DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chesã

chesã (chĭé-sã) sf chesi/chese (chĭé-si) – soi di sac njic di mãnã (faptu di carti, cheali, pãndzã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); pungã
{ro: pungă}
{fr: bourse, escarcelle}
{en: purse, bag, pouch}
ex: bagã-nj-li tuti tu-unã chesã (pungã) mari; lja dit chesa-atsea marea peturi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chisati/chisate

chisati/chisate (chi-sá-ti) sf chisãts (chi-sắtsĭ) – catastasea tu cari s-aflã atsel tsi easti cu punga goalã, tsi easti ftoh; lipsã di paradz tu pungã; catastasea tu cari s-aflã un embur (tugear, pãrmãteftu, etc.) cãndu lucrili (alishvirishurli) nu-lj si duc ghini (nu-aflã pãrmãtii s-acumpãrã, nu poati s-li vindã pãrmãtiili tsi ari, etc.); lipsã di vinderi; vindeari di pãrmãtii cu cheardiri; neaveari, fucãrlichi, ftohi, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie, lipsă de bani, criză, chesat}
{fr: pauvreté, manque d’argent; stagnation des affaires, mévente, crise}
{en: poverty, lack of money; stagnation of sales, selling at a loss, crisis}
ex: anlu aestu fu mari chisati; s-iftinirã lucrili n pãzari cã easti chisati

§ chesati/chesate (chĭé-sa-ti? icã chĭe-sá-ti?) sf pl(?) – (unã cu chisati)
ex: antsãrtsu avum nã mari chesati (lipsã di paradz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chishigi

chishigi (chi-shi-gí) sm chishigeadz (chi-shi-gĭádzĭ) – fur turcu tsi alagã ncãlar, chisigi, chisãgi
{ro: chesăgiu, hoţ turc}
{fr: brigand qui va à cheval, brigand turque}
{en: bandit on horse, turk bandit}
ex: ascundi-ti, cã yini un chishigi cu armatli s-ti vatãmã

§ chishigescu (chi-shi-gés-cu) adg chishigeascã (chi-shi-gĭás-cã), chishigeshtsã (chi-shi-gésh-tsã), chishigeshti (chi-shi-gésh-ti) – tsi ari s-facã cu chishigilu, di chishigi
{ro: de chesăgiu}
{fr: qui tient d’un “chishigi”}
{en: that has to do with a “chishigi”}
ex: cal chishigescu (di fur turcu); s-mi dai tu mãnj chishigeshti (di chisigi)

§ chisãgi (chi-sã-gí) sm chisãgeadz (chi-sã-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: doi chisãgeadz si zmulsirã ncãlar

§ chisigi (chi-si-gí) sm chisigeadz (chi-si-gĭádzĭ) – (unã cu chishigi)
ex: ishirã tu muntsã multsã chisãgeadz

§ chisigiu (chi-si-gí) sm chisigii (chi-si-gíĭ) – (unã cu chishigi)

§ chisãgilãchi/chisãgilãche (chi-sã-gi-lắ-chi) sf chisãgilãchi (chi-sã-gi-lắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di chisigi; caceaclãchi, furlichi
{ro: tâlhărie în drumul mare}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: di cãndu vinji n caplu-a vilaetiljei pãshelu-aestu, chisãgilãchi nu s-fac

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fucãrã

fucãrã (fu-cã-rắ) adg fucãroanji/fucãroanje (fu-cã-rŭá-nji), fucãradz (fu-cã-rádzĭ), fucãroanji/fucãroanje (fu-cã-rŭá-nji) – tsi nu-ari aveari sh-mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ftoh, neavut, oarfãn, zglob; (fig: fucãrã = tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; tsi ari mash cripãri shi taxirãts; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, buisit, vãpsit, chisusit, hãndãcusit, lãit, pisusit, etc.)
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: la poarta-a fucãrãlui (a omlui ftoh) psusi gumarlu; bãna un om fucãrã, cã cinushi tu vatrã nu-avea; tsi s-adarã fucãrãlu (fig: mãratlu)?; nu-ari fucãrãlu (fig: mãratlu) tsi s-mãcã; eara moashi sh-fucãroanji (oarfãnã); da la biserits shi la fucãradz paradz trã suflit; pãnã si-lj yinã chefea-a avutlui, moari fucãrãlu; mash el fucãrãlu (fig: mãratlu) shidea di nã mardzini sh-mutrea; dzãsirã fucãradzlji din casã

§ fucãrami/fucãrame (fu-cã-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di fucãradz; dunjaua ntreagã tsi easti fucãroanji; fucãrai, urfanji, urfãnami, urfãnãtati
{ro: sărăcime}
{fr: nombre (l’ensemble) des pauvres}
{en: multitude of poor people}
ex: noi, fucãramea (atselj tsi him fucãradz)

§ fucãrai/fucãrae (fu-cã-rá-i) sf fucãrãi (fu-cã-rắĭ) – (unã cu fucãrami)
ex: iu poati fucãraea (fucãramea) s-pãlteascã ahãt

§ fucãrlãchi/fucãrlãche (fu-cãr-lắ-chi) sf fucãrlãchi (fu-cãr-lắchĭ) – catastasea tu cari s-aflã atselj tsi suntu fucãradz; ftohi, neaveari, urfanji, urfãnilji, urfãneatsã, chesati
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}

§ fucãrãrescu (fu-cã-rã-rés-cu) adg fucãrãreascã (fu-cã-rã-reás-cã), fucãrãreshtsã (fu-cã-rã-résh-tsã), fucãrãreshti (fu-cã-rã-résh-ti) – di om fucãrã; fucãrescu, urfãnescu
{ro: de om sărac}
{fr: gueux, miséreux}
{en: destitute, poverty-stricken}
ex: dusi cu fucãrãreshtili (di oaminj ftohi) a lor stranji

§ fucãrescu (fu-cã-rés-cu) adg fucãreascã (fu-cã-reás-cã), fucãreshtsã (fu-cã-résh-tsã), fucãreshti (fu-cã-résh-ti) – (unã cu fucãrãrescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pungã

pungã (pún-gã) sf pundzi/pundze (pún-dzi) – soi di sac njic di mãnã (faptu di cheali, pãndzã, carti, plasticã, etc.) tu cari omlu tsãni (tra s-poartã cu el) lucri njits (ca pãradz, cljei, etc.); chesã; (fig:
1: pundzã (pl) = mãdular di-a bãrbatlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsã; coalji, boashi, toapi, aroambi, hãrhãndealji, gortsã; expr:
2: s-vearsã n pundzi = aushashti, scadi la trup di itia-a ilichiiljei i di-unã lãngoari ca hernia, sãlãghirea, etc.;
3: ãlj suflã draclu tu pungã = easti multu oarfãn;
4: u-ari punga groasã = easti avut, ari multsã paradz tu pungã;
5: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga = s-nu-aspardzi ma multsã paradz tsi ai (tu pungã);
6: adarã nã pungã noauã = s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi nu va-lj ljai!;
7: lucreadzã cu pungã xeanã = lucreadzã cu paradz loats borgi;
8: mi fac cu punga di gushi = mi-amintu cu paradz;
9: nj-si fatsi gura pungã = dupã tsi mãc yimishi acri sh-agri dit pãduri, ca agru-meari, agru-gortsã i coarni bunãoarã, aduchescu cum chealea din gurã nji s-adunã, nj-si strãndzi;
10: di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã = zbor tsi s-dzãts tr-atsel cari, cu tuti cã easti oarfãn sh-nu-ari tsiva, va si s-aspunã tu lumi arhundu cu nvishtearea, purtarea shi s-cãmãrusirea)
{ro: pungă}
{fr: poche, bourse}
{en: purse, bag, pouch}
ex: vinji cu punga mplinã di flurii; nu lj-armasi nitsi pindarã tru pungã; ficiorlji nu s-fac cu punga di gushi
(expr: nu s-amintã cu paradz); vãrnu nu s-fatsi avut, cara nu s-vearsã punga striinã tu a lui; chirdui punga; doi grosh ãlj da dit pungã; bati muljarea, ãsh bati caplu, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; gioacã cu punga striinã
(expr: gioacã cu paradz xenj); lj-avea suflatã draclu tu pungã
(expr: s-avea faptã dip oarfãn); s-adari nã pungã noauã
(expr: s-tsã fats pungã noauã tra s-ai iu s-badz pãradzlji tsi pistipseshti cã va tsã-lj da…)

§ punghitsã (pun-ghí-tsã) sf punghitsã (pun-ghí-tsã) – pungã njicã
{ro: pungă mică}
{fr: petite bourse}
{en: small purse}

§ pungar (pun-gárŭ) sn pungari/pungare (pun-gá-ri) – pungã di cheali i fuscã tu cari picurarlji sh-poartã lucri ca, di-aradã, sturnarea, easca shi amnarea; cãrniciu, cãrneciu, cljitor, ncljitor, pungã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn