|
|
chimat
chimat (chi-mátŭ) adg chimatã (chi-má-tã), chimats (chi-mátsĭ), chimati/chimate (chi-má-ti) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cljimat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãchem
chem (chĭémŭ) (mi) vb I chimai (chi-máĭ), chimam (chi-mámŭ), chimatã (chi-má-tã), chimari/chimare (chi-má-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz cljem
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãchimã
chimã (chí-mã) sf chimati/chimate (chí-ma-ti) – apã tsi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; dalgã, tãlazi, talazã, undã
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: mutream amarea cum si scula chimatili; s-minã corlu trãsh ca chimã
cunachi2/cunache
cunachi2/cunache (cu-ná-chi) sf cunãchi (cu-nắchĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchiumati, huchimati, iuchiumeti, mekheme, sãrai, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}
ex: va nã giudicãm la cunachea (huchiumatea) di Grebini; pitricuts di la cunachi (huchiumati); mi caftã di la cunachi (giudets)
dalgã
dalgã (dál-gã) sf dãldzi (dắl-dzi) – apã tsi s-minã, aradã dupã aradã, ninti-nãpoi, pi fatsa-a amariljei (a laclui, a arãului, etc.) cãndu bati vimtul, cãndu lji s-arucã unã cheatrã, etc.; chimã, tãlazi, talazã, undã
{ro: val, undă}
{fr: vague, flot}
{en: wave}
ex: va treacã aoatsi dãldzi (chimati), shi ntredz furtunj va s-treacã; dãldzi ntredz bãtea asearã; a dãldzilor di-amari; cãravi maratã, di dalgã bãtutã (di chimã-aguditã); bãtu dalga, sh-tu dusã sh-tu turnatã
§ dãlgãros (dãl-gã-rósŭ) adg dãlgãroasã (dãl-gã-rŭá-sã), dãlgãrosh (dãl-gã-róshĭ), dãlgãroasi/dãlgãroase (dãl-gã-rŭá-si) – ashi cum easti apa cãndu si scoalã chimati (cãndu bat dãldzi); tsi sh-u-adutsi cu dãldzi; di dãldzi; undos
{ro: cu valuri, văluros}
{fr: avec vagues, onduleux}
{en: with waves, wavy}
ex: marea eara multu dãlgãroasã (cu dãldzi mãri sh-fuviroasi)
§ dãlguros (dãl-gu-rósŭ) adg dãlguroasã (dãl-gu-rŭá-sã), dãlgurosh (dãl-gu-róshĭ), dãlguroasi/dãlguroase (dãl-gu-rŭá-si) – (unã cu dãlgãros)
giudic2
giudic2 (gĭú-dicŭ) vb I giudicai (gĭu-di-cáĭ), giudicam (gĭu-di-cámŭ), giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicari/giudicare (gĭu-di-cá-ri) –
1: (ca giudicãtor la huchiumati, giudets) caftu s-aflu shi s-ved ma s-hibã dealihea cã omlu adus dinintea-a mea di chivernisi (pulitsii, zabitlãcã), stipseashti shi ari dealihea cãlcatã vãrã leadzi di-a statlui; (ca giudicãtor la huchiumati) caftu s-aflu shi s-dzãc cari ari ndriptati (shi cari stipseashti) di doilji oaminj (dauãli pãrtsã) tsi sã ncaci trã tsiva;
2: (ca giudicãtor sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l cãtãdicãtsescu pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra s-facã chiro ncljis tu hapsi, s-pãlteascã ghizai, i sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu; crisescu, cãtãdicãtsescu
{ro: judeca, condamna (la un proces)}
{fr: juger, administrer la justice; condamner}
{en: judge, try a case, pass a sentence}
ex: mãni va s-giudicã ipotisea-a noastrã; Dumnidzãlu va nã giudicã; va nã giudicãm (nã crisim) la huchiumati; lu nvitsã cum sã zburascã dinintea-a aushaticlui cari va-l giudicã; catilu tsi-l giudica eara ligat di unlu oclju cã-l durea; spindzurats-mi, ma giudicats-mi ma naintea; ãlj grirã s-lu giudicã amirãlu
§ giudicat2 (gĭu-di-cátŭ) adg giudicatã (gĭu-di-cá-tã), giudicats (gĭu-di-cátsĭ), giudicati/giudicate (gĭu-di-cá-ti) – (omlu) tsi easti dus la huchiumati trã unã dãvii, dinintea-a unui giudicãtor; (omlu) cari la giudicatã easti cãtãdicãtsit s-facã ahapsi i s-pãlteascã unã ghizai; crisit, cãtãdicãtsit
{ro: judecat, condamnat (la un proces)}
{fr: jugé, administré la justice}
{en: judged; tried, sentenced}
ex: va-lj dzãcã giudicatlu (atsel tsi easti giudicat) atumtsea a tatãlui
§ giudicari2/giudicare (gĭu-di-cá-ri) sf giudicãri (gĭu-di-cắrĭ) – atsea tsi fatsi giudicãtorlu cãndu giudicã la huchiumati; crisiri, cãtãdicãtsiri
{ro: acţiunea de a judeca, condamna (la un proces)}
{fr: action de juger, administrer la justice; condamner}
{en: action of judging, of trying a case, of passing a sentence}
ex: iu s-avdzã spindzurari fãrã giudicari?
§ giudicatã2 (gĭu-di-cá-tã) sf giudicãts (gĭu-di-cắtsĭ) – tsirimonja tsi s-fatsi la huchiumati, cãndu s-tsãni unã dãvii shi s-giudicã unã catastasi; adãrãmintul iu s-tsãni unã dãvii (crisi); giudets, crisi, aguyii, dãvai, dãvii, dãvã, giudets, huchiumati
huchimati/huchimate
huchimati/huchimate (hu-chi-má-ti) sf – vedz tu huchiumati
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: huchiumatihuchiumati/huchiumate
huchiumati/huchiumate (hu-chĭu-má-ti) sf huchiumãts (hu-chĭu-mắtsĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchimati, iuchiumeti, mekheme, sãrai, cunachi, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}
ex: huchiumatea s-arsi
§ huchimati/huchimate (hu-chi-má-ti) sf huchmãts (hu-chi-mắtsĭ) – (unã cu huchiumati)
§ iuchiumeti/iuchiumete (ĭu-chĭu-mé-ti) sf iuchiumets (ĭu-chĭu-métsĭ) – (unã cu huchiumati)
ex: cari ãlj si-aurã di ahãtã ducã a glarlui, s-plãmsi la iuchiumeti; Iuchiumetea vidzu, cã doilji suntu di lishorlji
§ iuchiumati/iu-chiumate (ĭu-chĭu-má-ti) sf iuchiumãts (ĭu-chĭu-mắtsĭ) – (unã cu huchiumati)
ex: lu sculã la iuchiumati (l-deadi n giudicatã)
mekheme
mekheme (mek-he-mé) sm mekhemedz (mek-he-médzĭ) – adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); huchiumati, huchimati, sãrai, giudets
{ro: tribunal, palatul justiţiei}
{fr: tribunal, palais de justice}
{en: tribunal, court of justice}
palã2
palã2 (pá-lã) sf pãlj (pắljĭ) shi pali/pale (pá-li) –
1: mnatã di lãnã;
2: fashã (petur, ashtirnut) di neauã;
3: agiocuri di lunjinã; apalã
(expr:
1: pãlj, pãlj; pali, pali = arãdz-arãdz, peturi-peturi, tumbi-tumbi;
2: deadi nã palã; tu-unã palã s-dutsi = s-dutsi agonja, unãshunã)
{ro: pală de lână sau zăpadă}
{fr: laine sérancée; andain de neige}
{en: swath of wool or snow}
ex: neaua loa s-cadã pali, pali
(expr: arãdz-arãdz, peturi di neauã); pãlj, pãlj
(expr: arãdz-arãdz) yin oaminjlji la noi; bitisii nã palã
(expr: unã aradã); tritsea la pãnãyir, pãlj, pãlj
(expr: arãdz-arãdz) di oaminj
§ apalã2 (a-pá-lã) sf apãlj (a-pắljĭ) – (unã cu palã2)
ex: apãlj (chimati di lãnã) cari va frãngã; cadi cãti-unã apalã (mnatã) di neauã; ca apãlj (chimati) di neauã; sã ncaltsã shi apalã s-alasã
(expr: fudzi agonja) dupã minciunoshlji
sãrai
sãrai (sã-rá-i) sf sãrãi (sã-rắĭ) – casã mari, mushatã, fanuminã, cu multu luxu nuntru, tu cari lucreadzã oaminj mãri dit chivernisea-a statlui; adãrãmintul (casa, pãlatea) tu cari s-fatsi unã giudicatã (crisi, dãvã); pãlatea (casa) iu shadi un om multu avut (vãsilje); huchiumati, huchimati, mekheme, giudets, pãlati, palati, palat
{ro: palat; tribunal, palatul justiţiei}
{fr: palais; tribunal, palais de justice}
{en: palace; tribunal, court of justice}
ex: ari unã casã ca sãrai (pãlati); sãrãili (pãlãtsli) a amirãlui suntu multu mushati; mi dush la sãrai (giudets, huchiumati); lu scularã la sãrai (l-dusirã la mekheme, huchiumati) ti niscãntsã pãradz