DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anduchilescu

anduchilescu (an-du-chi-lés-cu) (mi) vb IV shi II anduchilii (an-du-chi-líĭ), anduchileam (an-du-chi-leámŭ), anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) shi anduchilea-ri/anduchileare (an-du-chi-leá-ri) – min un lucru arucutinda-l ca aroata; (mi) tindu (mi-arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.)}
ex: mi-anduchilii (mi-arucutii, mi tãvãlii) tu lãschi; s-anduchileashti (s-arucuteashti tu lãschi) ca porcu

§ anduchilit (an-du-chi-lítŭ) adg anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchilits (an-du-chi-lítsĭ), anduchiliti/anduchilite (an-du-chi-lí-ti) – tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, antãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}

§ anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) sf anduchiliri (an-du-chi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; arucutiri, arcutiri, antãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}

§ anduchileari/andu-chileare (an-du-chi-leá-ri) sf anduchileri (an-du-chi-lérĭ) – (unã cu anduchiliri)

§ anduchiliturã (an-du-chi-li-tú-rã) sf anduchilituri (an-du-chi-li-túrĭ) – ashi cum easti loclu iu s-ari anduluchilitã cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; anduchiliri, arucutiri
{ro: rostogolire, tăvălitură}
{fr: roulement}
{en: rolling; sprawling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheali1/cheale

cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foali/foale

foali/foale (fŭá-li) sf folj (fóljĭ) –
1: unã soi di sac faptu di cheali di oai (tumtã di lãnã sh-turnatã anapuda) tu cari s-tsãni (ma multu) cash; fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, vãtãlah, utri, utur, vãtãlah;
2: hãlati cu un sac di cheali mplin di aerã cu cari s-fatsi vimtu (trã muzicã, trã aprindearea-a foclui, etc.); (fig:
1: foali = (i) partea dit truplu a omlui (ma nghios di mesi) iu s-aflã matsãli; pãnticã, bicã, buric, plãsturã, prãsturã, schimbe, strãbishinã; (ii) om tsi easti multu gras; (iii) palju-om; om tsi nu easti bun trã tsiva tu lumi, tsi easti-arãu, etc.; expr:
2: lapti di foali = lapti gras di vearã, hertu sh-tsãnut ãn foali tsi s-mãcã multi ori dupã Crãciun;
3: escu (mi-adar) foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.) = escu (mi-adar) mplin ca unã foali, mi umplu ca unã foali (di mãcari, carti, nvitsãturã, etc.);
4: mi mãshcã tu foali = mi doari pãntica;
5: li-aruc (lj-u dau) tu foali = mãc multu;
5: nj-umflu foljli = dormu ahãndos)
{ro: burduf din piele de oaie în care se conservă brânza; foale}
{fr: sac fait de peau crue de mouton tondue et retournée, qui sert à la conservation du frommage; soufflet}
{en: bag made of sheep pelt turned over (used to keep cheese); bellows}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: foalea); cash bun tu foali di cãni; cashlu di foali easti multu gustos; bãgai patru folj di cash trã earnã; yinu sã sufli la foali; suflã tu foc cu foljli; mi mãshcã tu foali
(expr: mi doari pãntica); foali s-adrarã di mãcari
(expr: mãcarã multu, s-nãfãtirã); s-featsi foali
(expr: s-umflã ca unã foali di mãcari); easti-l foali di nvitsari
(expr: ari nvitsatã multi, easti mplin di nvitsãturã, easti multu shtiut; s-dzãtsi ma multu cãndu vrei s-ts-arãdz di cariva); ti ved cã ts-umflash foljli
(expr: durnjish ahãndos)

§ fuljinã (fu-ljí-nã) sf fuljini/fuljine (fu-ljí-ni) shi fuljinj (fu-ljínjĭ) – (unã cu foali)
ex: unã fuljinã di cash ari multu-multu yinghits ucadz; ca multu aruts tu fuljinã
(expr: mãts ca multu); u! fuljina (fig: palju-omlu) a daraclui!

§ fuljic (fu-ljícŭ) sm fuljits (fu-ljítsĭ) – foali ma njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nchilescu

nchilescu (nchi-lés-cu) vb IV nchilii (nchi-líĭ), nchileam (nchi-leámŭ), nchilitã (nchi-lí-tã), nchiliri/nchilire (nchi-lí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) sh-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu un semnu i un scupo tsi-aveam tu minti; anchilescu, nishinipsescu, agudescu, tihisescu
{ro: ţinti, ochi, nimeri}
{fr: viser, tirer au but, atteindre}
{en: take aim at, take sight of, attain, hit}
ex: nchili (agudi) semnul di shapti ori; nchileashti (u tihiseashti) ghini cu yinirea n hoarã; di dzatsi ori aminã shi nu putu si nchileascã (s-agudeascã semnul)

§ nchilit (nchi-lítŭ) adg nchilitã (nchi-lí-tã), nchilits (nchi-lítsĭ), nchiliti/nchilite (nchi-lí-ti) – (nishanea, semnul) tsi am tu oclju tra s-agudescu cãndu amin tsiva; (scupolu) tsi lu-am tu minti s-lu-agiungu; (nishanea, semnul) tsi-agudescu cãndu aminai tsiva; scupolu tsi nj-agiumshu; nchilit, anchilit, agudit, tihisit
{ro: ţintit, ochit, nimerit}
{fr: visé, tiré au but, atteint}
{en: taken aim at, taken sight of, attained, hit, happened}

§ nchiliri/nchilire (nchi-lí-ri) sf nchiliri (nchi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchileashti un semnu; anchiliri, nishinipsiri, agudiri, tihisiri
{ro: acţiunea de a ţinti, de a ochi, de a nimeri; ţintire, ochire, nimerire}
{fr: action de viser, de tirer au but, de atteindre}
{en: action of taking aim at, of sighting, of attaining, of hitting, of happening}

§ anchilescu (an-chi-lés-cu) vb IV anchilii (an-chi-líĭ), anchileam (an-chi-leámŭ), anchilitã (an-chi-lí-tã), anchiliri/anchilire (an-chi-lí-ri) – (unã cu nchilescu)

§ anchilit (an-chi-lítŭ) adg anchilitã (an-chi-lí-tã), anchilits (an-chi-lítsĭ), anchiliti/anchilite (an-chi-lí-ti) – (unã cu nchilit)

§ anchiliri/anchilire (an-chi-lí-ri) sf anchiliri (an-chi-lírĭ) – (unã cu nchiliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãvãrceac

tãvãrceac (tã-vãr-cĭácŭ) sn tãvãrceatsi/tãvãrceatse (tã-vãr-cĭá-tsi) – unã soi di sac (foali njic, tastru, etc.) faptu di cheali tu cari s-tsãni (ma multu) cash shi lapti acru; unã soi di foali njic (fuljinã, vãtãlah, utri, etc.); tãrvaci, tãrvash, tirufai, vurgã, zbãrnic, cheali, chilitsã, chilits, foali, fuljinã, utri, utur, vãtãlah
{ro: burduşel de piele}
{fr: petit sac (bourse) fait de peau crue pour y mettre du fromage ou du lait aigre}
{en: small bag made of untanned skin used to store cheese or sour milk}
ex: un cãrlig di picurar shi un tãvãrceac

§ tãrvash (tãr-váshĭŭ) sn tãrvashi/tãrvashe (tãr-vá-shi) – (unã cu tãvãrceac)
ex: dã-nj tãrvashlu di cãvrãmã

§ tãrvaci (tãr-vácĭŭ) sn tãrvaci/tãrvace (tãr-vá-ci) – (unã cu tãvãrceac)

§ tirufai (ti-ru-fáĭŭ) sn tirufai/tirufae (ti-ru-fá-i) – unã soi di sac multu njic faptu di cheali neargãsitã (cãtivãrãoarã dit stumahea di oai i caprã) tu cari s-tsãni (i s-poartã) cashlu; tãrvaci, tãrvash, tãvãrceac, zbãrnic, vurgã
{ro: burduşel de piele}
{fr: tout petit sac (bourse) de peau crue pour y mettre du fromage}
{en: small bag (sac or pouch) made of untanned skin of animals used to keep cheese}
ex: mãcarã un tirufai di ghizã

§ vãtãlah (vã-tã-lĭhŭ) sm vãtãlahi (vã-tã-láhĭ) shi sn vãtãlahi/vãtãlahe (vã-tã-lá-hi) shi vãtãlãhi (vã-tã-lắhĭ) – foali faptã di cheali di tsap tu cari s-poartã ma multu yin shi untulemnu; tãvãrceac, tãrvash, vurgã, tãrvaci, zbãrnic, foali, fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, utri, utur
{ro: burduf}
{fr: outre; bouc (outre remplie d’huile ou de vin}
{en: goatskin bag filled up with oil or wine}
ex: di cheali di porcu vãtãlah (utri) nu s-fatsi; a turcului dã-lj masina sh-lja-lj vãtãlahlu (uturlu cu untulemnu); s-nj-aduts un cireap di pãnj, dauã vãtãlahi (utri) di yin, sh-doi boi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

utri/utre

utri/utre (ú-tri) sm utsrã (ú-tsrã) shi sn utri/utre (ú-tri) – foali faptã di cheali di tsap tu cari s-poartã ma multu yin shi untulemnu; utur, cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, zbãrnic, foali, fuljinã, vãtãlah
{ro: burduf}
{fr: outre; bouc, outre remplie d’huile ou de vin}
{en: goatskin bag filled up with oil or wine}
ex: tsi i gros shi nu-ari os, sh-cãnd lu-adunj, iu vrei lu punj (angucitoari: utrea); ncarcã un cal cu doi utsrã di yin; si-nj dats trei utsrã mplinj cu apã; ncãrcarã, cari nã buti, cari un utri, cari tsi putu; di porcu utri nu s-fatsi; adusi un utri di yin; apoea-lj cãftã trei utri cu apã shi trei birbets mãri; l-virsarã utrili cu yin, cã lji nhipsi cutsutlu nora tu utri; lja un utri, l-umpli dislu cu apã shi s-dutsi la un tsi vindea yin; dã-nj tsintsi ucadz di yin, sã s-facã utrili di dzatsi

§ utur (ú-turŭ) sm utsrã (ú-tsrã) shi sn utri/utre (ú-tri) – (unã cu utri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vurgã

vurgã (vúr-ghã) sf vuryi/vurye (vúr-yi) – unã soi di sac (foali njic, tastru, etc.) faptu di cheali tu cari s-tsãni (ma multu) cash shi lapti acru; unã soi di foali njic (fuljinã, vãtãlah, utri, etc.); cheali, chilitsã, chilits, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, zbãrnic, foali, fuljinã, vãtãlah, utri, utur
{ro: traistă de piele}
{fr: bourse de cuir}
{en: leather bag}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zbãrnic

zbãrnic (zbãr-nícŭ) sn zbãrnitsi/zbãrnitse (zbãr-ní-tsi) – unã soi di sac (tastru, etc.) faptu di cheali tu cari s-tsãni (ma multu) cash shi lapti acru; unã soi di foali njic (fuljinã, vãtãlah, utri, etc.); zbarnic, cheali, chilitsã, chilits, foali, fuljinã, tãvãrceac, tãrvash, tãrvaci, vurgã, vãtãlah, utri, utur
{ro: traistă de piele}
{fr: bourse de cuir}
{en: leather bag}
ex: pãni tu zbãrnic

§ zbarnic (zbár-nicŭ) sn zbarnitsi/zbarnitse (zbár-ni-tsi) – (unã cu zbãrnic)
ex: pãni di zbarnic (di bãgari tu tastrul di cheali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã