DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chifili/chifile

chifili/chifile (chi-fí-li) sf, adv fãrã pl – lucru (casã, paradz, etc.) tsi easti bãgat di-unã parti (ca amaneti) tra s-asiguripseascã unã borgi (cã cariva va sh-pãlteascã borgea tsi featsi, cã ma s-nu sh-u pãlteascã, lucrul bãgat chifili va s-hibã loat tu loclu-a borgiljei); atsea tsi-l fatsi pri cariva tra s-hibã sigur; sigurlichi, chifaleti, chifilimei, siguripsiri, asfãlisiri
{ro: cauţiune, garanţie}
{fr: caution, garantie}
{en: security, guarantee, warranty}
ex: ded chifili casa; chifili intru mini; tsi chifili-nj dai?; mini escu chifili; el intrã chifili

§ chifaleti/chifalete (chi-fa-lé-ti) sf chifalets (chi-fa-létsĭ) – (unã cu chifili)

§ chifilimei/chifilimee (chi-fi-li-mé-i) sf chifilimei (chi-fi-li-méĭ) (unã cu chifili)

§ chifilj (chi-fíljĭŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – atsel cari asiguripseashti cu avearea-a lui, cã unã borgi va s-hibã pãltitã cãndu lipseashti; chifil, chifiljot
{ro: girant}
{fr: garant, endosseur}
{en: guarantor, endorser}
ex: ai paradz tr-arcari?, fã-ti chifilj; mi feci chifilj ti tini

§ chifil (chi-fílŭ) sm chifilj (chi-fíljĭ) – (unã cu chifilj)
ex: chifilu tsi-ts dau easti om cu dari di mãnã

§ chifiljot (chi-fi-ljĭótŭ) sm chifiljots (chi-fi-ljĭótsĭ) – (unã cu chifilj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foc

foc (fócŭ) sn focuri (fó-curĭ) – ardeari vãrtoasã cu pirã shi cãldurã; un lucru tsi ardi cu pirã; pirã; (fig:
1: foc (sn) = (i) taxirati, ghideri, halã, cripari; etc.; (ii) pãreari di-arãu;
2: foc (adg) = (i) tsi ti fatsi s-ti usturã (s-tsã ardã) budzãli sh-gura cãndu mãts tsiva (pipiryeauã tsi ardi); (ii) tsi easti multu dishtiptat (pirã, shpirtu) la minti; (iii) tsi easti yiu, ayiu, sãrpit; (iv) tsi easti multu bun, tsi fatsi un lucru multu ghini; expr:
3: ljau (acats) foc = (i) mi-aprindu; (ii) mi nãirescu, mi-acatsã inatea;
4: acats foc cu gura = dzãc tsiva cu puteari;
5: scot foc din gurã = dzãc lucri minciunoasi, calpi;
6: = dau foc = aprindu;
7: foc lj-am = amin tufechea;
8: mi-aprindu (mi fac) foc = (i) mi-arushescu la fatsã; (ii) mi arcedz, mi ariciuescu; mi-acatsã multu inatea; mi-acatsã dratslji, etc.;
9: nj-yini foc = nj-yini inati, crep; mi-acatsã inatea;
10: apres foc = mplin di inati, nãirit multu, ariciuit, furtsuit, furchisit;
11: nj-scot foclu = nj-scot inatea, nj-scot ahtea, lj-u plãtescu, isihãsescu;
12: am un foc tu inimã = am unã mari mirachi, cripari, nvirinari, dor, etc.;
13: am focuri; ardu foc = (cã hiu lãndzit) truplu nj-ardi, am cãlduri, am heavrã;
14: acats foclu cu mãna = intru tu mari piriclju;
15: nj-bag mãna n foc (trã un lucru) = hiu sigur di-un lucru; mi bag chifaleti (intru chifili) cã un lucru easti dealihea;
16: stau namisa di dauã focuri = escu fuvirsit di dauãli pãrtsã)
{ro: foc; iute; foarte inteligent, viu, vivace; furios, etc.}
{fr: feu, incendie; piquant, ardent; très intelligent, vif, vivace; faché, courroucé, fièvreux, etc.}
{en: fire; hot, peppery; very bright, intelligent; lively, brisk; furious, having a fever, etc.}
ex: am un tsap arosh, iu s-arucuteashti, earbã nu creashti (angucitoari: foclu); tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: apa sh-foclu); a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito), sh-a lui lj-ardi di-agioc; foclu nã arsi casa; lu-arsi foclu di dauã ori; s-videa tu munti focurli tsi-ardea; tu foclu-aestu nu ved vãrnu di la ushits; di pri foc u mãcã mãcarea; cari acatsã foclu cu mãna, s-ardi; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi; nu bagã foclu ningã bãruti; si nhidzi n foc ca orbu; iu nu-i foc, fum nu easi; nu ti-agioacã cu foclu; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi; nu s-bagã foc pi ningã vulburã; cu un lemnu foc nu s-fatsi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; pãrea cã muntsãlj loarã foc
(expr: s-apreasirã, ardu); diunãoarã lja foc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãnã

mãnã (mắ-nã) sf mãnj (mắnjĭ) – unã di dauãli mãdulari (urgani) a omlui cu cari acatsã lucri (unã di-unã parti sh-alantã di-alantã parti a truplui, tsi nchisescu di la umir sh-bitisescu cu deadzitli); partea di nghios a aishtui mãdular (cu palma shi dzeadzitli);
(expr:
1: mãnã di dãmãljug = partea (mãnearea) dãmãljuglui tsi s-acatsã cu mãna;
2: nj-gioacã mãna, nj-acatsã mãna; nj-da di mãnã; nj-yini di mãnã = (i) ãnj lja ocljul, escu acshu (izoti, chischin, epitidhiu, icano, etc.) s-fac lucrili lishor sh-ghini; (ii) mi-arãseashti, nji sã ndreadzi lucrul;
3: nj-da mãna, lj-dau di mãnã = pot, cutedz;
4: l-duc (l-ljau) di mãnã = mi duc cu el tra s-lj-aspun calea, lj-spun di hir-hir cum s-facã, lj-escu cãlãuz;
5: unã mãnã di om = om shcurtu tu boi;
6: unã mãnã di oaminj = parei njicã di oaminj;
7: lj-dau (nã) mãnã di agiutor = lu-agiut niheamã;
8: l-fac un lucru cu mãna-a mea = l-fac lucrul mini singur, fãrã-agiutor di la altsã;
9: lj-bag mãnã = lu/u azvingu, lj-u pot;
10: l-bag tu mãnã = lu-acats;
11: bag mãna pri el = (i) dau di el, lu-agudescu, lu-ahulescu, l-cãrtescu; (ii) lu-acats;
12: lj-bag mãna tu ilji = l-fur, lu mprad;
13: lu am tu mãnã = am putearea (shtiu tsiva trã el, lu-am plãtitã, etc.) shi pot s-lji caftu s-facã tsi voi mini;
14: nj-am sh-mini mãna tu-aestu lucru = hiu sh-mini amisticat tu-aestã ipotisi;
15: (dau, ljau) pi sum mãnã = (i) (dau, ljau) pe-ascumta; (ii) (dau, ljau) arusfeti;
16: l-trec pri sum mãnã = lu-azvingu; l-cãtãfronisescu, lj-frãngu nãrli, ãlj ljau njirlu;
17: nu u dau di mãnã = nu dau nitsiunã simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu u dau di mãnear;
18: trag mãnã = mi-alas di-un lucru, astãmãtsescu sh-nu-l mata fac un lucru;
19: stau cu mãnjli n sin, n gepi, sumsoarã = stau sh-nu fac tsiva; nj-u leani sh-nu voi s-lucredz;
20: stau cu mãnjli n cheptu = nu pot s-fac tsiva, nu hiu icano s-dau nitsiun agiutor;
21: nu-acats lucru tu mãnã, nu bag mãna pi lucru = nu lucredz dip;
22: hiu cu (am) mãnjli acãtsati = am multu lucru, fac un altu lucru, nu-am chiro s-fac tsi-nj si caftã;
23: putearea easti tu alti mãnj = altsã va s-urseascã, altsã u au putearea;
24: nj-dau mãna cu cariva; ãlj ljau (di) mãna = nã uidisim multu; icã, lu-acats di mãnã sh-lj-u strãngu, multi ori ca semnu (i) di ghiunuiri (ii) di mbunari, icã (iii) ti-aduchirea, cundrata tsi-u featsim, etc.;
25: nj-lja durearea (lãngoarea) cu mãna = fatsi tsiva sh-dinapandiha nj-treatsi durearea (lãngoarea), mi isihãseashti;
26: bag mãna n foc (trã tsiva i cariva) = intru chifili (trã tsiva) cã easti dealihea i cã va si s-facã, icã tri cariva cã easti bun i tinjisit, cã va-sh tsãnã zborlu tsi deadi, etc.;
27: s-lja di mãnã cu cariva = suntu unã soi, s-uidisescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ngrãshca

ngrãshca (ngrắsh-ca) adv – (tsi-nj shadi) ncãlicat di mesi; (tsi-l portu) cãvalã pri mini; ncrãshca, ncãlar, cãvalã, ngrãcica, ncrishca, grãcica;
(expr: l-portu ngrãshca = intru chifili trã el; lj-mi fac mini chifilj)
{ro: în cârcă}
{fr: sur le dos}
{en: on his back}
ex: s-ti ljau ngrãshca (ncãlar pri mini)

§ ncrãshca (ncrắsh-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: ncrãshca, unã sartsinã di leamni

§ ncrishca (ncrísh-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: ncrishca lu purtã calea tutã; l-loai mini ncrishca
(expr: intrai chifili trã el)

§ ngrãcica (ngrắcĭ-ca) adv – (unã cu ngrãshca)
ex: el ãlj lo ngrãcica (ngrãshca) doilji sots; cãndu unlu s-curma, alantu ngrãcica-l loa

§ grãcica (grắcĭ-ca) adv – (unã cu ngrãshca)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nun

nun (núnŭ) sm, sf nunã (nú-nã), nunj (núnjĭ), nuni/nune (nú-ni) –
1: crishtinul tsi tsãni n bratsã njiclu, cãndu preftul lj-fatsi arãdzli ti pãtidzari a njiclui (lj bagã numa shi s-fatsi chifili cã njiclu va s-hibã bun crishtin);
2: bãrbatlu shi muljarea tsi sta ningã doi tiniri tsi sã ncurunã (lji ncurunã shi va lã hibã ca doi pãrintsã sufliteshti) cãndu preftul fatsi arãdzli di ncurunari tu bisearicã (i, cariva altu bãgat di chivernisi s-facã arãdzli, cãndu ncurunarea nu-i faptã di preftu);
(expr:
1: sh-easti cu cãmeasha di la nuna = tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat (cãndu nuna-lj bãgã nã cãmeashi nauã), cari easti ageamit, nistipsit, aplo la minti, sh-nu para shtii multi;
2: (easti) ca nunlu la numtã = easti tinjisit multu)
{ro: naş; nun}
{fr: parrain, témoin (au marriage)}
{en: godfather; person who gives the bride away}
ex: nunlu tsi-nj pãtidzã ficiorlu eara ma bunlu-nj oaspi; nune shcrete sh-alãvdos; sh-fu cu cãmeasha di la nuna
(expr: eara ageamit, nistipsit, cari nu para shtia multi); nveasta-al Mitri u-avem nunã, nãsã nã ncurunã; shi hilj-su nã easti nun cã el nã ari pãtidzatã fumealja

§ nunami/nuname (nu-ná-mi) sf fãrã pl – pareea di oaspits cãlisits la pãtidzari i ncurunari di nun
{ro: invitaţii naşului la botez sau nuntă}
{fr: les invités d’un parrain (d’une marraine) au baptème ou marriage}
{en: the guests invited by the godfather (the witness) at a christening (or a wedding)}
ex: multã nunami-lj vinji

§ nunilji/nunilje (nu-ní-lji) sf nunilj (nu-níljĭ) – harea di nun; faptul cã cariva easti nun
{ro: năşie}
{fr: qualité de parrain (marraine) au baptème ou marriage}
{en: quality of being godfather (godmother) or that of witness at a marriage}
ex: nunilja (harea di nun) treatsi la hilja-a nunlui; nunilja-aestã-nj mãcã multsã pãradz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã