DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chifili/chifile

chifili/chifile (chi-fí-li) sf, adv fãrã pl – lucru (casã, paradz, etc.) tsi easti bãgat di-unã parti (ca amaneti) tra s-asiguripseascã unã borgi (cã cariva va sh-pãlteascã borgea tsi featsi, cã ma s-nu sh-u pãlteascã, lucrul bãgat chifili va s-hibã loat tu loclu-a borgiljei); atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hibã sigur; sigurlichi, chifaleti, chifilimei, siguripsiri, asfãlisiri
{ro: cauţiune, garanţie}
{fr: caution, garantie}
{en: security, guarantee, warranty}
ex: ded chifili casa; chifili intru mini; tsi chifili-nj dai?; mini escu chifili; el intrã chifili

§ chifaleti/chifalete (chi-fa-lé-ti) sf chifalets (chi-fa-létsĭ) – (unã cu chifili)

§ chifilimei/chifilimee (chi-fi-li-mé-i) sf chifilimei (chi-fi-li-méĭ) (unã cu chifili)

§ chifilj (chi-fíljĭŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – atsel cari asiguripseashti cu avearea-a lui, cã unã borgi va s-hibã pãltitã cãndu lipseashti; chifil, chifiljot
{ro: girant}
{fr: garant, endosseur}
{en: guarantor, endorser}
ex: ai paradz tr-arcari?, fã-ti chifilj; mi feci chifilj ti tini

§ chifil (chi-fílŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – (unã cu chifilj)
ex: chifilu tsi-ts dau easti om cu dari di mãnã

§ chifiljot (chi-fi-ljĭótŭ) sm chifiljots (chi-fi-ljĭótsĭ) – (unã cu chifilj)
ex: paradz, cu chifiljots dats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ngrãshca

ngrãshca (ngrắsh-ca) adv – (tsi-nj shadi) ncãlicat di mesi; (tsi-l portu) cãvalã pri mini; ncrãshca, ncãlar, cãvalã, ngrãcica, ncrishca, grãcica;
(expr: l-portu ngrãshca = intru chifili trã el; lj-mi fac mini chifilj)
{ro: în cârcă}
{fr: sur le dos}
{en: on his back}
ex: s-ti ljau ngrãshca (ncãlar pri mini)

§ ncrãshca (ncrắsh-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: ncrãshca, unã sartsinã di leamni

§ ncrishca (ncrísh-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: ncrishca lu purtã calea tutã; l-loai mini ncrishca
(expr: intrai chifili trã el)

§ ngrãcica (ngrắcĭ-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: el ãlj lo ngrãcica (ngrãshca) doilji sots; cãndu unlu s-curma, alantu ngrãcica-l loa

§ grãcica (grắcĭ-ca) adv – (unã cu ngrãshca)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parã

parã (pa-rắ) sm paradz (pa-rádzĭ) – cumatã (munedã) di metal i di carti tsi ari unã tinjii cu cari pots s-acumpri lucri; pãrã, prã, munedã, mitilic, pindarã, aslan, arslan, gãrmari, ngãrmari;
(expr:
1: cãts paradz ãnj fatsi chealea = cãt acshu (gioni) hiu, cãti pot s-fac; putearea tsi u-am tra s-fac lucri;
2: aspargu paradz = (i) acumpãr tsiva cu paradz, fac exudi; (ii) dit un parã cu tinjii mari fac ma multsã paradz cu tinjii ma njicã;
3: lj-mãc (lj-fac) paradzlji ghini = acumpãr tsiva cu paradz, lj-aspargu, lj-xunipsescu paradzlji;
4: da parãlu ca s-amintã cãvgãlu; na parãlu sh-dã-nj cãvgãlu = zbor tsi s-dzãtsi cãndu-lj fats bunlu a unui sh-deapoea tsã aflji biljelu;
5: lu-avinã parãlu cu tufechea = l-va multu parãlu, easti multu scljinciu;
6: trã doi paradz ãl feci = lu-aurlai shi-lj dzãsh zboarã greali di-l feci s-aducheascã cã nu-axizeashti tsiva; ãl feci trã dip tsiva;
7: parãlu-i gurguljutos = parãlu-i cãlãtor, tsi treatsi di la om la om;
8: ca yearyirlu fudzi parãlu = parãlu s-aspardzi lishor, fãrã s-aducheshti cãtã iu s-dutsi;
9: paradz fureshti casã nu-adarã = nu fats hãiri cu paradz furats; va s-cilistiseshti tra s-fats aveari;
10: frati, frati, ma cashlu-i cu paradz = zbor tsi s-dzãtsi-a unui oaspi, cãndu s-ashteaptã s-lji dai tsiva geaba;
11: ai paradz tr-arcari, fã-ti chifilj = zbor tsi s-dzãtsi a atsilor tsi s-fac chifilj trã caritsido, fãrã si s-mindueascã ghini cã ari multã lumi a curi nu lipseashti s-lji fats besã;
12: paradz alghi, trã dzãli lãi = zbor tsi s-dzãtsi a oaminjlor spatalj, tsi lj-aspargu paradzlji fãrã s-facã icunumii, sh-cari nu minduescu cã, trãninti, va s-yinã oara cãndu va s-aibã ananghi di elj;
13: omlu fãrã paradz, ca puljlu fãrã arichi = nu pots s-fats tsiva, nitsiunã alishvirishi, ma s-nu ai paradzlji tsi lipsescu)
{ro: para, ban}
{fr: centime, argent}
{en: coin, money}
ex: suflit nu-ari sh-loclu-l cheari (angucitoari: parãlu); parãlu calpic pute nu cheari; tsi ts-u c-ai paradz shi nu-ai minti?; un parã om ãl featsi; nu u-aspuni, cã s-fac paradzlji cãrbunj; cari vrea sã shtibã cãts paradz ãlj fatsi chealea?
(expr: cãti putea s-facã)

§ pãrã (pã-rắ) sm pãradz (pã-rádzĭ) – (unã cu parã)
ex: om cu pãradz multsã

§ prã1 (prắ) sm pradz (prádzĭ) – (unã cu parã)
ex: un prã nu pot s-adun; eara mpiticãtor fãrã prã; dau pradzlji la urfanji; pradz veclji nu trec; trã putsãn chiro-lj featsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suflit

suflit (sú-flitŭ) sn sufliti/suflite (sú-fli-ti) – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; duh, gean, stuhico; (fig:
1: suflit = (i) om, insu, citãman, ipuchimen; (ii) adiljatic, anasã; expr:
2: om fãrã suflit; om tsi nu-ari suflit = om arãu, fãrã njilã;
3: om cu suflit (bun, mari) = om bun;
4: njic loat ti suflit = psihupedh;
5: ljau (un njic) ti suflit = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau ti fumealji, trec prit cãmeashi, nhiljedz;
6: dau (un njic) ti suflit = nj-dau njiclu s-nj-ul creascã un xen;
7: dau ti suflit = dau (pumean, la bisearicã, trisayi, etc.) tr-adutsearea aminti a unui om tsi-ari moartã;
8: (dau) trã suflitu a mu-meai = (dau tsiva ca ti suflit) cãndu pistipsescu (shtiu) cã nu va-l ljau nãpoi vãrãoarã;
9: lu ljau pri suflitlu-a meu = ãl ljau pri chifaletea-a mea, intru chifili trã ti el, mi fac chifilj trã el;
10: nu-ari suflit di-om (tu-un loc) = nu s-aflã vãr, nu-ari urmã di om, nu-i cipit di om;
11: nji ncarcu suflitlu = fac amãrtii;
12: nj-vindu suflitu trã…= fac nai ma mãrli amãrtii trã …;
13: am (nj-sta) tsiva pri (tu) suflit = shtiu unã hãbari i am unã cripari, tsi nu-nj da arihati;
14: lu-am pri (tu) suflit = lj-feci un mari-arãu, lj-adush unã mari cripari, ãl loai pri zvercã;
15: lu-am tu suflit; tu suflit nj-easti = mi-arãseashti, nj-lja hari, l-voi multu;
16: l-ljau pi suflit = lj-am mini vrundida;
17: ãnj njardzi la suflit = mi-arãseashti multu;
18: nj-mutrescu suflitlu = am angãtan multu di bana sh-di lucrili-a meali;
19: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
20: tu-un suflit (yini) = (yini) diunãoarã, unãshunã, tu-unã anasã, tu-unã suflari;
21: nj-trag suflitlu, hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, sã-nj ljau anasa; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
22: nj-dau suflitlu, nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
23: nu pot sã-nj tsãn suflitlu = mizi pot s-adilj di lãhtara tsi u-aduchescu;
24: nj-yini suflitlu la loc = pot s-ljau anasã tora, pot s-isihãsescu; nj-yin tu aeari, dupã unã mari lãhtarã;
25: nj-scoati (nj-mãcã) suflitlu = nj-bagã zori, nj-mãcã bana, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu; mi cãrteashti, mi chicuseashti, mi nvirinã multu;
26: nj-adutsi suflitlu la nari; nj-adutsi suflitlu la gurã = chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
27: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
28: ãlj ljau suflitlu = ãl vatãm;
29: u fac cu suflit, cu tut suflitlu, dit ahãndamea-a suflitlui = u fac cu tutã vrearea, cu tutã putearea tsi am;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vichilimei/vichilimee

vichilimei/vichilimee (vi-chi-li-mé-i) sf vichilimei (vi-chi-li-méĭ) – carti scriatã shi ipugrãpsitã (simnatã) dupã nomurli a statlui, prit cari un om da puteari a unui altu om tra s-facã tsiva tu numa (loclu)-a lui (ca, bunãoarã, s-ipugrãpseascã unã carti, s-acumpãrã i s-vindã unã casã, s-chivirniseascã unã ciuflichi, etc.); cartea cu cari un om ari ndreptul (dupã leadzea-a statlui) tra s-facã un lucru trã altu om
{ro: procură}
{fr: procuration}
{en: proxy; power of attorney}

§ vichilj (vi-chíljĭŭ) sm, adg vichilji/vichilje (vi-chí-lji), vichilj (vi-chíljĭ), vichilj (vi-chíljĭ) – omlu tsi-lj si deadi unã vilichimii tra s-poatã s-facã un lucru trã altu om
{ro: procurist, vechil}
{fr: mandataire; fondé du pouvoir}
{en: one who has a power of attorney, proxy}
ex: nitsi chifilj, nitsi vichilj nu mi-acats

§ vichili/vichile (vi-chí-li) sf, adg (mash fiminin) vichilj (vi-chíljĭ) – (unã cu vichilj)
ex: el easti vichilea-a lui trã itsido lucru

§ vichileargi (vi-chi-lear-gí) sm vichileargeadz (vi-chi-lear-gĭádzĭ) – omlu a curi lj-si deadi vilichimeea-a exudilor
{ro: cel care are procură pentru cheltueli}
{fr: fondé du pouvoir pour les dépenses}
{en: one who has a proxy for the spending}
ex: avea un vichileargi cari nu-alasã si s-cheardã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã