DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afrat2

afrat2 (a-frátŭ) adg afratã (a-frá-tã), afrats (a-frátsĭ), afrati/afrate (a-frá-ti) – tsi easti lishor, proaspit shi moali; crehtu, trifir, tri-firushcu, moali
{ro: proaspăt, fraged, moale, pufos}
{fr: tendre, frais, mou}
{en: tender, fresh, soft}
ex: pãni afratã (moali); flori afrati (trifiri); chiftedz afrats (molj)

§ afreatsã (a-freá-tsã) sf afrets (a-frétsĭ) – aloat coptu tu cireap i multi ori pi jar; turtã, culac
{ro: turtă}
{fr: galette cuite au four ordinairement dans des cendres chaudes}
{en: dough baked in the oven or directly on the hot coal}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aripã

aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã

§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)

§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã

§ arapitã (a-rá-pi-tã) sf arapiti/arapite (a-rá-pi-ti) – (unã cu aripã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chifte

chifte (chif-té) sm chiftedz chif-tédzĭ) – carni mãtsinatã sh-adratã ca unã soi di topã njicã, tsi easti tigãnsitã di-aradã tu grãsimi (i friptã pri jar); chioftã
{ro: chiftea}
{fr: boulette de viande hachée}
{en: meat ball}
ex: avea chiftedz tigãnsits pi measã

§ chioftã (chĭóf-tã) sf chiofti/chiofte (chĭóf-ti) – (unã cu chifte)
ex: avea chiofti pi misali; cãdzu ca nã chioftã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chisedz

chisedz (chi-sédzŭ) vb I chisai (chi-sáĭ), chisam (chi-sámŭ), chisatã (chi-sá-tã), chisari/chisare (chi-sá-ri) – lu-agudescu un lucru (lj-dau cu cioclu, lu stumbusescu, l-matsin, l-stulcin, etc.) pãnã-l fac pulbiri, icã cumãts multu njits; matsin, stulcin, etc.;
(expr:
1: lj-chisedz oasili (di bãteari, etc.); lj-adar oasili ca urdzãts chisati = lj-dau un shcop sãnãtos;
2: nj-chiseadzã caplu; nj-chiseadzã piper n cap = (i) nji sã ngreacã multu s-lji fac tsiva, nj-dzãtsi multi sh-nu mi-alasã isih, etc.; (ii) mi pidipseashti multu)
{ro: pisa}
{fr: piler, hacher}
{en: grind, pound, pulverize, hash, mince}
ex: chisats zahãrea; chiseadzã chiperlu trã tsinã; dzãtseai cã chiseadzã alj tu hãvani sh-altã nu; chisedz (matsin) carnea tra s-fac chiftedz astarã; chiseadzã (matsinã) tu dubec cafeea; astalj sharpi, chiseadzã-lj caplu; lji li chisã oasili
(expr: lj-deadi un shcop sãnãtos); l-chisai di bãteari
(expr: lj-ded un shcop bun); aeri u chisã
(expr: u bãtu) ghini; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap
(expr: s-lu pidipseascã multu), ta s-lji yinã mintea

§ chisat (chi-sátŭ) adg chisatã (chi-sá-tã), chisats (chi-sátsĭ), chisati/chisate (chi-sá-ti) – tsi easti faptu cumãts njits i pulbiri; mãtsinat, stulcinat, stumbusit, etc.
{ro: pisat}
{fr: pilé, haché}
{en: ground, pulverized, hashed, minced}

§ chisari/chisare (chi-sá-ri) sf chisãri (chi-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã tsiva; mãtsinari, stulcinari, stumbusiri, etc.
{ro: acţiunea de a pisa}
{fr: action de piler, de hacher}
{en: action of grinding, of pounding, of pulverizing of mincing}

§ chisãturã (chi-sã-tú-rã) sf chisãturi (chi-sã-túrĭ) – ashi cum s-fatsi lucrul (cumãts njits, pulbiri, etc.) dupã tsi easti chisat; atsea tsi s-fatsi cãndu s-chiseadzã un lucru; chisari
{ro: pisătură}
{fr: broyage; toute substance pilée}
{en: grinding, pounding, pulverising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hutã

hutã (hú-tã) sf huti/hute (hú-ti) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, ornji, utã, hutcã, schifter, xifter;
(expr: va s-ti lja huta = va s-mori)
{ro: şoim; vultur}
{fr: faucon; aigle}
{en: falcon; eagle}
ex: o, voi huti shi xifteri; s-alãncirã dauã huti (ornji) mãri

§ hutcã (hút-cã) sf hutchi/hutche (hút-chi) – (unã cu hutã)

§ utã (ú-tã) sf uti/ute (ú-ti) – (unã cu hutã)
ex: uta (vulturlu) ari ocljul pitrundzãtor; va s-ti lja uta
(expr: va s-mori)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

magdanos

magdanos (mag-da-nósŭ) sm fãrã pl – soi di earbã criscutã di om tu grãdinã tr-arãdãtsina a ljei albã sh-groasã tsi creashti ahãnda tu loc, shi ti frãndzãli-a ljei tsi s-bagã tu mãcãruri, tra s-lã da unã anjurizmã sh-unã bunã nustimadã, cu truplu-analtu, cu frãndzã nyilicioasi shi lilici njits, albi-galbini-verdzã; machidunish, machidunits, macheadon
{ro: pătrunjel}
{fr: persil}
{en: parsley}
ex: lj-bagã sh-un hir di magdanos

§ machidunish (ma-chi-du-níshĭŭ) sn machidunishuri (ma-chi-du-ní-shĭurĭ) – (unã cu magdanos)
ex: bagã machidunish (magdanos) tu chiftedz; adrai carni cu machidunish; shtii gumarlu s-mãcã machidunish?

§ machidunits (ma-chi-du-nítsŭ) sn machidunitsuri (ma-chi-du-ní-tsurĭ) – (unã cu magdanos)

§ macheadon (ma-chĭa-dónŭ) sm fãrã pl – (unã cu magdanos)
ex: macheadonlu (magdanoslu) da a ghelãljei multã lizeti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mirizmadã

mirizmadã (mi-ris-má-dã) sf mirizmãdz (mi-ris-mắdzĭ) – earbã (i parti di earbã, di pom, di coaji di pom, etc. ca machidunish, mãralj, canelã, etc.) tsi s-bagã tu mãcãri tra s-lã da unã nustimadã i aromã ma bunã; virdeatsã tsi da unã anjurizmã bunã
{ro: mirodenie}
{fr: épice}
{en: spice}
ex: chiftedzlji vor mirizmadz (virdetsuri di-anjurizmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

schifter

schifter (schif-térŭ) sm schifteri (schif-térĭ) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; sifter, xifter, schiponj, shchiponj, schipoanji, shchipoanji, sfrindzel, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, utã, hutã, hutcã, sãcol, ubish, pitrit, shain, ornji, vultur, aito, atsirã, stavrait, ljipurar;
(expr:
1: (gioni) ca schifter = un tsi easti multu gioni, ca un schifter;
2: oclju di schifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca schifterlu)
{ro: vultur}
{fr: aigle impériale}
{en: eagle}
ex: schifterlu easti un pulj di mpradã; ari ocljul di schifter; lu-ari ficiorlu ca schifterlu
(expr: multu gioni); o voi hute shi schifteri; Niclu, atsel schifterlu!
(expr: gionili-atsel!)

§ schiponj (schi-pónjĭŭ) sm, sf schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji), schiponj (schi-pónjĭ), schipoanji/schipoanje (schi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)
ex: un schiponj arãchi un njel

§ shchiponj (shchi-pónjĭŭ) sm, sf shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji), shchiponj (shchi-pónjĭ), shchipoanji/shchipoanje (shchi-pŭá-nji) – (unã cu schifter)

§ sifter (sif-térŭ) sm sifteri (sif-térĭ) – pulj (ma njic di schifter) tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã shi pulj ma njits; xifter, schifter, ahmageai, yirãchinã, ghirãchinã, gãrãchinã, hirãchinã, fiturishchi, hutã, hutcã, shain, sãcol, sfrindzel, pitrit;
(expr:
1: (gioni) ca sifter = un tsi easti multu gioni, ca un sifter;
2: oclju di sifter = oclju multu bun tsi veadi di diparti, ca sifterlu)
{ro: şoim}
{fr: faucon}
{en: falcon}
ex: gionili-a meu, sifterlu-a meu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn