|
|
chilargi
chilargi (chi-lar-gí) sm – vedz tu tsilar
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: tsilarchilãrii/chilãrie
chilãrii/chilãrie (chi-lã-rí-i) sf – vedz tu cheali1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cheali1catoyi/catoye
catoyi/catoye (ca-tó-yi) sf catoyi (ca-tóyĭ) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); catoi, tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
§ catoi/catoe (ca-tó-i) sf catoi (ca-tóĭ) – (unã cu catoyi)
cheali1/cheale
cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu
izbã
izbã (íz-bã) sf izbi/izbe (íz-bi) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
ex: tu izbã nu-aveai loc iu s-shedz; shidea tu-unã casã cu izbã; s-ascumsi tu izbã; avea izba mplinã di lugurii
pleamitsã
pleamitsã (pleá-mi-tsã) sf pleamitsã (pleá-mi-tsã) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); pleamnitsã, pleavnitsã, pimnitsã, bimtsã, catoyi, catoi, tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, izbã, zimnic; (fig: pleamitsã = hapsi, di-aradã sum loc; budrumi, pudrumi)
{ro: pivniţă, beci, subsol}
{fr: cellier, cave, sous-sol}
{en: cellar, basement}
ex: casã cu pleamitsã; s-u ncljidets tu pleamitsã (fig: budrumi)
§ pleamnitsã (pleám-ni-tsã) sf pleamnitsã (pleám-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: casã cu pleamitsã (catoyi); avea bãgatã multi cheri di earbã tu pleamnitsã (izbã)
§ pleavnitsã (pleáv-ni-tsã) sf pleavnitsã (pleáv-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
§ pimnitsã (pím-ni-tsã) sf pimnitsã (pím-ni-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: un puts dit pimnitsã (izbã)
§ bimtsã (bím-tsã) sf bimtsã (bím-tsã) – (unã cu pleamitsã)
ex: cãshcãvalu, yinlu sh-lãpturli s-tsãn tu bimtsã (izbã)
pudrumi/pudrume
pudrumi/pudrume (pu-drú-mi) sf pudrunj (pu-drúnjĭ) –
1: udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.), di-aradã sum loc sh-cu putsãnã lunjinã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic;
2: binai (casã, adãrãmintu, etc.) cu udadz scutidosh (tsi s-aflã, multi ori sum loc, tu catoyi) iu suntu tsãnuts ncljish atselj tsi suntu aflats cu stepsu, dupã tsi suntu giudicats shi culãsits tra sã sta ncljish un castili chiro (icã ninti, cãndu ashteaptã ninga tra si s-ducã la giudicatã); budrumi, bãdrumi, zundani, zãndani, sãndani, filichii, filãchii, hapsi, hãpsani, hãpseani, hãpsãnã, ncljisoari
{ro: beci, podrum, închisoare întunecoasă}
{fr: cellier, cave, prison souterraine; cachot}
{en: cellar, cave, prison, dungeon}
ex: lu-acatsã aestu shi-l bagã tu pudrumi (zãndani)
§ budrumi/budrume (bu-drú-mi) sf budrunj (bu-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)
§ bãdrumi/bãdrume (bã-drú-mi) sf bãdrunj (bã-drúnjĭ) – (unã cu pudrumi)
tsilar
tsilar (tsi-lárŭ) sn tsilari/tsilare (tsi-lá-ri) – udã cama aratsi (izbã, bimtsã, etc.) iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri, di-aradã trã mãcari sh-beari (talari cu cash, yinuri, etc.); tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã, zimnic; bãdrumi, pudrumi
{ro: celar, beci}
{fr: cellier, cave}
{en: cellar, basement}
ex: tsilarlu-atsel marli; vimtul pitrundi ca n tsilar; tu tsilar tsãnem tuti zaireili trã earnã; veara tu tsilar easti avrã, earna, caldu; aestu-l dutsea barberlu tu tsilar shi aclo sh-alãsa oasili; bãgã di li ngrupã tu tsilar; ashteaptã s-lu-aduc, cã lu-am ãn tsilar; mi ducu-n tsilar, s-adar tsiva mãcari; alaga-alaga nãsã, prit glãvãnii, intrã n tsilar
§ tsilãrush (tsi-lã-rúshĭŭ) sn tsilãrushi/tsilãrushe (tsi-lã-rú-shi) – tsilar ma njic
{ro: celar mai mic}
{fr: petit cellier}
{en: small cellar}
§ tsãlar (tsã-lárŭ) sn tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ncljidi tsãlarlu
§ tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) sf tsãlari/tsãlare (tsã-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: ti-ascumsesh tru tsãlari (izbã)
§ chilar (chi-lárŭ) sn chilari/chilare (chi-lá-ri) – (unã cu tsilar)
ex: shideam tu casã cu chilar
§ chilargi (chi-lar-gí) sm chilargeadz (chi-lar-gĭádzĭ) – omlu tsi ari vrundida-a chilarlui
{ro: chelar}
{fr: cellerier}
{en: cellar caretaker}
zimnic
zimnic (zim-nícŭ) sn zimnitsi/zimnitse (zim-ní-tsi) – udã cama aratsi tsi s-aflã di-aradã sum casã, iu s-tsãn trã ma multu chiro (trã earnã) lucri (di-aradã trã mãcari sh-beari ca, bunãoarã, talari cu cash, yinuri, etc.); tsilar, tsãlar, tsãlari, chilar, catoi, catoyi, izbã, bimtsã, pimnitsã, pleamnitsã, pleamitsã, pleavnitsã
{ro: pivniţă}
{fr: cellier, cave}
{en: cellar, basement}