-dzi-míshĭŭ) sm, sf areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-mí-shi), areadzimish (a-rea-dzi-míshĭ), areadzimishi/areadzimishe (a-rea-dzi-mí-shi) – (unã cu arãdzãmish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arahi/arahe

arahi/arahe (a-rá-hi) sf arãhi (a-rắhĭ) – loclu tsi s-analtsã ma nsus (ca un ohtu) fatsã di loclu di deavãrliga; partea di ma nsus a aishtui ohtu; dzeanã, zeanã, ohtu, mãgulã, mãgurã, mãrulã, giug, schinãrat, creashtit, cãrciliu, chipitã, etc.
{ro: colină, deal, creştet (de deal)}
{fr: colline; crête de montagne, sommet}
{en: hill, hilltop, crest, ridge}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmilã

cãmilã (cã-mí-lã) sf cãmili/cãmile (cã-mí-li) – pravdã ma mari di cal, tsi bãneadzã tu locurli caldi (ca bunãoarã tu Misirii, Turchii, Africhia di Nordu, etc.), tsi ari unã i dauã cãmburi pri schinãrat shi easti ufilisitã trã purtari lucri, ma multu tu locurli pundii, multu uscati, fãrã apã sh-cu multã arinã; gãmilã, gamilã; (fig: cãmilã = bãrbat i muljari analtã, ca unã cãmilã)
{ro: cămilă}
{fr: chameau, chamelle}
{en: camel, she-camel}
ex: tritsea cãmilili ncãrcati cu grosh; cãmila u-adrã pãstrãmã; vrãndalui cãmila coarni, pãnã sh-di ureclji shutã armasi; ntribarã cãmila, “tsi u-ai gusha strãmbã?” sh-ea deadi apandisea, “am, tsi nj-am ãndreaptã, di gusha nj-easti strãmbã?”

§ gãmilã (gã-mí-lã) sf gãmili/gãmile (gã-mí-li) – (unã cu cãmilã)
ex: pit irnjii, oaminjlji imnã cu gãmili; eara shi nãs shi nãsã gãmili (fig: analtsã ca cãmila)

§ gamilã (gá-mi-lã) sf gamili/gamile (gá-mi-li) – (unã cu cãmilã)

§ cãmilar (cã-mi-lárŭ) sm cãmilari (cã-mi-lárĭ) – omlu tsi ari frundida-a cãmililor; omlu tsi ncalicã cãmila shi-lj dzãtsi tsi s-facã shi iu si s-ducã; gãmilar
{ro: cămilar}
{fr: chamelier}
{en: cameleer}
ex: tsi s-featsi cãmila? cãmilarlji nu shi shtea

§ gãmilar (gã-mi-lárŭ) sm gãmilari (gã-mi-lárĭ) – (unã cu cãmilar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtinã

cãtinã (cã-tí-nã) sf cãtini/cãtine (cã-tí-ni) – multimea di oasi (tuti unã soi), cari si mbairã un cu-alantu tra s-facã unã soi di stur (di cari s-acatsã sh-alti oasi), tsi-l tsãni ndreptu truplu-a omlui (a prãvdzãlor) di la cap pãnã la cur; schinãrat, schinari
{ro: coloană vertebrală, spinare, dos}
{fr: colonne vertébrale, épine dorsale, échine, dos}
{en: spine, backbone, back}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coacã2

coacã2 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) – loclu iu coasta-a unui munti s-curmã (s-alasã) cãtã nghios; curmãturã (shilãturã) tsi talji schinãratlu-a unui munti; curmãturã, shilãturã, shulãtureauã, strimturã, strãmturã, arãstoacã, angusteatsã, bugazi, dirveni
{ro: curmătură care taie creasta unui munte}
{fr: gorge qui coupe l’échine ou la crête d’une montagne}
{en: narrow pass between mountains}
ex: nã trapsim n dzeanã, tu coacã (curmãturã); stearpili ishirã tu coacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coastã

coastã (cŭás-tã) sf coasti/coaste (cŭás-ti) –
1: os lungu, suptsãri shi ncusurat, dit unã preaclji di oasi (di ma multili preclji di oasi) tsi s-aflã tu cheptul a omlui (a pravdãljei), ligati di dauãli pãrtsã (nastãnga shi nandreapta) di un os, tu mesi ãn fatsã, sh-di altu os tu nãpoea-a cheptului; partea di nastãnga, icã di nandreapta a truplui di om, di la umir pãnã la coapsã (cipoc);
2: partea di munti tsi dipuni (s-alinã); schinãrat (di munti); dzeanã;
(expr:
1: nj-si ved coastili = hiu multu slab, mash cheali sh-oasi;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag multã zori; l-stringu vãrtos (l-pingu, tra s-facã un lucru);
3: nj-mãcã coasta tsarã = mi da di padi (mi-arucã, mi zdupuneashti, mi-arucuteashti);
4: nu-nj mãcã coasta tsarã = nu nj-u poati, nu mi-azvindzi;
5: frãngu coasti; dau ãn coasti = stau sh-mi minduescu tsi s-fac (cã nu para ved cari easti calea-atsea buna); stau pi ndauã cã nu shtiu tsi s-fac; lj-bag cheadits, lu-ambudyisescu pri cariva tra s-nu shtibã tsi s-facã; strãmbu narea; shuvãescu, mi cãltin)
{ro: coastă (de animal; de munte)}
{fr: côte (de l’animal; de la montagne)}
{en: rib (of animal), slope (of hill)}
ex: unã coastã di njel friptu; mi-agudi tu coastã; sherchilj au multi coasti; s-dipunea di pi coastã (dzeanã); cãsharea u bãgarã tu coasta (schinãratlu) di munti; lji bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori), l-featsi s-fugã dit hoarã; cari ãlj bãgã sula tu coasti shi nu-lj dãdea banã dip
(expr: cara-lj bãgã zori shi nu lu-alãsa isih dip); nu-nj mãcã coasta tsarã
(expr: nu pot s-hiu dat di padi); frãndzi coasti
(expr: sta pi ndauã), cã nu shtii tsi cali s-aleagã; ma nj-easti s-nu frãndzi coasti
(expr: s-nu stai pi ndauãli), shi nu vai vrei s-u-adari; fãrã shcljimurari sh-fãrã s-da n coasti
(expr: fãrã s-shuvã-eascã) vãrnãoarã; taha frãndzea coasti, s-nu dzãcã ljundarlu carishti tsi; nãsã frãndzea coasti sh-fãtsea nãji sã s-alinã analtu la vãsiljelu

§ custicã (cus-tí-cã) sf custitsi/custitse (cus-tí-tsi) – coastã njicã
{ro: costiţă}
{fr: petite côte, côtelette}
{en: small rib}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã