{fr: tomber; s’écrouler}
{en: fall; collapse}
ex: frãndzãli ma-ts cad earna; cadz, pitã di lapti, cadz, cãdãifi, cadz flurie, cadz fustane, cadz di tuti; casa va nã cadã (va nã s-aruvueascã, va nã si surpã); murlu-a casãljei cãdzu (s-surpã); trã Hristolu nãsh cãdzurã; cãdzu niptut
(expr: lãndzidzã) sh-muri; cãdzu arãulu
(expr: arãulu fu azvimtu); luplu cadi
(expr: easti azvimtu) di ursã; a fratilui ãlj cadi casa
(expr: ari ndreptu la casã); partea tsi nã cadi s-u lom
(expr: tsi easti trã noi, tsi nã yini a nauã); a ljei nu-lj cãdzu
(expr: nu-lj si da) tsiva; zborlu-a lui nu-lj cadi mpadi
(expr: zborlu-a lui easti ascultat, easti sãldisit); celniclu cãdzu nafoarã
(expr: chiru tuti oili, avearea); cadi nafoarã
(expr: ari ipilipsii); cãdzu pri dzinuclji n fatsa-a lui s-lji caftã ljirtari
(expr: lj-cãftã, lj-si ngricã multu tra s-lu ljartã); muljerli nu cãdea ma nghios
(expr: nu s-alãsa astricuti); mãcãrli aesti cad greali
(expr: nu s-hunipsescu lishor) trã stumahea-a ta; zborlu-a tãu va-lj cadã greu
(expr: va-l cãrteascã); acãtsarã s-cadã tufeclji
(expr: nchisirã si s-avdã aminãri, plãscãnituri di tufechi); pãgana cãdzu analtu pri furi
(expr: tihisi tra s-da tamam di furi; s-hiumusi, s-arcã pri furi); lj-cãdzum cu mari pãlãcãrii
(expr: lj-pricãdem, nã ngricãm multu); cãtrã iu cadi
(expr: s-aflã) hoara-a voastrã?; lucru aestu nu-nj cadi tu pãzari
(expr: lu-aflu scumpu, nu nji sã ndreadzi huzmetea); lucrul aestu nã cãdea s-lu-adrãm noi
(expr: lipsea s-lu-adrãm noi, eara arada-a noastrã); feata-lj cãdzu tu mari vreari
(expr: lu-arãseashti, u va multu feata); vai cãdem adz pri tufechi =
(expr: va s-agiundzem tu-un loc iu s-aminã tufechili); patrulji furi cãdzurã
(expr: murirã, furã acãtsats, furã vãtãmats)

§ cãdzut (cã-dzútŭ) adg cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdzuts (cã-dzútsĭ), cãdzuti/cãdzute (cã-dzú-ti); tsi s-ari minatã di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã-l trapsi greatsa sh-nu mata avea tsiva pi cari si sta; tsi s-ari disfaptã di loclu iu eara acãtsat shi s-ari minatã (cãtrã nghios); chicat; arãvul-sit, surpat, survuljisit, dãrãmat, aruvuit, aruvulsit, etc.
{ro: căzut; prăbuşit}
{fr: tombé; écroulé}
{en: fallen; collapsed}
ex: carni di caprã cãdzutã
(expr: caprã vãtãmatã)

§ cãdeari/cãdeare (cã-deá-ri) sf cãderi (cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cadi tsiva (cariva); chicari; arãvulsiri, surpari, survuljisiri, dãrãmari, aruvuiri, aruvulsiri, etc.
{ro: acţiunea de a cădea; de a se prăbuşi; cădere, prăbuşire}
{fr: action de tomber; de s’écrouler}
{en: action of falling; of collapsing}
ex: cu cãdearea tsi cãdzu, sh-freadzi ciciorlu

§ cãdzãturã (cã-dzã-tú-rã) sf cãdzãturi (cã-dzã-túrĭ) – atsea tsi pati un cãndu cadi
{ro: căzătură; prăbuşire}
{fr: chute}
{en: fall; tumble}

§ pricad (pri-cádŭ) vb II pricãdzui (pri-cã-dzúĭ), pricãdeam (pri-cã-deámŭ), pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) – pãlãcãrsescu multu; lj-cad rigeai; paracad, mi-angrec; pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu, rog
{ro: implora, ruga stăruitor}
{fr: prier avec insistance; implorer}
{en: beg, implore}
ex: lj-pricadi trã (l-pãlãcãrseashti multu s-lji da) unã oai; tihea-lj pricãdzu (lj-cãdzu cu mari pãlãcãrii) la cioarli a mintiljei; ãts pricad (ti pãlãcãrsescu multu), lai munte frate; yini la aushlu shi-lj pricadi (pãlãcãrseashti) s-u-apreadunã n casã; lj-pricãdzurã-a amirãlui s-lu ljartã; lj-pricãdzu la cicioarli a lui; lã cadi sh-pricadi, la elj sh-la Dumnidzã, s-aibã njilã di nãs

§ pricãdzut (pri-cã-dzútŭ) adg pricãdzutã (pri-cã-dzú-tã), pricãdzuts (pri-cã-dzútsĭ), pricãdzu-ti/pricãdzute (pri-cã-dzú-ti) – tsi lu-ari pãlãcãrsitã multu pri cariva; tsi fu pãlãcãrsit multu di cariva; tsi-lj s-ari angricatã cariva; paracãdzut, ngricat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: implorat, rugat stăruitor}
{fr: prié; imploré}
{en: begged, implored}

§ pri-cãdeari/pricãdeare (pri-cã-deá-ri) sf pricãderi (pri-cã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva-lj pricadi a unui; paracãdeari, angri-cari, ngricari, rigeai, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlãcãrsiri
{ro: acţiunea de a implora, de a ruga stăruitor; implorare; cerere insistentă}
{fr: action de prier; d’implorer; prière, sollicitation}
{en: action of begging, of imploring; request}
ex: fãrã multi pricãderi (rigei, ngricãri)

§ paracad (pá-ra-cádŭ) vb II paracãdzui (pá-ra-cã-dzúĭ), paracãdeam (pá-ra-cã-deámŭ), para-cãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) – (unã cu pricad)
ex: el lj-paracãdzu (l-pãlãcãrsi multu) s-lu-alasã; pãnã atumtsea, paracadi (cadi-lj rigeai) sh-tini; lj-paracãdzui (l-pãlãcãrsii multu) s-mi ljartã

§ paracãdzut (pá-ra-cã-dzútŭ) adg paracãdzutã (pá-ra-cã-dzú-tã), paracãdzuts (pá-ra-cã-dzútsĭ), paracãdzuti/paracãdzute (pá-ra-cã-dzú-ti) – (unã cu pricãdzut)

§ paracãdeari/paracãdeare (pá-ra-cã-deá-ri) sf paracãderi (pá-ra-cã-dérĭ) – (unã cu pricãdeari)

§ chicã1 (chí-cã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – (unã cu chicutã1)
ex: dã-nj truoarã nã chicã (chicutã) di apã; s-moarã sti nã chicã di (fig: niheamã) apã; nã drãshcljauã pasa chicã (cati chicutã)

§ chic (chícŭ) (mi) vb I chicai (chi-cáĭ), chicam (chi-cámŭ), chicatã (chi-cá-tã), chicari/chicare (chi-cá-ri) –
1: fac tsiva (ca apa) s-curã chicutã cu chicutã; chicur, chicutedz;
2: fac s-cadã unã chicutã shi lãvushescu un lucru (chicusescu, ncarcu, dãmcusescu, lichisescu, lirusescu, mãryescu, etc.); (fig:
1: nj-u chic = nj-u bag, nj-u hig, u ljau s-u portu, u-aruc deanumirea; expr:
2: lj-u chic = (i) lj-u dau, lj-u-aruc; (ii) lj-u dau/vindu cu minciunj;
3: ãnj chicã = ãnj cadi greu la inimã, mi cãrteashti, ãnj pari arãu, mi nvirineadzã;
4: l-chic (tu hapsi) = lu ncljid, lu-aruc (l-bag, l-hig, etc., tu hapsi);
5: canda chicã dit steali = easti multu mushat, dip canda-i chicat dit steali!)
{ro: picura; păta; aşeza, pune}
{fr: couler goutte à goutte, bruiner; (se) tacher; mettre, fourrer, poser}
{en: leak drop by drop, drizzle; stain, spot; put}
ex: acãtsã s-chicã (s-curã chicutã cu chicutã); casa chicã (curã chicuti cãndu da ploai); ficiorlu chicã di mushuteatsã
(expr: easti multu mushat); diparti asunã toaca, canda chicã (cadi ca chicuti) din tser; chicã-nj nã chicutã di (fig: dã-nj niheamã) yin; ti chicash (tsã cãdzu unã chicutã sh-ti lãvusish) pri cãmeashi; tsã chicash (tsã lirusish) stranjili atseali nalili; shi sh-li chicã (fig: bãgã) di gushi; ãlj chicã (fig: bãgã) apala di gushi; ficiorlu li chicã (fig: li arcã, li bãgã) dinanumirea; u chicã (u bãgã) n cap; chicã (bãgã) njelu dinanumirea; chicãm (fig: bãgãm) nã stearpã tu sulã; cu mintea s-u chicã (cu mintea s-lu-arãdã shi s-lj-u vindã) a vãrnui furtia di bãlidz tri sirmã; ali Viroani ãlj chicã
(expr: ãl cãrti, ãlj pãru arãu) ahãntu multu cã s-u-agudeai cu curshumea, sãndzi nu-lj chica; lj-chicã (fig: lj-bãgã) tuts nãuntru; avdzãi cã-l chicarã nuntru (fig: l-bãgarã tu filichii)

§ chicat (chi-cátŭ) adg chicatã (chi-cá-tã), chicats (chi-cátsĭ), chicati/chicate (chi-cá-ti) –
1: tsi ari curatã chicutã cu chicutã; pri cari au cãdzutã chicuti;
2: tsi s-ari dãmcusitã (chicusitã, ncãrcatã, lichisitã, lãvushitã, lirusitã, mãryitã, etc.) di chicuti murdari
{ro: picurat, pătat, pus, aşezat}
{fr: coulé goutte à goutte, bruiné; taché}
{en: leaked drop by drop, drizzled; stained, spoted; put}
ex: ca chicat din steali
(expr: multu mushat); ma chicat dit steali
(expr: cama mushat) nu vrea s-aflã; udãlu easti chicat (dãmcusit)

§ chica-ri/chicare (chi-cá-ri) sf chicãri (chi-cắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; chicurari, chicutari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti shi ncarcã (dãmcuseashti, lichiseashti, lãvãshashti, lãvushashti, liruseashti, putuseashti, mãryeashti, smãryeashti, murdãripseashti) un lucru
{ro: acţiunea de a picura, de a păta; picurare, pătare; aşezare}
{fr: action de couler goutte à goutte (de (se) tacher; de mettre}
{en: action of leaking drop by drop (of staining; of putting}
ex: chicarea nuntru (fig: bãgarea, arcarea tu-ahapsi) easti greauã

§ pic2 (pícŭ) (mi) vb I picai (pi-cáĭ), picam (pi-cámŭ), picatã (pi-cá-tã), picari/picare (pi-cá-ri) – (unã cu chic)
ex: sula-a mea picã (chicã di grãsimi), a ta nu picã

§ picat2 (pi-cátŭ) adg picatã (pi-cá-tã), picats (pi-cátsĭ), picati/picate (pi-cá-ti) – (unã cu chicat)

§ picari/picare (pi-cá-ri) sf picãri (pi-cắrĭ) – (unã cu chicari)

§ pic3! (pícŭ) inter – zbor tsi caftã s-aspunã cum s-avdi unã chicutã tsi cadi shi s-agudeashti di tsiva
{ro: interjection care caută să imite sunetul unei picături}
{fr: interjection qui imite l’action de couler goutte à goutte}
{en: interjection trying to imitate the sound made by a falling drop}
ex: cadi ploaea, pic! pic! pic!

§ chicutedz1 (chi-cu-tédzŭ) vb I chicutai (chi-cu-táĭ), chicutam (chi-cu-támŭ), chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutari/chicutare (chi-cu-tá-ri) – fac s-curã tsiva (ca apa), chicutã cu chicutã; nchicutedz, chicur, chicuredz, chic, cur
{ro: picura}
{fr: couler goutte à goutte}
{en: leak drop by drop}

§ chicutat1 (chi-cu-tátŭ) adg chicutatã (chi-cu-tá-tã), chicutats (chi-cu-tátsĭ), chicutati/chicutate (chi-cu-tá-ti) – tsi (pristi cari) ari curatã chicutã cu chicutã; nchicutat, chicurat, chicat, curat
{ro: picurat}
{fr: coulé goutte à goutte}
{en: leaked drop by drop}

§ chicutari1/chicutare (chi-cu-tá-ri) sf chicutãri (chi-cu-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu apa curã chicutã cu chicutã; nchicutari, chicurari, chicari, curari
{ro: acţiunea de a picura; picurare}
{fr: action de couler goutte à goutte}
{en: action of leaking drop by drop}

§ chicuredz (chi-cu-rédzŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chi-curare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)
ex: nu curã ma chicureadzã (cadi chicutã cu chicutã)

§ chicur (chí-curŭ) vb I chicurai (chi-cu-ráĭ), chicuram (chi-cu-rámŭ), chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) – (unã cu chicutedz1)

§ chicurat (chi-cu-rátŭ) adg chicuratã (chi-cu-rá-tã), chicurats (chi-cu-rátsĭ), chicurati/chicurate (chi-cu-rá-ti) – (unã cu chicutat1)

§ chicurari/chicurare (chi-cu-rá-ri) sf chicurãri (chi-cu-rắrĭ) – (unã cu chicutari1)

§ chicusescu2 (chi-cu-sés-cu) (mi) vb IV chicusii (chi-cu-síĭ), chicuseam (chi-cu-seámŭ), chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusiri/chicusire (chi-cu-sí-ri) – ncarcu (murdãripsescu) un lucru cu chicutli tsi cad; chic, dãmcusescu, ncarcu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, mãryescu, smãryescu, murdãripsescu
{ro: păta}
{fr: tacher}
{en: stain, spot}
ex: s-mãryi, s-chicusi tru ugeac

§ chicusit2 (chi-cu-sítŭ) adg chicusitã (chi-cu-sí-tã), chicusits (chi-cu-sítsĭ), chicusiti/chicusite (chi-cu-sí-ti) – tsi easti ncãrcat di cãdearea-a unãljei chicutã; chicat, dãmcusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat}
{fr: taché}
{en: stained}

§ chicusiri2/chicusire (chi-cu-sí-ri) sf chicusiri (chi-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cad chicuti sh-un lucru sã ncarcã; chicari, dãmcusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta; pătare}
{fr: action de (se) tacher}
{en: action of staining}

{ro: acţiunea de a despica, de a sparge, de a sfâşia}
{fr: action de fendre; de se déchirer}
{en: action of cleaving, of splitting}

§ discari/discare (dis-cá-ri) sf discãri (dis-cắrĭ) – (unã cu disicari)
ex: discarea-a cuciubãljei va tãpor greu; ma s-ai cap trã discari
(expr: tra s-glãreshti di minti di vrondul tsi va lu-avdzã), du-ti la moarã

§ disicãturã (di-si-cã-tú-rã) sf disicãturi (di-si-cã-túrĭ) – tãljitura faptã cãndu s-disicã un lucru; loclu iu s-featsi tãljitura di disicari a unui lucru; crãpãturã
{ro: despicătură}
{fr: coupure, fente, éclisse}
{en: cut, fissure, splint}
ex: s-videa prit disicãturi (locurli disicati)

§ discãturã (dis-cã-tú-rã) sf discãturi (dis-cã-túrĭ) – (unã cu disicãturã)

§ disicãtor (di-si-cã-tórŭ) sn disicãtoari/disicãtoare (di-si-cã-tŭá-ri) – cutsurlu pri cari s-disicã leamnili
{ro: butucul pe care se despică lemnele}
{fr: billot sur lequel on fend du bois}
{en: tree trunk on which the wood is splint}

§ discãtor (dis-cã-tórŭ) sn discãtoari/discãtoare (dis-cã-tŭá-ri) – (unã cu disicãtor)

§ dischic (dis-chícŭ) (mi) vb I dischicai (dis-chi-cáĭ), dischicam (dis-chi-cámŭ), dischicatã (dis-chi-cá-tã), dischicari/dischicare (dis-chi-cá-ri) – (unã cu disic)
ex: dischicai bucinjlji cu sfini

§ dischicat (dis-chi-cátŭ) adg dischicatã (dis-chi-cá-tã), dischicats (dis-chi-cátsĭ), dischicati/dischicate (dis-chi-cá-ti) – (unã cu disicat)

§ dischicari/dischicare (dis-chi-cá-ri) sf dischicãri (dis-chi-cắrĭ) – (unã cu disicari)

{ro: redus, împuţinat}
{fr: qui a éprouvé du déchet; discalé, réduit, déduit, rabattu}
{en: lost, reduced, diminished}
ex: avem un sac di lãnã firisit (cu vãria scãdzutã)

§ firisiri/firisire (fi-ri-sí-ri) sf firisiri (fi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-firiseashti tsiva; afirisiri, hirisiri, aburari, chicari, curari, chireari, scuteari, njicshurari, scãdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mputsã-nari, psãnari, psãniri
{ro: acţiunea de a pierde, de a lipsi, de a reduce; pierdere, reducere, împuţinare}
{fr: action d’éprouver du déchet; de subir du coulage; de discaler, de réduire, de déduire, de rabattre, de défalquer}
{en: action of losing, of reducing, of diminishing}

§ afirisescu (a-fi-ri-sés-cu) vb IV afirisii (a-fi-ri-síĭ), afiriseam (a-fi-ri-seámŭ), afirisitã (a-fi-ri-sí-tã), afirisiri/afi-risire (a-fi-ri-sí-ri) – (unã cu firisescu)
ex: nãs guvojdi afiri-seashti
(expr: treamburã di fricã)

§ afirisit (a-fi-ri-sítŭ) adg afirisitã (a-fi-ri-sí-tã), afirisits (a-fi-ri-sítsĭ), afirisiti/afirisite (a-fi-ri-sí-ti) – (unã cu firisit)

§ afirisiri/afirisire (a-fi-ri-sí-ri) sf afirisiri (a-fi-ri-sírĭ) – (unã cu firisiri)

§ hirisescu (hi-ri-sés-cu) (mi) vb IV hirisii (hi-ri-síĭ), hiriseam (hi-ri-seámŭ), hirisitã (hi-ri-sí-tã), hirisiri/hirisire (hi-ri-sí-ri) – fac tsiva si scadã (s-njicshureadzã, s-hibã ma njic, ma putsãn, etc.); firisescu, afirisescu, scot, njicshuredz, scad, dipun, apun, discrescu, mputsãnedz, psãnedz; (fig: hirisescu = slãghescu)
{ro: pierde, scădea, reduce, împuţina}
{fr: subir du coulage; diminuer, réduire}
{en: reduce, diminish}
ex: pita fudzi, s-hiriseashti (scadi); apa hiri-seashti (scadi), cu aburlu tsi easi; eapili apãrnjirã s-hiriseascã (si scadã ca numir); s-nu hiriseascã (scadã) tsiva, cu vãrã gros cama nghios, piculjlu; di cati dzuã mi hirisescu (fig: slãghescu)

§ hirisit (hi-ri-sítŭ) adg hirisitã (hi-ri-sí-tã), hirisits (hi-ri-sítsĭ), hirisiti/hi-risite (hi-ri-sí-ti) – tsi ari scãdzutã; tsi s-ari njicshuratã; firisit, afirisit, scos, njicshurat, scãdzut, dipus, apus, discriscut, mputsã-nat, psãnat
{ro: redus, împuţinat}
{fr: diminué, réduit, amoindri, discalé}
{en: reduced, diminished}

§ hirisiri/hirisire (hi-ri-sí-ri) sf hirisiri (hi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-hiriseashti tsiva; firisiri, afirisiri, scuteari, njicshurari, scãdeari, dipuneari, apuneari, discrishteari, mputsãnari, psãnari, psãniri
{ro: acţiunea de a reduce; reducere, împuţinare, micşorare}
{fr: action de diminuer, de réduire; amoindrissement}
{en: action of reducing, of diminishing; reduction}

§ hirãsescu (hi-rã-sés-cu) (mi) vb IV hirãsii (hi-rã-síĭ), hirãseam (hi-rã-seámŭ), hirãsitã (hi-rã-sí-tã), hirãsiri/hirãsire (hi-rã-sí-ri) – (unã cu hirisescu)
ex: nj-hirãsirã (nj-bãgarã ma putsãn) doi cots; cara s-nji dai herã, va s-nji hirãseascã

§ hirãsit (hi-rã-sítŭ) adg hirãsitã (hi-rã-sí-tã), hirãsits (hi-rã-sítsĭ), hirãsiti/hirãsite (hi-rã-sí-ti) – (unã cu hirisit)

§ hirãsiri/hirãsire (hi-rã-sí-ri) sf hirãsiri (hi-rã-sírĭ) – (unã cu hirisiri)

§ herãsescu (hĭe-rã-sés-cu) (mi) vb IV herãsii (hĭe-rã-síĭ), herãseam (hĭe-rã-seámŭ), herãsitã (hĭe-rã-sí-tã), herãsiri/he-rãsire (hĭe-rã-sí-ri) – nu am atsea tsi nj-u caftã arada (tsi-nj lipseashti); l-fac pri cariva sã-lj lipseascã un lucru di cari am ananghi; lu dispartu (l-disfac) un lucru tu ma multi cumãts; arãspãndescu lucri tsi s-aflã adunati tu-un loc; mi dipãrtedz (fug) di ningã cariva; fac si sta ahoryea doi oaminj i dauã lucri; lipsescu, dispartu, disfac, etc.
{ro: lipsi; despărţi, separa}
{fr: priver; séparer}
{en: deprive, separate}
ex: moartea nã fatsi s-nã herãsim (s-nã lipsim, nã dispãrtsãm) di tuti mbugãtsãrli di tru aestã etã; cu moartea nã herãsim (nã dispãrtsãm, nã lipsim) sh-di sots sh-di oaspits

§ herãsit (hĭe-rã-sítŭ) adg herãsitã (hĭe-rã-sí-tã), herãsits (hĭe-rã-sítsĭ), herãsiti/herãsite (hĭe-rã-sí-ti) – (lucru) tsi lipseashti cãndu easti ananghi; tsi easti dispãrtsãt di tsiva i cariva; lipsit, dispãrtsãt, disfaptu, etc.
{ro: lipsit; despărţit, separat}
{fr: privé; séparé}
{en: deprived, separated}

§ herãsiri/herãsire (hĭe-rã-sí-ri) sf herãsiri (hĭe-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-herãseashti tsiva
{ro: acţiunea de a lipsi; de a despărţi, de a separa; lipsire; despărţire, separare}
{fr: action de priver; de séparer}
{en: action of depriving, of separating}

§ ngãlat (ngã-látŭ) adg ngãlatã (ngã-lá-tã), ngãlats (ngã-látsĭ), ngãlati/ngãlate (ngã-lá-ti) – murdãripsit, ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: nu va s-u veadã ntr-oclji cã easti ngãlatã (mãryitã)

§ ngãlari/ngãlare (ngã-lá-ri) sf ngãlãri (ngã-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, murdãripsiri, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a murdări; murdărire}
{fr: action de salir, de souiller}
{en: action of soiling}
ex: ngãlarea (murdãria, lãvushirea) dit casa-a ljei nu puteai s-u aflji iuva

§ ãngãledz (ãn-gã-lédzŭ) vb I ãngãlai (ãn-gã-láĭ), ãngãlam (ãn-gã-lámŭ), ãngãlatã (ãn-gã-lá-tã), ãngãlari/ãngãlare (ãn-gã-lá-ri) – (unã cu ngãledz)

§ ãngãlat (ãn-gã-látŭ) adg ãngãlatã (ãn-gã-lá-tã), ãngãlats (ãn-gã-látsĭ), ãngãla-ti/ãngãlate (ãn-gã-lá-ti) – (unã cu ngãlat)

§ ãngãlari/ãngãlare (ãn-gã-lá-ri) sf ãngãlãri (ãn-gã-lắrĭ) – (unã cu ngãlari)

ex: dauã dzãli purtash stranjili sh-li lãvushish (li murdãripsish, li lirusish); s-lãvusi (ncãrcã) tora, nu eara ashi

§ lãvushit (lã-vu-shítŭ) adg lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushits (lã-vu-shítsĭ), lãvushiti/lãvushite (lã-vu-shí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lirusit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali}
{en: soiled}

§ lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) sf lãvushiri (lã-vu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã cariva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvushari, lãvãshari, lãvãshiri, lirusiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a murdări; murdărire}
{fr: action de salir}
{en: action of soiling}

§ lãvushari/lãvushare (lã-vu-shĭá-ri) sf lãvusheri (lã-vu-shĭérĭ) – (unã cu lãvushiri)

§ lãvãshescu (lã-vã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvãshii (lã-vã-shíĭ), lãvãsham (lã-vã-shĭámŭ), lãvãshitã (lã-vã-shí-tã), lãvãshiri/lãvãshire (lã-vã-shí-ri) – (unã cu lãvushescu)
ex: tutã casa u lãvãshashti

§ lãvãshit (lã-vã-shítŭ) adg lãvãshitã (lã-vã-shí-tã), lãvãshits (lã-vã-shítsĭ), lãvãshiti/lãvãshite (lã-vã-shí-ti) – (unã cu lãvushit)

§ lãvãshi-ri/lãvãshire (lã-vã-shí-ri) sf lãvãshiri (lã-vã-shírĭ) – (unã cu lãvushiri)

§ lãvãshari/lãvãshare (lã-vã-shĭá-ri) sf lãvãsheri (lã-vã-shĭérĭ) – (unã cu lãvushiri)

{ro: acţiunea de a murdări; murdărire}
{fr: action de salir, de souiller}
{en: action of soiling}

§ dizlirusescu (diz-li-ru-sés-cu) (mi) vb IV dizlirusii (diz-li-ru-síĭ), dizliruseam (diz-li-ru-seámŭ), dizlirusitã (diz-li-ru-sí-tã), dizlirusiri/dizlirusire (diz-li-ru-sí-ri) – cur lera (murdãrilja, lãvushitura) tsi s-aflã pri-un lucru; spel, lau, spãstrescu
{ro: curăţi de murdărie}
{fr: nettoyer la saleté}
{en: wash the dirt}
ex: ma s-dizlirusea yeaca-a paltului

§ dizlirusit (diz-li-ru-sítŭ) adg dizliru-sitã (diz-li-ru-sí-tã), dizlirusits (diz-li-ru-sítsĭ), dizlirusiti/dizlirusite (diz-li-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari curatã lera; spilat, lat, spãstrit
{ro: curăţi de murdărie}
{fr: nettoyer la saleté}
{en: wash the dirt}

§ dizlirusiri/dizlirusire (diz-li-ru-sí-ri) sf dizlirusiri (diz-li-ru-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi dizliruseashti tsiva; spilari, lari, spãstriri
{ro: curăţi de murdărie}
{fr: nettoyer la saleté}
{en: wash the dirt}
ex: chirui dauã oari cu dizlirusirea-a stranjilor