|
|
chilii/chilie
chilii/chilie (chi-lí-i) sf chilii (chi-líĭ) – udã njic shi strimtu dit mãnãstiri iu sh-trec bana cãlugãrlji sh-cãlugrealili; udã njic shi strãmtu dit filichii iu s-tsãn di-aradã oaminjlji giudicats shi ncljish trã lãetsli tsi-au faptã; tsilii, tselii
{ro: chilie, celulă}
{fr: cellule}
{en: cell}
ex: si sh-adarã sh-dauã chilii; la bisearicã n chilii; tu chilii sh-apreasirã cãndilili; cãlgãritsili bãneadzã pit chilii
§ tsilii/tsilie (tsi-lí-i) sf tsilii (tsi-líĭ) – (unã cu chilii)
§ tselii/tselie (tse-lí-i) sf tselii (tse-líĭ) – (unã cu chilii)
acumtin1
acumtin1 (a-cúm-tinŭ) sm fãrã pl – andoapir, aradzãm, astã-mãtsiri, agiutor, apanghiu, etc.
{ro: încetare, oprire, adăpost, reazem, etc.}
{fr: cesse, trève, arrêt, apaisement, abri, approch, accueil, appui, etc.}
{en: stop, reception, support, etc.}
ex: acum-tinlu (aradzimlu) a tãu s-hibã lilicea-atsea mushata; schiclu a muntsilor Carpats eara acumtinlu (andoapirlu) a lor; plãmtã fãrã acumtin (astãmãtsiri)
§ acumtil (a-cúm-tilŭ) sm fãrã pl – (unã cu acumtin1)
ex: nu-am acumtil (andoapir, agiutor) acasã
§ acumtin2 (a-cúm-tinŭ) (mi) vb I acumtinai (a-cum-ti-náĭ), acum-tinam (a-cum-ti-námŭ), acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtina-ri/acumtinare (a-cum-ti-ná-ri) – acumtinescu, acundin, acundises-cu, ascumtin; astãmãtsescu, dãnãsescu, curmu, pupsescu, pãpsescu, pãfsescu, pãxescu; agãlisescu; apãnghisescu; aprochi; fac cunachi, chindruescu, chindurescu, pupusescu, etc.
{ro: înceta, conteni, primi, rezema, opri, poposi, etc.}
{fr: cesser, arrêter, faire halte, apaiser, abriter, approcher, accueillir, appu-yer, etc.}
{en: stop, make a halt, quiet, receive, support, etc.}
ex: s-acumtinarã (dãnãsirã, astãmãtsirã) niheam alumtãrli; nj-acumtinã (pupsi) sãndzili; aestu s-acumtinã (s-curmã) din cali; fãrã s-acumtinã (astãmãtseascã); nu s-avea acumtinatã (nu-avea faptã cunachi) iuva; ploaea avea acumtinatã (dãnãsitã, agãlisitã); s-nj-acumtin (sã-nj dizvursescu) caplu pri cãpitãnj; mãyistra lj-acljimã si s-acumtinã (apãnghiuseascã, dizvurseascã) tu cãlivã-lj; chilii tra si s-acumtinã (apãnghiuseascã) cãlugãrlji; nu mi-acumtinã (nu mi-aproachi) vãrnu
§ acumtinat (a-cum-ti-nátŭ) adg acumtinatã (a-cum-ti-ná-tã), acumtinats (a-cum-ti-nátsĭ), acumtinati/acumtinate (a-cum-ti-ná-ti) – acumtinit, acundinat, acundisit, ascumtinat; astãmãtsit, dãnãsit, curmat, pupsit, pãpsit, pãfsit, pãxit, agãlisit, apãnghisit, aprucheat; chindruit, chindurit, pupusit, etc.
{ro: încetat, oprit, poposit, rezemat, etc.}
{fr: cessé, arrêté, retenu, apaisé, abrité, approché, accueilli, appuyé, etc.}
{en: stopped, halted, quieted, received, supported, etc.}
ex: Sufie, cãrtsãli furã acumtinati (loati, tsãnuti) di zabitlãcã (pulitsii)
anduchilescu
anduchilescu (an-du-chi-lés-cu) (mi) vb IV shi II anduchilii (an-du-chi-líĭ), anduchileam (an-du-chi-leámŭ), anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) shi anduchilea-ri/anduchileare (an-du-chi-leá-ri) – min un lucru arucutinda-l ca aroata; (mi) tindu (mi-arucutescu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, ghilindescu, chilindescu
{ro: rostogoli, tăvăli}
{fr: (se) rouler, (se) vautrer}
{en: roll; sprawl (on the bed, sofa, grass, etc.)}
ex: mi-anduchilii (mi-arucutii, mi tãvãlii) tu lãschi; s-anduchileashti (s-arucuteashti tu lãschi) ca porcu
§ anduchilit (an-du-chi-lítŭ) adg anduchilitã (an-du-chi-lí-tã), anduchilits (an-du-chi-lítsĭ), anduchiliti/anduchilite (an-du-chi-lí-ti) – tsi s-ari arucutitã ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arucutit, arcutit, antãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit, tăvălit}
{fr: roulé, vautré}
{en: rolled, sprawled}
§ anduchiliri/anduchilire (an-du-chi-lí-ri) sf anduchiliri (an-du-chi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; arucutiri, arcutiri, antãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli, de a se tăvăli; rostogolire}
{fr: action de (se) rouler, de (se) vautrer}
{en: action of rolling, of sprawling}
§ anduchileari/andu-chileare (an-du-chi-leá-ri) sf anduchileri (an-du-chi-lérĭ) – (unã cu anduchiliri)
§ anduchiliturã (an-du-chi-li-tú-rã) sf anduchilituri (an-du-chi-li-túrĭ) – ashi cum easti loclu iu s-ari anduluchilitã cariva; atsea tsi s-fatsi cãndu s-anduchileashti cariva; anduchiliri, arucutiri
{ro: rostogolire, tăvălitură}
{fr: roulement}
{en: rolling; sprawling}
ha!
ha! (há) – zbor tsi va s-aspunã multi turlii di sãmtsãminti
{ro: interjecţie care exprimă diferite sentimente}
{fr: interjection qui exprime différents sentiments}
{en: interjection showing various sentiments}
ex: ha! ti aflai; ha! lu anchilii
mãnãstir
mãnãstir (mã-nãs-tírŭ) sn mãnãstiri/mãnãstire (mã-nãs-tí-ri) – un loc cu bisearicã shi udadz (chilii) iu bãneadzã cãlugãrlji i cãlugãrealili; mãnister
{ro: mânăstire}
{fr: monastère}
{en: monastery, convent}
ex: mãnãstirlu s-hibã ghini, cãlugãri cãtu-s-dzãts; vai vedz un mãnãstir aspartu; aclo un mãnãstir mari sh-mushat; lu nviscurã cu stranji shi-l dusirã la un mãnãstir
§ mãnister (mã-nis-térŭ) sn pl(?) – (unã cu mãnãstir)
nchilescu
nchilescu (nchi-lés-cu) vb IV nchilii (nchi-líĭ), nchileam (nchi-leámŭ), nchilitã (nchi-lí-tã), nchiliri/nchilire (nchi-lí-ri) – ndreptu arma cãtrã un semnu (nishani) tra s-lu-agudescu; amin tsiva (unã cheatrã, tufechea, etc.) sh-agudescu un semnu; caftu s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti; tihisescu s-agudescu un semnu i un scupo tsi-aveam tu minti; anchilescu, nishinipsescu, agudescu, tihisescu
{ro: ţinti, ochi, nimeri}
{fr: viser, tirer au but, atteindre}
{en: take aim at, take sight of, attain, hit}
ex: nchili (agudi) semnul di shapti ori; nchileashti (u tihiseashti) ghini cu yinirea n hoarã; di dzatsi ori aminã shi nu putu si nchileascã (s-agudeascã semnul)
§ nchilit (nchi-lítŭ) adg nchilitã (nchi-lí-tã), nchilits (nchi-lítsĭ), nchiliti/nchilite (nchi-lí-ti) – (nishanea, semnul) tsi am tu oclju tra s-agudescu cãndu amin tsiva; (scupolu) tsi lu-am tu minti s-lu-agiungu; (nishanea, semnul) tsi-agudescu cãndu aminai tsiva; scupolu tsi nj-agiumshu; nchilit, anchilit, agudit, tihisit
{ro: ţintit, ochit, nimerit}
{fr: visé, tiré au but, atteint}
{en: taken aim at, taken sight of, attained, hit, happened}
§ nchiliri/nchilire (nchi-lí-ri) sf nchiliri (nchi-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nchileashti un semnu; anchiliri, nishinipsiri, agudiri, tihisiri
{ro: acţiunea de a ţinti, de a ochi, de a nimeri; ţintire, ochire, nimerire}
{fr: action de viser, de tirer au but, de atteindre}
{en: action of taking aim at, of sighting, of attaining, of hitting, of happening}
§ anchilescu (an-chi-lés-cu) vb IV anchilii (an-chi-líĭ), anchileam (an-chi-leámŭ), anchilitã (an-chi-lí-tã), anchiliri/anchilire (an-chi-lí-ri) – (unã cu nchilescu)
§ anchilit (an-chi-lítŭ) adg anchilitã (an-chi-lí-tã), anchilits (an-chi-lítsĭ), anchiliti/anchilite (an-chi-lí-ti) – (unã cu nchilit)
§ anchiliri/anchilire (an-chi-lí-ri) sf anchiliri (an-chi-lírĭ) – (unã cu nchiliri)
tselii/tselie
tselii/tselie (tse-lí-i) sf – vedz tu chilii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chiliitsilii/tsilie
tsilii/tsilie (tsi-lí-i) sf – vedz tu chilii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chilii