|
|
chibapi/chibape
chibapi/chibape (chi-bá-pi) sf chibãchi (chi-bắchĭ) – carni bãgatã pi sulã sh-friptã pri foc; suglimã, friptalj; cucureci, arumani, cucuruz, etc.
{ro: chebap, friptură făcută pe sulă}
{fr: rôti à la brochette}
{en: meat barbecued on a spit}
ex: featsim un njel chibapi
§ chibapci (chi-bap-cí) sm chibapceadz (chi-bap-cĭádzĭ) – atsel tsi fatsi sh-vindi chibapi
{ro: vânzător de chebap}
{fr: vendeur de viande rôtie à la broche}
{en: seller of meat barbecued on a spit}
ex: nã filipsim la un chibapci
chibapci
chibapci (chi-bap-cí) sm – vedz tu chibapi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: chibapistihimã
stihimã (stí-hi-mã) sf stihimi/stihime (stí-hi-mi) shi stihinj (stí-hinjĭ) – aduchirea tsi s-fatsi namisa di doi oaminj cari nu suntu sinfunj trã un lucru (cã easti i nu easti dealihea) ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflã deadun cum easti lucrul dealihea; stãhimã, basti
{ro: pariu}
{fr: pari, gageure}
{en: bet}
ex: io mi-acats stihimã (mi bag cu basti); avem chibapi di stihimã; ai s-bãgãm stihimã (ai s-n-acãtsãm cu basti) cã gretslji va s-mãcã chiutecã
§ stãhimã (stắ-hi-mã) sf stãhimi/stãhime (stắ-hi-mi) shi stãhinj (stắ-hinjĭ) – (unã cu stihimã)
ex: haidi s-n-acãtsãm cu stãhimã!; grailu s-deadi di dauãli pãrtsã, stãhima fu ligatã shi cu giurat ãnvãrtushatã; dupã cum lã eara zborlu shi stãhima
suglimã
suglimã (su-ghli-mắ) sm suglimadz (su-ghli-mádzĭ) – carni bãgatã pi sulã sh-friptã pri foc; chibapi; friptalj, cucureci, arumani, cucuruz, etc.
{ro: chebap, friptură făcută pe sulă}
{fr: viande rôtie à la broche}
{en: meat barbecued on a spit}
sulã
sulã (sú-lã) sf suli/sule (sú-li) –
1: shcop di lemnu (tora sh-di metal) pi cari s-hidzi carnea tra s-hibã anvãrtitã sh-friptã pristi foc;
2: hãlati cu cari tsãngarlu (pãpugilu) fatsi guvi tu chealea di la pãputsã ninti ca s-li coasã; tsãngãrsulã, tsungursulã, bish;
3: armã di-alumtã adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); mastrac, mãzdrac, gilit, cãmac, cãmachi, harbã, condar, cundar;
4: par, hiptu tu loc, pri cari si ntsapã lucri (tu chirolu veclju oaminj giudicats tra s-moarã cu-unã moarti urutã);
(expr:
1: bag suli = hiu munãfic sh-dzãc minciunj tra s-nj-agiungu scupolu ascumtu tsi-nj lu am tu minti; bag schinj, muzavirlãchi, zizanj, anghidz, fitilji, etc.;
2: lj-bag sula n coasti = lj-bag zori a unui (l-cilihtisescu, lu stringu, etc.) tra s-facã cum voi mini)
{ro: sulă; potricală, suliţă; ţeapă}
{fr: broche; alêne; lance, pal}
{en: spit; awl; spear; stake}
ex: un aush mãrat, cu suli (gilitti, atsi) ncãrcat (angucitoari: aricilu); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); avem suli di her, avem sh-suli di lemnu; bag pi sulã un noatin si s-frigã; ma ghini un ljepuri tu sulã, di dzatsi tu pãduri; purtsilushlu friptu pi sulã; mãcã nã sulã ntreagã chibapi; lji scoasi inima shi u bãgã pi sulã, s-u frigã; veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; ãlj ligã di cãti nã sulã catiun, tsi nitsi draclu s-nu-lj poatã s-lji dizleagã; “si-lj-creapã-numa”, lãi ca corbul, cari cu sulã, cari cu furculitsã, cari cu penuri; tsãrhãlu sh-ari sula (tsungursula); pisti jar ma suflã sula; lj-bãgã sula n coasti
(expr: lj-bãgã multã zori); va lj-u intru-apoea, sulã; easti muzavir shi shtii cum s-bagã suli
(expr: s-bagã zizanj, fitilji, schinj)
§ tsungursulã (tsun-gur-sú-lã) sf tsungursuli/tsungursule (tsun-gur-sú-li) – hãlati ca unã sulã njicã di mãnã cu cari tsãngarlu (pãpugilu) fatsi guvi tu chealea di la pãputsã ninti ca s-li coasã; tsungrusulã, tsãngãrsulã
{ro: potricală}
{fr: alêne}
{en: awl}
ex: nu-ari hiptã tsungursulã
§ tsungrusulã (tsun-gru-sú-lã) sf tsun-grusuli/tsungrusule (tsun-gru-sú-li) – (unã cu tsungursulã)
§ tsãngãrsulã (tsãn-gãr-sú-lã) sf tsãngãrsuli/tsãngãrsule (tsãn-gãr-sú-li) – (unã cu tsungursulã)