Dictsiunar

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

chetru-bobuli

chetru-bobuli (chĭé-tru-bó-bu-li) sf pl – vedz tu giuneapini1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: giuneapini1

chetru (chĭé-tru) sm chetri (chĭé-tri) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã aclo bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciucãtoari, ciplitoari, carabeu
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

andamusi/andamuse

andamusi/andamuse (an-dá-mu-si) sf fãrã pl – ceatã di oaminj cu idyili intiresi adunats tu idyiul loc (tra sã zburascã, s-facã gimbushi, s-facã chefi deadun, s-lja unã apofasi, etc.); ndamusi, adunari, andãmusiri, cumshonji, sobor, sutsãlji, parei, gimbusi, ceatã
{ro: adunare, reuniune, sindrofie}
{fr: réunion, compagnie, soirée, assemblée}
{en: reunion, company, party, assembly}
ex: andamusi bunã!

§ andãmusescu (an-dã-mu-sés-cu) (mi) vb IV andãmusii (an-dã-mu-síĭ), andãmuseam (an-dã-mu-seámŭ), andãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusiri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) – mi-adun (mi aflu) cu cariva (acasã, n cali, etc.); dau di cariva; mi ved diznou cu cariva; ndãmusescu, stãvrusescu, astalj, alãhãescu, astãhisescu, tihisescu, cunushtusescu, mi-adun cu, mi aflu cu, mpichi
{ro: întâlni}
{fr: (se) rencontrer}
{en: meet}
ex: n-andãmusim (n-adunãm) tuts oaspitslji la mini-acasã; lu-andãmusii (lu-aflai, lu-astãljai) ãn cali

§ andãmusit (an-dã-mu-sítŭ) adg an-dãmusitã (an-dã-mu-sí-tã), andãmusits (an-dã-mu-sítsĭ), andã-musiti/andãmusite (an-dã-mu-sí-ti) – tsi s-ari adunatã (aflatã) cu cariva; ndãmusit, stãvrusit, alãhãit, astãhisit, astãljat, cunushtusit, tihisit, mpicheat
{ro: întâlnit}
{fr: rencontré}
{en: met}

§ andãmu-siri/andãmusire (an-dã-mu-sí-ri) sf andãmusiri (an-dã-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-aflã (s-adunã) cu cariva; ndãmusiri, stãvrusiri, alãhãiri, astãhisiri, astãljari, cunushtusiri, tihisiri, mpicheari
{ro: acţiunea de a întâlni; întâlnire}
{fr: action de (se) rencontrer}
{en: action of meeting}

§ ndamusi/ndamuse (ndá-mu-si) sf fãrã pl – (unã cu andamusi)
ex: bunã ndamusi s-nji ori

§ ndãmusescu (ndã-mu-sés-cu) (mi) vb IV ndãmusii (ndã-mu-síĭ), ndãmuseam (ndã-mu-seámŭ), ndãmusitã (ndã-mu-sí-tã), ndãmusiri/ndãmusire (ndã-mu-sí-ri) – (unã cu andãmusescu)
ex: nãpoi va nã ndãmusim (va n-adunãm, va nã videm) s-vrure Dumnidzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

bobuli

bobuli (bó-bu-li) sf pl – mash tu zborlu: “chetru-bobuli” – vedz chetru-bobuli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

carabeu

carabeu (ca-ra-béŭ) sm carabei (ca-ra-béĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã bubulitslji (insecti) cu cari s-hrãneashti; ciucãtoari, ciucutoari, ciplitoari, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: o, lai pulj, di carabeu (ciucutoari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

cioc1

cioc1 (cĭócŭ) sn ciocuri (cĭó-curĭ) – hãlati adratã di-unã coadã (di-aradã di lemnu), cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (lemnu, lastic, etc.) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucri (penuri); ciucan, daimac;
(expr:
1: intrã-lj-u cu cioclu = agudea-l cu cioclu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: ciocan}
{fr: marteau}
{en: hammer}
ex: favrul sh-adrã penuri mãri shi un cioc; agudeam penura cu cioclu; ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc; dã-nj cioclu sh-cleashtea si ncaltsu caljlji; cãndu hii cioc, agudea!; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; intrã-lj cu cioclu aestu
(expr: nchisea s-lu-agudeshti cu cioclu-aestu), s-vedz cum ts-aspuni

§ ciucan (cĭu-cánŭ) sn ciucani/ciucane (cĭu-cá-ni) – (unã cu cioc1)

§ cioc3 (cĭócŭ) invar – vrondul tsi s-avdi cãndu cioclu agudeashti tsiva sãnãtos; ceac, ciuc, cioca!, toca!
{ro: sunetul de ciocan}
{fr: le son de marteau}
{en: sound of hammer}
ex: cioc! bãtea cu cioclu

§ ceac (cĭácŭ) invar – (unã cu cioc3)

§ ciuc (cĭúcŭ) invar – (unã cu cioc3)
ex: ahiurhi s-batã cu cioclu (daimaclu): ceac, ciuc

§ ciocut (cĭó-cutŭ) sn ciocuti/ciocute (cĭó-cu-ti) – ciucutirea tsi u-aducheashti omlu dit unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj); ciucutirea tsi u-aducheashti omlu di la inima tsi bati; ciucutiri; lãngoari di inimã cu cicãniri vãrtoasi
{ro: zvâcnitură dureroasă, boală de inimă, cord}
{fr: battement causé par un pus ou par une plaie douloureuse, corde}
{en: throb caused by an infection; heart illness}
ex: nj-u da ciocuti (nj-ciucuteashti, nj-cicãneashti) la mãnã; nj-da ciocuti la dzeadzitlu tsi nj-adunã; nu putui s-dormu tutã noaptea di ciocuti; yiradzlji-nj da ciocuti (cicãniri); amintã lãngoari di inimã, ciocut

§ ciocuta (cĭó-cu-ta) adv – ciucutirea (agudirea) tsi sh-u fac dauã lucri un di-alantu; ciucutiri;
(expr: fac ciocuta = s-agudescu dauã lucri (chelchi, oauã, etc.), cap ãn cap, un di-alantu)

{ro: ciocnire}
{fr: collision}
{en: knocking}
ex: featsirã ciocuta; avea faptã ciocuta cu oauãli (agudirã oauãli cap ãn cap); s-fatsim doilji ciocuta (s-ciucutim chelchili, oauãli, etc.)

§ ciucutescu1 (cĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV ciucutii (cĭu-cu-tíĭ), ciucuteam (cĭu-cu-teámŭ), ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutiri/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) –
1: agudescu (bat) cu cioclu; cicãtescu, agudescu, asun;
2: lu-agudescu un lucru di un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini; cingãrshescu, cingrãshescu, cingrishescu;
3: mi-alumtu (mi ncaci, mi bat, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) nj-bati agonja shi cu puteari; bat, cicãnescu;
5: nj-da ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: mi-aflu cu cariva n cali; mi-astalj, mi-andãmusescu, etc.;
(expr:
1: ãnj ciucutescu mintea = ãnj bat caplu, minduescu greu, nj-frimintu mintea;
2: ciucutescu (scafa, pãradzlji, etc.) = beau sh-mãc multu; lj-aspargu pãradzlji pri mãcari sh-beari mash;
3: l-ciucutescu pi cariva = l-bat, lj-dau un shcop)
{ro: ciocni, ciocăni, (se) lovi, ciorovăi, frământa mintea, bea, cheltui, etc.}
{fr: choquer, (se) heurter, frapper; s’ingénier, se mettre martel en tête; battre fortement, palpiter; boire (des boissons spiritueuses), boire et manger}
{en: strike, hit, run into, fight, torment oneself, beat, palpitate, drink (alcoholic beverages), eat and drink}
ex: ciucutea (agudea) pri un tengiri shi dzãtsea; ciucuti (agudi) scafa di cheatrã shi s-frãmsi; lj-ciucutea; s-ciucutea (sã ncãcea, s-alumta) cu Tihea; ciucutea (bati) penurli!; eataganili s-ciucutescu (s-agudescu un cu-alantu); va vã ciucutits (alumtats) cu nãsh; sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti mintea
(expr: sh-bati caplu, s-mindueashti multu, sh-frimintã mintea); ciucutits-vã
(expr: frimintats-vã) ghini mintea;
(expr: minduea ahãndos, sh-friminta mintea); sta ficiorlu shi-sh ciucuteashti caplu cari sã ntreabã; sh-ciucutirã sh-frãmsirã mintea tsi s-mãcã; inima lã ciucuteashti (lã bati vãrtos, lã cicãneashti); ciucutirã (cingãrshirã sh-biurã) scafili; multi ori sh-ciucutea vãrtos capitli; ciucuteashti
(expr: mãcã sh-bea) la hani; ciucutii
(expr: mãcai sh-biui) ghini asãndzã; ciucutea
(expr: bea) sh-tats!; ciucuteashti
(expr: bea) doi ucadz di arãchii cati dzuã; lirili li ciucuti
(expr: li asparsi, li mãcã sh-li biu); l-ciucutii
(expr: l-bãtui) ghini ficiorlu

§ ciucutit1 (cĭu-cu-títŭ) adg ciucutitã (cĭu-cu-tí-tã), ciucutits (cĭu-cu-títsĭ), ciucutiti/ciucutite (cĭu-cu-tí-ti) –
1: tsi s-ari aguditã cu cioclu; cicãtit, agudit, asunat;
2: tsi s-ari aguditã (un lucru cu-un altu cu un vrondu tsi s-avdi ghini); cingãrshit, cingrãshit, cingrishit;
3: tsi s-ari alumtatã (ncãceatã, bãtutã, etc.) cu cariva;
4: (inimã, tãmplã, etc.) tsi ari bãtutã agonja shi cu puteari; bãtut, cicãnit;
5: tsi ari datã ciocuti unã aranã tsi coatsi (tsi-adunã, tsi fatsi pronj);
6: tsi s-ari aflatã (adunatã, astãljatã) n cali cu cariva
{ro: ciocnit, ciocănit, lovit, ciorovăit, frământat (mintea), băut, cheltuit, etc.}
{fr: choqué, heurté, frappé; battu fortement, palpité; bu (des boissons spiritueuses), ivre, bu et mangé}
{en: striken, hit, runned into, fought, tormented oneself, beaten, palpitated, drunk (alcoholic beverages), drunkard, eaten and drunk}
ex: vinjirã ciucutits (mbitats) di la hani; scafili asunã ciucutiti (cingãrshiti)

§ ciucuti-ri1/ciucutire (cĭu-cu-tí-ri) sf ciucutiri (cĭu-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciucuteashti tsiva; agudiri (cu cioclu); cicãtiri, asunari, cingãrshiri, cingrãshiri, cingrishiri, bãteari, cicãniri, andãmusiri, mbitari, beari sh-mãcari multã; frimintari (mintea); etc.
{ro: acţiunea de a ciocni, de a ciocăni, de a (se) lovi, de a se ciorovăi, de a-şi frământa mintea, de a bea, de a cheltui, etc.; ciocnire, ciocănire, lovire, ciorovăire, etc.}
{fr: action de choquer, de (se) heurter, de frapper; de s’ingénier, de se mettre martel en tête; de battre fortement, de palpiter; de boire (des boissons spiritueuses), de boire et manger}
{en: action of striking, of hitting, of running into, of fighting, of tormenting oneself, of beating, of palpitating, of drinking (alcoholic beverages), of eating and drinking}
ex: s-avdzã nã ciucutiri (ciocut) di cari s-dishtiptarã

§ nciucutescu (ncĭu-cu-tés-cu) (mi) vb IV nciucutii (ncĭu-cu-tíĭ), nciucuteam (ncĭu-cu-teámŭ), nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucuti-ri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)
ex: cãdzu shi si nciucuti (agudi) di cheatrã; nã nciucutim (n-astãljem, n-andãmusim) tu pãzari, nãs yinea mini njirdzeam cãtrã pãzarea di yiptu

§ nciucutit (ncĭu-cu-títŭ) adg nciucutitã (ncĭu-cu-tí-tã), nciucutits (ncĭu-cu-títsĭ), nciucutiti/nciucutite (ncĭu-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)

§ nciucutiri/nciucutire (ncĭu-cu-tí-ri) sf nciucutiri (ncĭu-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicutescu (ci-cu-tés-cu) (mi) vb IV cicutii (ci-cu-tíĭ), cicuteam (ci-cu-teámŭ), cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) – (unã cu ciucutescu)

§ cicutit (ci-cu-títŭ) adg cicutitã (ci-cu-tí-tã), cicutits (ci-cu-títsĭ), cicutiti/cicutite (ci-cu-tí-ti) – (unã cu ciucutit)
ex: di ursã cicutit
(expr: mãcat)

§ cicutiri/cicutire (ci-cu-tí-ri) sf cicutiri (ci-cu-tírĭ) – (unã cu ciucutiri)

§ cicãtescu (ci-cã-tés-cu) (mi) vb IV cicãtii (ci-cã-tíĭ), cicãteam (ci-cã-teámŭ), cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) – (unã cu ciucutescu1)

§ cicãtit (ci-cã-títŭ) adg cicãtitã (ci-cã-tí-tã), cicãtits (ci-cã-títsĭ), cicãtiti/cicãtite (ci-cã-tí-ti) – (unã cu ciucutit1)

§ cicãtiri/cicãtire (ci-cã-tí-ri) sf cicãtiri (ci-cã-tírĭ) – (unã cu ciucutiri1)

§ ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭŭ) adg ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ), ciucutonj (cĭu-cu-tónjĭ), ciucutoanji/ciucutoanje (cĭu-cu-tŭá-njĭ) – un tsi agudeashti cu cioclu;
(expr: ciucutonj = un tsi lu-arãseashti multu s-bea, shi multi ori, bea fãrã aradã, sã mbeatã, s-fatsi dzadã; biutor)
{ro: beţiv}
{fr: ivrogne}
{en: drunkard}
ex: Miha easti ciucutonj
(expr: biutor)

§ cicãnescu1 (ci-cã-nés-cu) (mi) vb IV cicãnii (ci-cã-níĭ), cicãneam (ci-cã-neámŭ), cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãniri/cicãnire (ci-cã-ní-ri) – aduchescu unã dureari yii, mari; (trã inimã, tãmplã, etc.) bat agonja shi cu puteari; bat, ciucutescu
{ro: avea dureri mari; zvâcni, palpita}
{fr: avoir des grandes douleurs; battre fortement, palpiter}
{en: have sharp pain; throb, beat}
ex: arana-nj cicãneashti (ciucuteashti)

§ cicãnit1 (ci-cã-nítŭ) adg cicãnitã (ci-cã-ní-tã), cicãnits (ci-cã-nítsĭ), cicãniti/cicãnite (ci-cã-ní-ti) – tsi doari multu; tsi ari bãtutã agonja shi vãrtos; bãtut, ciucutit
{ro: zvâcnit}
{fr: battu fortement, palpité}
{en: throbbed, beaten}

§ cicãniri1/cicãnire (ci-cã-ní-ri) sf cicãniri (ci-cã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu aducheashti unã mari dureari, icã inima, tãmpla-lj bati agonja shi cu puteari; bãteari, ciucutiri
{ro: acţiunea de a zvâcni; zvâcnire}
{fr: action de battre fortement, de palpiter}
{en: action of throbbing, of beating}

§ cicnescu1 (cic-nés-cu) (mi) vb IV cicnii (cic-níĭ), cicneam (cic-neámŭ), cicnitã (cic-ní-tã), cicniri/cicnire (cic-ní-ri) – (unã cu cicãnescu1)
ex: nj-cicneashti (doari, nj-ciucuteashti) ciciorlu; nj-cicneashti inima (nj-bati inima vãrtos sh-agonja)

§ cicnit1 (cic-nítŭ) adg cicnitã (cic-ní-tã), cicnits (cic-nítsĭ), cicniti/cicnite (cic-ní-ti) – (unã cu cicãnit1)

§ cicniri1/cicnire (cic-ní-ri) sf cicniri (cic-nírĭ) – (unã cu cicãniri1)

§ ciucãtoari/ciucãtoare (cĭu-cã-tŭá-ri) sf ciucãtori (cĭu-cã-tórĭ) – pulj di pãduri cu unã dintanã sãnãtoasã tsi ciucuteashti pri coaja-a arburlor tra s-aflã sum ea bubulitslji (insectili) cu cari s-hrãneashti; ciucutoari, ciplitoari, carabeu, chetru
{ro: ciocănitoare}
{fr: picvert, (grand) pic (noir)}
{en: woodpecker}
ex: cara ciucãtoarea caftã cu dintana furnits pit coaja-a ponjlor, s-dzãtsi cã mãcã lemnu

§ ciucutoari/ciucutoare (cĭu-cu-tŭá-ri) sf ciucutori (cĭu-cu-tórĭ) – (unã cu ciucãtoari)

§ ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) sf ciplitori (ci-pli-tórĭ) shi ciplitoari/ciplitoare (ci-pli-tŭá-ri) – (unã cu ciucãtoari)
ex: peagalea voi s-nji murmurats, mushati ciplitoari

§ cioca! (cĭó-ca) inter – zbor tsi undzeashti cu vrondul tsi s-avdi cãndu doauã yilii s-ciucutescu (trã sãnãtatea-a unui); zbor tsi va s-dzãcã: “s-bãnedz”, “sãnãtati”, “banã lungã”, etc.; toca!, cioc!, ceac, ciuc!, viva!
{ro: cioc!}
{fr: mot prononcé par quelqu’un de ceux qui boivent et qui choquent leurs verres; choc de verre}
{en: imitating the noise made by two touching glasses}
ex: nãinti s-bea, tuts featsirã cioca! (ciucutirã yiliili)

§ toca! (tó-ca) inter – (unã cu cioca!)
ex: featsim toca! (ciucutim yiliili); toca! (sãnãtati, s-bãnedz) dascale!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

giuneapini1/giuneapine

giuneapini1/giuneapine (gĭu-neá-pi-ni) sm giuneapinj (gĭu-neá-pinjĭ) – arburi minut (pãnã tu 3m), cari creashti di-aradã tu muntsã, cu frãndzãli ca atsi cu-unã anjurizmã ahoryea, tsi nu cad earna sh-cari dau neshti yimishi njits sh-viniti-lãi tu videari; giunepini, gãbjeu;
(expr: gioni di giuneapini, curlu-ts ca di peapini = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-alavdã cã easti gioni, ma curlu-lj treamburã di fricã)
{ro: jneapen}
{fr: genévrier}
{en: juniper tree}
ex: giuneapinjlji nu crescu mãri; arshu un giuneapini

§ giunepi-ni/giunepine (gĭu-né-pi-ni) sm giunepinj (gĭu-né-pinjĭ) – (unã cu giuneapini1)
ex: giunepinili easti multu cãftat la noi

§ chetru-bobuli (chĭé-tru-bó-bu-li) sf pl – yimishili-a giuneapi-nilui
{ro: fructele de ienupăr}
{fr: fruits du genévrier}
{en: juniper fruits}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

rog

rog (rógŭ) (mi) vb I rugai (ru-gáĭ), rugam (ru-gámŭ), rugatã (ru-gá-tã), rugari/rugare (ru-gá-ri) – lj-fac rigeai al Dumnidzã s-nj-agiutã tu banã (s-mi-agiutã tu oara di-ananghi tu cari mi aflu); mi ncljin la Dumnidzã; lj-caftu (lj-pricad) a unui sã-nj facã unã vreari tsi u-am (un bun, unã hari, etc.); ruguescu, rigiuescu, or, aor, pricad, mi-angrec, pãlãcãrsescu, pãrãcãlsescu, pãrlãcãrsescu
{ro: ruga}
{fr: prier}
{en: pray}
ex: roagã-nj-ti a socru-tui (pãlãcãrsea-l socru-tu); pri Dumnidzã rugam (nã ncljinam, lj-cãftam s-n-agiutã); di ljirtari s-lu rugats (s-lu pãlãcãrsits); s-ruga (sã ncljina) la Dumnidzã

§ rugat (ru-gátŭ) adg rugatã (ru-gá-tã), rugats (ru-gátsĭ), ruga-ti/rugate (ru-gá-ti) – a curi ãlj si fatsi unã rigeai, unã pãlãcãrii; ruguit, rigiuit, urat, aurat, pãlãcãrsit, pãrãcãlsit, pãrlãcãrsit
{ro: rugat}
{fr: prié}
{en: prayed}

§ rugari/rugare (ru-gá-ri) sf rugãri (ru-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãlãcãrseashti (s-roagã) trã tsiva; ruguiri, rigiuiri, urari, aurari, pãlãcãrsiri, pãrãcãlsiri, pãrlã-cãrsiri, pãlãcãrii, pãrãcãlii, rige, arige, rigeai, arigeai, etc.
{ro: acţiunea de a (se) ruga; rugare}
{fr: action de prier}
{en: action of praying}

§ rugãciuni/rugãciune (ru-gã-cĭú-ni) sf rugãciunj (ru-gã-cĭúnjĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu sã ncljinã la Dumnidzã sã-lj caftã urãciunea (sã-lj caftã ljirtari, sã-lj caftã agiutor, etc.); duvai, pãrãcãlii, rigeai, arigeai, rige, arige, prosefhii, prusufhii, ifcheauã, ifchii, ifhii
{ro: rugăciune}
{fr: prière}
{en: prayer}

§ ruguescu (ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV ruguii (ru-gu-íĭ), rugueam (ru-gu-ĭámŭ), ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: dadã, ruguea-nj-ti (ncljinã-ti) la crutsi sh-la icoanã; shi s-ruguea (sh-roagã-ti) la Dumnidzã

§ ruguit (ru-gu-ítŭ) adg ruguitã (ru-gu-í-tã), ruguits (ru-gu-ítsĭ), ruguiti/ruguite (ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)

§ ruguiri/ruguire (ru-gu-í-ri) sf ruguiri (ru-gu-írĭ) – (unã cu rugari)

§ aruguescu2 (a-ru-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV aruguii (a-ru-gu-íĭ), arugueam (a-ru-gu-ĭámŭ), aruguitã (a-ru-gu-í-tã), aruguiri/aruguire (a-ru-gu-í-ri) – (unã cu rog)

§ aruguit2 (a-ru-gu-ítŭ) adg aruguitã (a-ru-gu-í-tã), aruguits (a-ru-gu-ítsĭ), aruguiti/aruguite (a-ru-gu-í-ti) – (unã cu rugat)

§ aruguiri2/aruguire (a-ru-gu-í-ri) sf aruguiri (a-ru-gu-írĭ) – (unã cu rugari)

§ rige (ri-gé) sm rigeadz (ri-gĭádzĭ) – atsea tsi fac cãndu-lj caftu (l-pãlãcãrsescu) pri cariva s-nj-adarã un lucru; rigeai, arige, pãrãcãlii, pãlãcãrii, angricari
{ro: rugăminte}
{fr: prière}
{en: favour, request}
ex: multsã rigeadz (pãrãcãlii) lj-feci

§ arige (a-ri-gé) sm arigeadz (a-ri-gĭádzĭ) – (unã cu rige)
ex: tsã fatsim arigeai (ti pãlãcãrsim)

§ arãjei/arãjee (a-rã-jĭé-i) sf arãjei (a-rã-jĭéĭ) – (unã cu rige)
ex: ãlj featsirã arãjei (rige)

§ rigeai/rigeae (ri-gĭá-i) sf rigei (ri-géĭ) – (unã cu rige)
ex: rigeai ts-fac (ti pãlãcãrsescu), o more bei; ti am rigeai (ti pãlãcãrsescu) s-nji scrii nã carti trã Sãrunã; cãtã rigeai (pãrãcãlii)-lj feci, nu vru s-mi-ascultã

§ arigeai/arigeae (a-ri-gĭá-i) sf arigei (a-ri-géĭ) – (unã cu rige)
ex: ts-am arigeai (pãrãcãlii) mari

§ rigeagi (ri-gĭa-gí) sm shi adg rigeageadz (ri-gĭa-gĭádzĭ) – atsel tsi s-roagã di (tsi pãlãcãrseashti pri) cariva tra s-lj-adarã un lucru
{ro: rugător}
{fr: suppliant}
{en: suppliant}
ex: oaminj rigeageadz

§ rigiuescu (ri-giu-ĭés-cu) (mi) vb IV rigiuii (ri-giu-íĭ), rigiueam (ri-giu-ĭámŭ), rigiuitã (ri-giu-í-tã), rigiuiri/rigiuire (ri-giu-í-ri) – (unã cu rog)
ex: va s-lji mi rigiuescu s-nji facã aestã buneatsã

§ rigiuit (ri-giu-ítŭ) adg rigiuitã (ri-giu-í-tã), rigiuits (ri-giu-ítsĭ), rigiuiti/rigiuite (ri-giu-í-ti) – (unã cu rugat)

§ rigiuiri/rigiuire (ri-giu-í-ri) sf rigiuiri (ri-giu-írĭ) – (unã cu rugari)
ex: di Sum-Chetru nj-ahiurhi rigiuirea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

sãmtu1

sãmtu1 (sắm-tu) sm, sf, adg sãmtã (sắm-tã), sãmtsã (sắm-tsã), sãmti/sãmte (sắm-ti) – (om) tsi easti ayisit di bisearicã trã bana-a lui bunã di pri loc shi tãmãturyiili tsi-ari faptã nãinti shi dupã moarti; simtu, sãntu, sintu; ayi, ayisit; (shi formili shcurti: Stã-, Sãn-, Sãm-, Sãmt-, Sint-, Sã-, Sa-, Sum-, Su-);
(expr:
1: easti un sãmtu; sãmtu = (i) tsi easti ca un sãmtu di bun, curat, mushat, etc.; (ii) easti unã icoanã cu sãmtu, zugrãpsit pri nãsã;
2: shi sãmtul s-ts-agiutã, va s-lj-aprindzã cãndila = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi li va lucrili dip geaba, fãrã s-cilistãseascã dip)
{ro: sfânt}
{fr: saint}
{en: saint}
ex: dit meslu sãmtu (bun, mushat) al Mai; mushuteatsa sãmtã
(expr: bunã, mushatã); sãmtsãlj
(expr: sãmtsãlj dit icoanã) nu eara ghini faptsã; atselj sãmtsã cu sãrits albi; cum s-nu plãngã lailji sãmtsã (ayi)?; canda-lj featsi Sãmta Vinjiri (Stã-Vinjiri)

§ simtu1 (sím-tu) sm, sf, adg simtã (sím-tã), simtsã (sím-tsã), simti/simte (sím-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ sãntu1 (sắn-tu) sm, sf, adg sãntã (sắn-tã), sãntsã (sắn-tsã), sãnti/sãnte (sắn-ti) – (unã cu sãmtu1)
ex: sãntsãlj avurã njilã; Sãnte, Doamne Dumnidzale!

§ sintu1 (sín-tu) sm, sf, adg sintã (sín-tã), sintsã (sín-tsã), sinti/sinte (sín-ti) – (unã cu sãmtu1)

§ Stã- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Stã-Mãrii/Stã-Mãrie, scriatã shi Stãmãrii1/Stãmãrie (Stã-mã-rí-i) sf –
1: dada-a Hristolui;
2: dzãlili (sãrbãtorli) di Stã-Mãrii, tsi cad (suntu yiurtisiti) (i) 15-li di Avgustu, trã Stã-Mãria-Atsea Marea; shi (ii) 8-li di Yizmãciunj, trã Stã-Mãria-Atsea-Njica;
(expr:
1: s-adunã ca trã Stã-Mãrii = s-adunã lumi multã, cum s-adunã ti pãnãyir;
2: nacã ti featsi Stã-Mãria? = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi s-tsãni ahãntu mari, cari s-cãmãruseashti multu, di canda-l featsi Stã-Mãria; ãlj si dzãtsi: nacã eshti di soi ahãntu bunã, vãsilicheascã, di ti-aspunj ahãntu fudul?;

3: Stã-Mãria n casã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti multã harauã n casã;
4: vã u-adusi Stã-Mãria! = taxiratea vã u-adusi Stã-Mãria!)
{ro: Sfânta Fecioară Maria}
{fr: la (Sainte) Vierge (Marie)}
{en: Blessed Virgin Mary}
ex: vinjirã ti Stã-Mãrii n hoarã; tricurã dauãli Stã-Mãrii; shi n dzãlili di Stã-Mãrii; tricu Stã-Mãria? tricu veara; s-adunarã ca trã Stã-Mãrii
(expr: s-adunarã multsã); shi n dzãlili di Stãmãrii (dzãlili di 15, 16 di Avgustu); nacã tini ti featsi Stã-Mãria sh-mini yumara?
(expr: tsi ti tsãnj sh-ahãntu mari, tsi ti cãmãruseshti multu, cã doilji di dadã di-aradã him faptsã); nu mãcãm ti preasinjli-ali Stã-Mãrii; Stã-Mãrii curatã, apãrã-nj di lãets

§ Stã-Vinjiri (Stã-ví-njirĭ), scriatã shi Stãvinjiri, sf –
1: Vinjirea Mari, dzua di nãinti di Pashti, cãndu s-yiurtiseashti moartea-a Hristolui pri crutsi;
2: Sãmta Vinjiri (Ayiu-Paraschivi) unã sãmtã a bisearicãljei a noastrã;
3: 26-li di Alunar, dzua tu cari bisearica u yiurtiseashti Sãmta Vinjiri, dzuã di mari sãrbãtoari armãneascã tu Pindu, cãndu armãnjlji trag un mari cor dupã tsi easi bisearica
{ro: Sfânta Vineri}
{fr: Saint-Vendredi}
{en: “Saint-Friday”}
ex: trãdzeam un mari cor, ca Avdela trã Stã-Vinjiri; fui astãdz la Stãvinjiri; Stãvinjirea ari nã bisearicã pi muntili Pitrina; tra s-gioacã trã Stã-Vinjiri; Stã-Vinjirea shi Stã-Mãria suntu cama mãrli sãrbãtori di vearã trã armãnj

§ Sãn1- sm: [formã shcurtã di la sãntu] – (unã cu sãmtu1)
ex: Sãn-Chetru, Sãn-Medru, Sãn-Nicoarã, etc.

§ Sãn-Chetru (Sãn-Chĭé-tru), scriat shi Sãnchetru (Sãn-chĭé-tru), sm – un di apostulji a Hristolui, yiurtisit di bisearica crishtinã tu 29-li di Cirishar; Sum-Chetru
{ro: Sfântul Petru}
{fr: Saint Pierre}
{en: Saint Peter}

§ Sãn-Medru (Sãn-Mé-dru), scriat shi Sãnmedru, sm –
1: Ayiu-Dimitri, un ayi di-a bisearicãljei;
2: numa-a atsilui di-andzatsilea mes a anlui (namisa di Yizmãciunj shi Brumar), meslu tu cari yiurtisim numa-al Ayiu-Dimitri (tsi cadi pi 26-li di mes); Sãn-mãdrean, Sã-medru, Sa-medru, Su-medru, Ayiu-Dimitri
{ro: Sfântul Dumitru; Octombrie}
{fr: Saint Démètre; Octobre}
{en: Saint Demetrius; October}

§ Sãn-Mãdrean (Sãn-Mã-dreánŭ), scriat shi Sãnmãdrean, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sã3- (Sã) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sã-Medru (Sã-Mé-dru), scriat shi Sãmedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sa1 (Sa) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sa-Medru (Sa-Mé-dru), scriat shi Samedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)

§ Sãm- sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
ex: mãni easti Sãm-Giorgiul; u-avea numa ti Sãm-Chetru

§ Sãmt- sm, sf [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)
ex: dupã ndoi mesh va s-avem Sãmt-Ilie

§ Sum2- sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Sum-Chetru (Sum-Chĭé-tru), scriat shi Sumchetru sm – (unã cu Sãn-Chetru)
ex: eara acasã ti Sum-Chetru

§ Sum-Vasili (Súm-Va-sílĭ), scriat shi Sumvasili, sm – mari dispoti tsi bãnã cãtã tu anjlji 350) yiurtisit di bisearicã tu 1-lu di Yinar (Anlu Nou); Ayiu-Vasili
{ro: Sfântul Vasile}
{fr: Saint Basile}
{en: Saint Basil}
ex: aprindu Sum-Vasili intrarã furlji la oaspili-a nostru

§ Su3 (Sú) sm [formã shcurtã di la sãmtu] – (unã cu sãmtu1)

§ Su-Medru (Su-Mé-dru), scriat shi Sumedru, sm – (unã cu Sãn-Medru)
ex: apruche Sumedrul (Ayiu-Dimitri; icã meslu tu cari cadi Ayiu-Dimitri); lj-apiri Sumedrul la poartã [bãgats oarã cã zborlu yini di-aclo cã tuti isãchili trã plãtirea-a borgilor s-fac trã Ayiu-Dimitri shi Ayiu-Yioryi]; ti Su-Medru intrãm tu casili-atseali nalili

§ Sint- sm, sf [formã shcurtã di la sintu] – (unã cu sãmtu1)
ex: n dzeanã, la Sint-Ilie

§ sãntisescu (sãn-ti-sés-cu) (mi) vb IV sãntisii (sãn-ti-síĭ), sãntiseam (sãn-ti-seámŭ), sãntisitã (sãn-ti-sí-tã), sãntisi-ri/sãntisire (sãn-ti-sí-ri) – fac tsiva (om i lucru) tra s-hibã sãmtu; sãntsãscu, ayisescu, ayiusescu
{ro: sfinţi}
{fr: sacrer, sanctifier}
{en: sanctify}
ex: un cu-alantu s-nu si sãntiseascã

§ sãntisit (sãn-ti-sítŭ) adg sãntisitã (sãn-ti-sí-tã), sãntisits (sãn-ti-sítsĭ), sãntisi-ti/sãntisite (sãn-ti-sí-ti) – tsi easti adrat di bisearicã tra s-intrã tu arada-a ayilor; tsi easti sãmtu; sãntsãt, ayisit, ayiusit
{ro: sfinţit}
{fr: sacré, sanctifié}
{en: sanctified}

§ sãntisiri/sãntisire (sãn-ti-sí-ri) sf sãntisiri (sãn-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti faptu sãmtu; fãtseari un lucru tra s-hibã sãmtu; sãntsãri, ayisiri, ayiusiri
{ro: acţiunea de a sfinţi; sfinţire}
{fr: action de sacrer, de sanctifier}
{en: action of sanctifying something}

§ sãntsãscu (sãn-tsắs-cu) vb IV sãntsãi (sãn-tsắĭ), sãntsam (sãn-tsámŭ), sãntsãtã (sãn-tsắ-tã), sãntsãri/sãntsãre (sãn-tsắ-ri) – (unã cu sãntisescu)

§ sãntsãt (sãn-tsắtŭ) adg sãntsãtã (sãn-tsắ-tã), sãntsãts (sãn-tsắtsĭ), sãntsãti/sãntsãte (sãn-tsắ-ti) – (unã cu sãntisit)

§ sãntsãri/sãntsãre (sãn-tsắ-ri) sf sãntsãri (sãn-tsắrĭ) – (unã cu sãntisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

Sãnchetru

Sãnchetru (Sãn-chĭé-tru) sm – vedz tu sãmtu1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãmtu1

Sãn-Chetru

Sãn-Chetru (Sãn-Chĭé-tru) sm – vedz tu sãmtu1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãmtu1

simintsã

simintsã (si-mín-tsã) sf simintsã (si-mín-tsã) – partea multu minutã dit unã plantã (inshitã, multi ori, dit unã lilici dupã tsi s-usucã) cari, siminatã, fatsi s-creascã unã altã plantã; spor, spermã;
(expr:
1: easti di simintsã (bunã, aleaptã) = easti di dãmarã, arãdãtsinã, soi bunã, aleaptã;
2: ari simintsã di saraosh = easti soi di oaminj tsi bea)
{ro: sămânţă}
{fr: semence, graine}
{en: seed}
ex: simintsã di grãn; na! iu dau di-unã simintsã di curcubetã; ligã tu nãsã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; simintsa tsi bãgai tu loc acãtsã; pãnã di-adoarã yipturli eara curati shi aleapti dupã simintsã; el lo nã curcubetã, u curã di simintsã pri la gurã shi u featsi buti; cãndu oulu easti proaspit, pots s-lji vedz tu lunjinã simintsa; easti di bunã simintsã
(expr: di soi, dãmarã bunã)

§ simintsos (si-min-tsósŭ) adg simintsoasã (si-min-tsŭá-sã), simintsosh (si-min-tsóshĭ), simintsoasi/simintsoase (si-min-tsŭá-si) – tsi ari (easti cu) multi simintsã; (fig: simintsos (ti prãvdzã) = tsi fatsi multi ori njits; tsi fatsi cati oarã multsã njits)
{ro: sămănţos}
{fr: riche en graines}
{en: full of seeds}
ex: shirchinlu simintsos (cu multi simintsã) nu ari lizeti; portsilj suntu simintsosh

§ seamin1 (seá-minŭ) vb I siminai (si-mi-náĭ), siminam (si-mi-námŭ), siminatã (si-mi-ná-tã), siminari/siminare (si-mi-ná-ri) – bag simintsã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã planti (lilici, grãn, ponj, etc.); nseamin, fitipsescu; (fig:
1: seamin = dau un yitrii (vãtsinã, prit gurã, ingectsii i cu-unã zgrãmãturã pri cheali) tra s-lu-aveglju omlu shi s-nu-acatsã unã lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om); simnedz, vãtsinipsescu, vãtsinedz; expr:
2: seamin arov = treambur di fricã, di-arcoari;
3: iu nu-l seaminj, aclo fitruseashti = ansari, s-aspuni, di-aclo iu nu ti-ashteptsã s-lu vedz;
4: vimtu seaminj? furtunã adunj = ma s-fats tsiva arãu, tsi nu lipseashti s-fats, s-ti mindueshti la urmãri, cã pots tra s-pats nipãtsãtili)
{ro: semăna; vaccina}
{fr: planter, semer; vacciner}
{en: seed, sow, plant; vaccinate}
ex: ari siminatã tu grãdinã flori shi zãrzãvãts; u siminai dicara, shi criscu unã curcubetã; siminai agrili cu grãn; siminash cu mãna a ta unã lilici; acatsã si seaminã arov di fricã

(expr: ahiurseashti s-treamurã di fricã); mãratslji di njits arov simina
(expr: trimbura multu di fricã) di prighios, ma tãtsea muts; nu-lj siminai (fig: vãtsinipsii) ficiorli pãnã tora; arãulu l-seaminã Dumnidzã

§ siminat (si-mi-nátŭ) adg siminatã (si-mi-ná-tã), siminats (si-mi-nátsĭ), siminati/siminate (si-mi-ná-ti) – (loc) tu cari s-ari bãgatã simintsã tra s-creascã planti; (simintsa) tsi easti bãgatã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã ca unã plantã; nsiminat, fitipsit
{ro: semănat; vaccinat}
{fr: planté, semé; vacciné}
{en: seeded, planted; vaccinated}

§ siminari/siminare (si-mi-ná-ri) sf siminãri (si-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti siminat; nsiminari, fitipsiri; simnari
{ro: acţiunea de a semăna; de a vaccina; semănare; vaccinare}
{fr: action de planter, de semer; de vacciner}
{en: action of seeding, of planting; of vaccinating}

§ nisiminat (ni-si-mi-nátŭ) adg nisiminatã (ni-si-mi-ná-tã), nisiminats (ni-si-mi-nátsĭ), nisiminati/nisiminate (ni-si-mi-ná-ti) – (loc) tsi nu easti siminat; (loc) tu cari nu s-ari bãgatã simintsã tra s-creascã planti; (simintsã) tsi nu easti bãgatã tu loc tra s-fitruseascã shi s-creascã ca unã plantã; nifitipsit
{ro: nesemănat}
{fr: qui n’est pas planté, qui n’est pas semé}
{en: that is not seeded, that is not planted}

§ nisimina-ri/nisiminare (ni-si-mi-ná-ri) sf nisiminãri (ni-si-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu seaminã tsiva; nifitipsiri
{ro: acţiunea de a nu semăna; nesemănare}
{fr: action de ne pas planter, de ne pas semer}
{en: action of not seeding, of not planting}

§ nseamin (nseá-minŭ) vb I nsiminai (nsi-mi-náĭ), nsiminam (nsi-mi-námŭ), nsiminatã (nsi-mi-ná-tã), nsimina-ri/nsiminare (nsi-mi-ná-ri) – (unã cu seamin1)
ex: nu nsiminã estan flori mushati; va si nseamin fauã; ti Sum Chetru lu nsiminai; di cãndu lu nsiminã tatã-su, fu fãrã tihi

§ nsiminat (nsi-mi-nátŭ) adg nsiminatã (nsi-mi-ná-tã), nsiminats (nsi-mi-nátsĭ), nsimina-ti/nsiminate (nsi-mi-ná-ti) – (unã cu siminat)
ex: nu lj-am nsiminats (vãtsãnipsits) sh-nj-u fricã, cã imnã mãltseadzã

§ nsi-minari/nsiminare (nsi-mi-ná-ri) sf nsiminãri (nsi-mi-nắrĭ) – (unã cu siminari)
ex: fui acãtsat cu nsiminarea-a grãdinãljei; tu brats ari nsiminarea

§ siminãturã (si-mi-nã-tú-rã) sf siminãturi (si-mi-nã-túrĭ) – planti ishiti dit siminari; loclu iu s-ari siminatã tsiva; siminari, fitipsiri
{ro: semănătură}
{fr: semaille}
{en: sowing, planting}
ex: siminãturli (plantili, locurli siminati) u duc ghini; s-nu caltsi pit siminãturi (locurli siminati)

§ siminãtor (si-mi-nã-tórŭ) sm, sf, adg siminãtoari/siminãtoare (si-mi-nã-tŭá-ri), simi-nãtori (si-mi-nã-tórĭ), siminãtoari/siminãtoare (si-mi-nã-tŭá-ri) – atsel tsi seaminã
{ro: semănător}
{fr: semeur}
{en: seeder, planter}

§ simnitor1 (sim-ni-tórŭ) sm, sf, adg simnitoari/simnitoare (sim-ni-tŭá-ri), simnãtori (sim-nã-tórĭ), simnitoari/simnitoare (sim-ni-tŭá-ri) – (unã cu siminãtor)
ex: criscut tu unã pãnticã shi hits adrats di un simnitor (siminãtor; fig: tatã, pãrinti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn