DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chimanei

chimanei (chi-ma-né-i) sf chimanei (chi-ma-néĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); chimane, avyiulii, avyilii, zãngãnã, zancacrutã;
(expr: s-frãngu chimaneili = ghiftsãlj bat chimaneili cu multu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: cãntã cu chimaneea (avyiulia); chimaneili (avyiuliili) s-frãndzea
(expr: bãtea cu foc sh-fãrã astãmãtsiri); chimaneili nu pupsea; s-nu ljai drac cu chimanei

§ chimane (chi-ma-né) sm chimanedz (chi-ma-nédzĭ) – (unã cu chimanei)

§ chimanigi (chi-ma-ni-gí) sm chimanigeadz (chi-ma-ni-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati chimaneea; avyiulgi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}
ex: vinjirã chimanangeadzlji (ghiftsãlj, avyiulgeadzlji)

§ chimingi (chi-min-gí) sm chimingeadz (chi-min-gĭádzĭ) – (unã cu chimanigi)
ex: bat chimangeadzlji la numtã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

asun

asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)

§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}

§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)

§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}

§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avyiulii/avyiulie

avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)

§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coardã2

coardã2 (cŭár-dã) sf cordzã (cór-dzã) – sirma (hoarda) di la unã avyiulii (chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) cari, cãndu sta teasã (ncurdatã) shi easti chipinatã (fricatã, aguditã, etc.) scoati unã boatsi dultsi sh-mushatã ca di cãntic; sirma (cioara sãnãtoasã) di la un duxar cari, teasã cu dinami, ari putearea s-aminã sãdzeata (sãita) diparti tra s-agudeascã dushmanlu i avinaticlu;
(expr: coardi-coardi lji si dutsi; l-talji coardi, coardi = inima-lj treamburã di fricã i di vreari)
{ro: coardă (de vioară, de arc, etc.)}
{fr: corde de violon, d’arc, etc.}
{en: string (of violin, bow, etc.)}
ex: cordzã di lirã; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda di-avyiulii

§ hoardã2 (hŭár-dã) sf hordzã (hór-dzã) – (unã cu coardã2)

§ ncurdedz (ncur-dédzŭ) (mi) vb I ncurdai (ncur-dáĭ), ncurdam (ncur-dámŭ), ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) – lundzescu (tindu) sh-u-alas si sta ma lungã unã coardã (sirmã, cioarã, etc.); tindu coarda di la unã avyiulii (chitarã, etc.) cãndu u curdusescu, tra s-poatã si scoatã (cãndu easti teasã sh-chipinatã, fricatã, aguditã, etc.) unã boatsi dultsi sh-mushatã la scara tsi u voi; tindu coarda-a duxarlui tra s-hibã etimã trã aminarea-a sãitãljei (fig: mi ncurdedz = (i) nj-tindu mushcljilj dit truplu ntreg tra s-pot s-fac un copus greu; nj-bag mintea multu tra s-mutrescu, s-avdu i s-fac tsiva shi s-aduchescu ghini tsi s-fatsi; (ii) mi fac (armãn) corcan sh-fãrã tra s-pot s-mi min multu (limnusescu, mãrmurisescu, etc.) di-arcoari, fricã, etc.)
{ro: încorda (coardă, corpul); înţepeni}
{fr: tendre; pétrifier}
{en: stretch (string of violin, bow, etc.); petrify}
ex: ncurdã ghini sirmili di la avyiulii (curdusi ghini avyiulia) ninti ca si s-ducã la numtã; lji si ncurdarã (teasirã, streasirã) vinili di la gushi di copuslu tsi featsi

§ ncurdat (ncur-dátŭ) adg ncurdatã (ncur-dá-tã), ncurdats (ncur-dátsĭ), ncurdati/ncurdate (ncur-dá-ti) – tsi easti sh-armãni tes
{ro: încordat (coardă, corpul), înţepenit}
{fr: tendu, pétrifié}
{en: stretched, strained, petrified}

§ ncurdari/ncurdare (ncur-dá-ri) sf ncurdãri (ncur-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ncurdeadzã unã coardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curdisescu

curdisescu (cur-di-sés-cu) (mi) vb IV curdisii (cur-di-síĭ), cur-diseam (cur-di-seámŭ), curdisitã (cur-di-sí-tã), curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) – mi bag si stau (mi ashternu) iuva (la unã measã, tu-unã hoarã, tu-un crat, etc.); bag un lucru si sta tu-un loc; astãsescu tu-un loc (scol, analtsu) un lucru (unã machinã, casã, etc.); glindisescu (fac chefi) la vãrã gimbusi; lu ndreg un lucru tra si s-uidiseascã ghini; imnu sh-mi cãmãrusescu; tornu (ndreg) orniclu (uruloyea, sãhatea) tra s-aspunã ghini (ndreptu) tsi oarã easti; li ndreg (li tindu, li ncurdedz) cordzãli di la unã avyiulii (chimanei, chitarã, mandulinã, buzuchi, etc.) tra s-asunã cum lipseashti cãndu suntu bãtuti; crutsescu, curdusescu, ncurdusescu, astãsescu, stãsescu, stisescu, stãlãescu, analtsu, scol, uidisescu, cãmãrusescu, fudulescu, mi-ashternu
{ro: (se) aşeza, (se) instala, aranja, pune, construi; (se) distra; întoarce (ceasul), acorda (vioara, pianul)}
{fr: (s’)asseoir, (s’)installer, arranger, élever, faire bâtir, poser; se divertir; monter (montre, pendule), accorder (violon); se pavaner}
{en: seat, install, arrange, erect, construct, put; amuse oneself; wind (watch, clock), tune (violin, piano); strut}
ex: ca ghini vã curdisits (vã ashtirnut, stats) la beari; mi curdisii ghini la measã; lj-avea curdisitã nã chefi!; nã curdisim (fãtsem chefi, nã ashtirnem) ca la numtã; curdisea-nj oara; scãndilii ma s-curdiseshti (s-badz, astãseshti)

§ curdisit (cur-di-sítŭ) adg curdi-sitã (cur-di-sí-tã), curdisits (cur-di-sítsĭ), curdisiti/curdisite (cur-di-sí-ti) – tsi s-ari ashtirnutã (astãsitã, stãlãitã crutsitã, etc.); curdusit, ncurdusit, crutsit, astãsit, stãsit, stisit, stãlãit, uidisit, cãmãrusit, fudulit, ashtirnut
{ro: aşezat, instalat, aranjat; distrat; întors (ceasul), acordat (vioara, pianul)}
{fr: assis, installé, arrangé, élevé, bâti, posé; diverti; monté (montre, pendule), accordé (violon)}
{en: seated, installed, arranged; amused oneself; wound (watch, clock), tuned (violin, piano)}
ex: shidea curdisit tu cohi, ca un afendu

§ curdisiri/curdisire (cur-di-sí-ri) sf curdisiri (cur-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) s-curdiseashti; curdusiri, ncurdusiri, crutsiri, astãsiri, stãsiri, stisiri, stãlãiri, uidisiri, cãmãrusiri, fuduliri, ashtirneari
{ro: acţiunea de a aşeza, de a instala, de a aranja; de a distra; de a întoarce (ceasul), de a acorda (vioara, pianul)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zãngãnã

zãngãnã (zãn-gã-nắ) sm zãngãnadz (zãn-gã-nádzĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); zancacrutã, chimanei, chimane, avyiulii, avyilii
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}

§ zancacrutã (zan-ca-crú-tã) sf zancacruti/zancacrute (zan-ca-crú-ti) – zãngãnã di-aradã
{ro: vioară ordinară}
{fr: violon ordinaire}
{en: ordinary fiddle}

§ zãngãnar1 (zãn-gã-nárŭ) sm zãngãnari (zãn-gã-nárĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati zãngãnãlu; avyiulgi, chimanigi, cealgagi, sasegi, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã