![]() |
|
chirii/chirie
chirii/chirie (chi-rí-i) sf chirii (chi-ríĭ) – pãradzlji (i altu tsiva) tsi dau tra s-nichisescu (s-ufilisescu) trã niscãntu chiro un lucru xen (cari nu-i a meu) ma di cari am ananghi (casã, cal, amaxi, etc.); agoyi, nichi, cherã, chirã
{ro: chirie}
{fr: loyer, location}
{en: rent}
ex: ari casã cu chirii (nichi); canda li-avea cicioarili cu chirii loati, ashi li-avea curmati; gura nu caftã chirii ti zburãri; gura chirii nu-nj caftã, ma nitsi cu chirii-i datã
§ chirã (chi-rắ) sm chiradz (chi-rádzĭ) – (unã cu chirii)
§ cherã3 (chĭe-rắ) sm cheradz (chĭe-rádzĭ) – (unã cu chirii)