DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ayiucheri/ayiuchere

ayiucheri/ayiuchere (a-yĭu-chĭé-ri) sf ayiucheri (a-yĭu-chĭérĭ) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru (stronghil, lungu shi sup-tsãri), cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã i acasã tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã, luminari, lumbadã, axungucheri, spirmatsetã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}

§ axungucheri/axunguchere (ac-sun-gu-chĭé-ri) sf axungucheri (ac-sun-gu-chĭérĭ) – tsearã adratã dit unã soi di grãsimi albã di pescu; spirmatsetã, ayiucheri, tsearã, luminari, lumbadã
{ro: lumânare}
{fr: cierge, bougie}
{en: wax-candle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãrãbancã

bãrãbancã (bã-rã-bán-cã) sf bãrãbãntsi (bã-rã-bắn-tsi) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi-un fundu di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati bots); barabancã, dãulji, tãmpãrã, tãmpãnã, tãmpãnici, dumbãrã, dum-dum
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: bati bãrãbanca (dumbãrãlu)

§ barabancã (ba-ra-bán-cã) sf barabãntsi (ba-ra-bắn-tsi) – (unã cu bãrãbancã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buduvai

buduvai (bu-du-váĭŭ) sn buduvai/buduvae (bu-du-vá-i) – chelindru mari, maxus adrat tra s-tsãnã muljituri tu el (di-aradã apã, lapti, gaz, etc.) trã tsãneari tu-un loc i trã purtari dit un loc tu altu, ncãrcat pri-unã aftuchinã (amaxi) mari; unã soi di groapã mari adratã tu loc (ca unã njicã baltã, lac njic i ca unã cãzani mari di metal, cimentu, cheatrã, etc. dishcljisã prisuprã), tu cari s-adunã shi s-tsãni apã; sternã, gurnã, hãvuzi
{ro: cisternă, bazin}
{fr: citerne, bassin}
{en: cistern, tank}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãmãlafchi/cãmãlafche

cãmãlafchi/cãmãlafche (cã-mã-láf-chi) sf cãmãlãfchi (cã-mã-lắf-chi) – cãciulã (tsi sh-u-adutsi cu-un chelindru) purtatã di preftsãlj sh-cãlugãrlji di pistea ortodoxã; cãmilafchi, cãmilafi, cãmblafi;
(expr: u bag strãmbã cãmãlafchea = nu mi mealã, nu-am ananghi, hiu isih, u bag (cãciula) strãmbã)
{ro: potcap}
{fr: couvre-chef du prêtre}
{en: hat worn by orthodox priests}
ex: cãmãlafchea-atsea prifteascã

§ cãmilafchi/cãmilafche (cã-mi-láf-chi) sf cãmilãfchi (cã-mi-lắf-chi) – (unã cu cãmãlafchi)

§ cãmilafi/cãmilafe (cã-mi-lá-fi) sf cãmilãhi (cã-mi-lắhĭ) – (unã cu cãmãlafchi)

§ cãmblafi/cãmblafe (cãm-blá-fi) sf cãmblãhi (cãm-blắhĭ) – (unã cu cãmãlafchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrulj

cãrulj (cã-rúljĭŭ) sn cãrulji/cãrulje (cã-rú-lji) – njic chelindru (di-aradã di lemnu, metal, plastic) deavãrliga di cari si-anvãrteashti un hir lungu di lãnã, mitasi, metal, etc.; mãsur, cotcã
{ro: mosor, bobină}
{fr: bobine}
{en: spool, reel, bobbin}
ex: cãrulji albi, nu lãi

§ cotcã1 (cót-cã) sf invar – (unã cu cãrulj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chelindu

chelindu (chĭé-lin-du) sn chelindi/chelinde (chĭé-lin-di) – forma (bicimea) tsi u-ari un lucru mari i njic tsi sh-u-adutsi cu (1) un talar ndreptu tsi li-ari dauãli fãts isea icã (2) unã topã; chelindru, ghelindu
{ro: cilindru, sferă}
{fr: cylindre, sphère}
{en: cylinder, sphere}

§ chelindru (chĭé-lin-dru) sn chelindri/chelindre (chĭé-lin-dri) – (unã cu chelindu)

§ ghelindu (ghĭé-lin-du) sn ghelindi/ghelinde (ghĭé-lin-di) – (unã cu chelindu)

§ chilindescu (chi-lin-dés-cu) (mi) vb IV chilindii (chi-lin-díĭ), chilindeam (chi-lin-deámŭ), chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindi-ri/chilindire (chi-lin-dí-ri) – tornu di-unã parti sh-di-alantã; min un lucru arucutindalui shi turnãndalui ca aroata; ghilindescu, arucutescu, arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}

§ chilindit (chi-lin-dítŭ) adg chilinditã (chi-lin-dí-tã), chilindits (chi-lin-dítsĭ), chilinditi/chilindite (chi-lin-dí-ti) – tsi s-ari turnatã di-unã parti sh-di-alantã; tsi s-ari minatã arucutinda-si shi turnãnda-si ca aroata; ghilindit, arucutit, arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}

§ chilindiri/chilindire (chi-lin-dí-ri) sf chilindiri (chi-lin-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-chilindeashti cariva; ghilindiri, arucutiri, arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}

§ ghilindescu (ghi-lin-dés-cu) (mi) vb IV ghilindii (ghi-lin-díĭ), ghilindeam (ghi-lin-deámŭ), ghilinditã (ghi-lin-dí-tã), ghilindiri/ghilindire (ghi-lin-dí-ri) – (unã cu chilindescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chilunghi1/chilunghe

chilunghi1/chilunghe (chi-lún-ghi) sf chilunghi (chi-lún-ghi) – chelindru lungu shi gol nãuntru (ca unã sulinã) faptu di tiniche (tuci, chirmidã, etc.) prit cari poati s-treacã fumlu di la ugeac (vimtu, apã din casã sh-di la fãntãnã, petrol, etc.); chiungu, chiuncu, chiunghi, sulinã, sulinar, piscalã
{ro: burlan, ţeavă}
{fr: tuyau (de tuile), tube, conduit}
{en: pipe, duct}
ex: fumlu easi prit chilunghi; aspusi tsi pãtsã sh-cum vrea-l frãngã chilunghea
(expr: va-l frãndzea di shcop)

§ chiungu (chĭún-gu) sn chiunguri (chĭún-gurĭ) shi chiundzi/chiundze (chĭún-dzi) –
1: unã soi di cali adratã di cheatrã (lemnu, mital, chirmidã, etc.) maxus trã curdzeari apã pri nãsã dit un loc iu s-aflã apã multã tu-un altu loc iu nu s-aflã dip (trã beari, trã udari loclu, etc.); chiuncu, chiunghi;
2: chilunghi, sulinar, sulinã, piscalã;
(expr: s-lji mi cac pri chiungu = angiurãturã, blãstem: s-lji mi cac pri mirminti)
{ro: apeduct; ţeavă}
{fr: aqueduc; tuyau, tube, conduit}
{en: aqueduct; pipe, duct}
ex: ugeacurli noi s-fac tora cu chiundzi; s-asparsi chiungul sh-tr-atsea yini apa turburi la fãntãnã

§ chiunghi/chiunghe (chĭún-ghi) sf chiunghi (chĭún-ghi) – (unã cu chiungu)

§ chiuncu (chĭún-cu) sn chiuncuri (chĭún-curĭ) – (unã cu chiungu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupilar

ciupilar (cĭu-pi-lárŭ) sm ciupilari (cĭu-pi-lárĭ) – numã datã la ma multi turlii di prici (gushturi) njits (niheamã ma mari di deadzitlu di mãnã a omlui), cu truplu ca un chelindru sh-chealea veardi-psarã-pestrã, cu caplu shi pãntica acupiriti di ploci ca di cornu, cu patru cicioari shcurti sh-cu-unã coadã lungã tsi u-alasã s-cadã cãndu easti acãtsatã di cariva (coadã tsi-lj creashti diznou); ciupular, gushtir, gushtur, gushtiritsã, gushturitsã;
(expr:
1: s-ti mãshcã (s-ti chipurã) ciupilarlu = s-ti lja draclu; s-ti duts la drats; s-ti lja neclu, s-pats nipãtsãtili;
2: avinã ciupilari = dzãtsi mash zboarã, nu fatsi tsiva, cã nu easti salami)
{ro: şopârlă}
{fr: lézard}
{en: lizard}
ex: noi nu him ciupilari s-bãnãm tu chetri, noi vulturi him

§ ciupular (cĭu-pu-lárŭ) sm ciupulari (cĭu-pu-lárĭ) – (unã cu ciupilar)
ex: eu mi fac ciupular veardi (gushtir); ciupularlu triirã; ciupularlji nu mãshcã; ti mãshcã ciupilarlu, ti chipirã ciupularlu
(expr: ti lo draclu)

§ ciupulic (cĭu-pu-lícŭ) sm ciupulits (cĭu-pu-lítsĭ) – unã soi di pulj ghigantu dit pãrmiti (cu trup di ciupilar) tsi s-alipida din tser tra s-arãcheascã njitslji dit sãrmãnitsã; (fig:
1: ciupulic = atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti afãnisit; afãnizmo, halazmo, afãnisiri, cãtãstrãpsiri, prãpãdiri, pustixiri, sutrupsiri, cãipusiri, chirdãciuni, chiriri; expr:
2: va mi mãcã (va mi-adunã, va mi lja) ciupuliclu = va mi furã ciupuliclu (dit pãrmiti); va pat nipãtsãtili; va hibã cavai di mini; va mor, va mi-afãnsescu, va hiu cãtãstrãpsit, etc.)
{ro: pasăre uriaşă din basme care fură copiii}
{fr: oiseau géant des histoires d’enfants}
{en: huge bird fron children’s stories}
ex: ciupulic veardi va ti mãcã
(expr: va pats nipãtsãtili, va mori); ciupulic lai va ti mãcã
(expr: va ti-afãniseshti, va hii cãtãstrãpsit); ciupuliclu (fig: afãnizmolu) va ti mãcã; ciupuliclu vrea n-adunã
(expr: va hibã cavai di noi)

§ ciupãlic (cĭu-pã-lícŭ) sm ciupãlits (cĭu-pã-lítsĭ) – (unã cu ciupulic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãulji/dãulje

dãulji/dãulje (dã-ú-lji) sf dãulji/dãulje (dã-ú-lji) – hãlati muzicalã faptã dit-un chelindru shcurtu, largu shi gol, di lemnu i di metal, tsi ari teasã pi fundul di-unã parti unã cheali cari, cãndu s-agudeashti cu mãna i cu un limnici, asunã (scoati sonuri); tãm-pãrã, tãmpãnã, dumbãrã, dum-dum, bãrãbancã, ghium, tãmpãnici
{ro: tobă}
{fr: tambour}
{en: drum}
ex: avdzãndalui cum bãtea dãulja, ntribã tsi s-hibã; yiftsã cu dãulji

§ dãulgi (dã-ul-gí) sm dãulgeadz (dã-ul-gĭádzĭ) – atsel tsi bati dãulja; tãmpãnar
{ro: toboşar}
{fr: celui qui bat le tambour}
{en: drummer}

§ dãuljedz (dã-u-ljĭédzŭ) vb I dãuljai (dã-u-ljĭáĭ), dãuljam (dã-u-ljĭámŭ), dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljari/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) – bat dãulja
{ro: bate toba}
{fr: battre du tambour}
{en: drum}

§ dãuljat (dã-u-ljĭátŭ) adg dãuljatã (dã-u-ljĭá-tã), dãuljats (dã-u-ljĭátsĭ), dãulja-ti/dãuljate (dã-u-ljĭá-ti) – (dãulja) tsi easti bãtutã
{ro: batută (toba)}
{fr: battu (tambour)}
{en: drummed}

§ dãulja-ri/dãuljare (dã-u-ljĭá-ri) sf dãuljeri (dã-u-ljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati dãulja
{ro: acţiunea de a bate toba}
{fr: action de battre du tambour}
{en: action of drumming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã