DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aradã1

aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)

§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?

§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã

§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbec

birbec (bir-bécŭ) sm birbets (bir-bétsĭ) – mascurlu a oailjei; areati
(expr:
1: earba-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
2: birbec strif = birbec di trei anj)
{ro: berbec}
{fr: bélier}
{en: ram, buck}
ex: patru imnã, patru sta, dauã s-bat, mpadi nu cad (angucitoari: birbeclu i tsaplu); turma njardzi dupã birbec; nu au nits noatinj, ni birbets; lu-arucuti ca birbeclu; cloputli-a birbetslor suntu di tuci, earã a tsachilor suntu di bãcãri; a unui birbec bun lj-yin treidzãts pãnã la tsindzãts di oi; ea mutrits-lu di pi cheptu, s-pari ca birbec aleptu; oi, oi, grambolu-a meu, oi, oi, birbeclu-a meu; birbeclu di doi anj easti mljor; tu Machidunii s-mãcã cãndutsido carnea di birbec

§ birbeatsi/bir-beatse (bir-beá-tsi) sm birbets (bir-bétsĭ) – (unã cu birbec)

§ birbeacã (bir-beá-cã) sf birbeatsi/birbeatse (bir-beá-tsi) – oai tsi sh-u-adutsi cu un birbec (fig: birbeacã = muljari tsi easti pututã, ndruminã, gioni ca un bãrbat; bãrbatã, biroanji, bãrbãtoanji)
{ro: oaie care seamănă cu un berbec}
{fr: brebis qui ressemble à un bélier}
{en: sheep resembling a ram}
ex: muljari ca birbeacã; iu dats feata ca birbeacã (mushatã shi gioni)

§ birbicush (bir-bi-cúshĭŭ) sm [birbicushã (bir-bi-cú-shã)], birbicush (bir-bi-cúshĭ), [birbicushi/birbicushe (bir-bi-cú-shi)] – tinir, njic birbec
{ro: berbecuş}
{fr: jeune bélier}
{en: young ram, young buck}
ex: ari un ficior ca un birbicush; l-durea birbicusha di oai (oaea ca un birbicush)

§ birbicar (bir-bi-cárŭ) sm birbicari (bir-bi-cárĭ) – picurar tsi pashti birbetslji
{ro: cioban de berbeci}
{fr: berger gardeur de béliers}
{en: shepherd of rams}
ex: birbicarlji, nutinarlji shi stirparlji pascu tu muntsã ma-analtsã di atselj iu pascu cãprarlji, mãtricarlji shi muldzarlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chilo

chilo (chi-ló) sm chiladz (chi-ládzĭ) shi sn chili/chile (chí-li) –
1: prishcurtari a zborlui “chilogram”, unã misurã di greatsã, niheamã ma njicã di-un ucã; chilogram;
2: litru, unã misurã trã muljituri (un litru di apã yixeashti cãt un chilogram);
3: vas (sac) mari cu cari s-misurã yiptul, tu cari ncap vãrã 45 di ucadz (aproapea 60 di litri, icã vãrã doi usmats, tãgãri, cuveli, stamboli, etc.) tsi fac giumitatea-a furtiiljei tsi si ncarcã pi-un cal
{ro: chilogram; litru; două baniţe}
{fr: kilogramme; litre; boisseau (mesure de capacité contenant jusqu’à 60 litres}
{en: kilogram; liter; large container (of about 2 bushels) for measuring grains}
ex: un chilo (vãrã dauã tãgãri) di yiptu; adush trei chili di yiptu

§ chilogram (chi-ló-gramŭ) sn chilogrami/chilograme (chi-ló-gra-mi) – misurã di greatsã (1000 grami) niheamã ma njicã di un ucã; chilodram, chilo
{ro: chilogram}
{fr: kilogramme}
{en: kilogram}

§ chilodram (chi-ló-dhramŭ) sm chilodranj (chi-ló-dranjĭ) – (unã cu chilogram)

§ chilometru (chi-ló-me-tru) sm shi sn chilometri (chi-ló-me-tri) – misurã di diastimã (dipãrtari) di 1000 di metri
{ro: chilometru}
{fr: kilomètre}
{en: kilometer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciubuchi/ciubuche

ciubuchi/ciubuche (cĭu-bú-chi) sf ciubuchi (cĭu-búchĭ) – hãlati (ca lulelu) cu cari s-bea (s-tradzi, s-fumeadzã) tutumea, tsi ari dauã pãrtsã: unã parti easti ca unã soi di lingurã (iu s-bagã tutumea s-ardã) sh-alantã parti unã coadã (ma lungã di-atsea di lule), goalã nãuntru, pri iu s-soarbi fumlu dit tutumea tsi ardi; ciubucã, cibuchi, cibucã, lulei, lule
{ro: ciubuc}
{fr: pipe turque à long tuyau}
{en: type of long Turkish pipe}
ex: gãljinushi, ciushi, tradz tru nãri cinushi (angucitoari: ciubuchea); shidea n cohi cu ciubuchea; sh-bea ciubuchea cu arihati

§ ciubucã (cĭu-bu-cã) sf ciubuts (cĭu-bútsĭ) – (unã cu ciubuchi)
ex: cripã cãzanea ningã ciubucã

§ cibuchi/cibuche (ci-bú-chi) sf cibuchi (ci-búchĭ) – (unã cu ciubuchi)

§ cibucã (ci-bu-cã) sf cibuts (ci-bútsĭ) – (unã cu ciubuchi)
ex: paplu bea cibucã; nj-u-astrapsi cu cibuca; nu suntu ndreapti cibutsili di la casi; hii bun trã gugeabash ãn hoarã, s-shedz cu cibuca n cohi

§ ciubucci (cĭu-buc-cí) sm ciubucceadz (cĭu-buc-cĭádzĭ) – omlu tsi fatsi i vindi ciubuchi; omlu cari, aoa sh-un chiro, avea angãtanlu-a ciubuchilor trã dom-nu-su turcu
{ro: cel care face sau vinde ciubuc}
{fr: l’homme qui fait ou vend des pipes turques}
{en: Turkish pipe maker or merchant}

§ cibucci (ci-buc-cí) sm cibucceadz (ci-buc-cĭádzĭ) – (unã cu ciubucci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã