DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chefi/chefe

chefi/chefe (chĭé-fi) sf chehi (chĭéhĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari poati si s-aflã omlu; ashi cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi gustul i sivdaea; buni, cheifã;
(expr:
1: cum u-ai chefea adzã? = zbor cu cari s-ghinueashti cariva; tsi fats? cum eshti? cum u duts?;
2: fac chefi, nj-va chefea = mi-arãseashti;
3: hiu ca cu chefi = am biutã niheamã; hiu tu bunili, ca atumtsea cãndu biui niheamã)
{ro: chef, plăcere}
{fr: disposition, bonne disposition, bonne humeur, aise, plaisir}
{en: disposition, good humour, high spirits, pleasure}
ex: earam trei inshi sh-tuts cu chefi
(expr: tu bunili); fã tsi vrei, mãcã tsi-ai chefi
(expr: tsi ti-arãseashti, tsi tsã va inima); tuti chehili (mirãchili) lji li fãtsea; adzã nu para am chefi (nu para hiu ghini); ashi-lj va chefea
(expr: ashi lu-ariseashti); fac chefi
(expr: mi-ariseashti) cãndu yin la voi; cari u-adrã chefea, si scoalã shi s-dutsi; ta sã-lj si facã a ljei chefi, cljamã hiljlu di domnu-mari; caplu tsã lu-aspargu, chefea (sivdaea) nu ts-u-aspargu; s-nu lj-aspargã chefea-a hilj-sui; tuti chehili lji li fãtsea shi-lj featsi sh-chefea s-u mãritã; sh-mutrea hãvãlu sh-chefea; pãnã si-lj yinã chefea-a avutlui, moari fucãrãlu

§ cheifã (chĭéĭ-fã) sf cheifi/cheife (chĭéĭ-fi) – (unã cu chefi)
ex: tra sã-lj facã cheifa (chefea)

§ chifliu (chif-líŭ) adg chiflii (chif-lí-i), chiflii (chif-líĭ), chiflii (chif-líĭ) – tsi lu-ariseashti s-hibã cu chefi, s-facã ziafets
{ro: chefliu}
{fr: bon viveur, fêtard}
{en: who likes to be in good spirits}
ex: easti multu chifliu

§ chefliu (chĭef-líŭ) adg cheflii (chĭef-lí-i), cheflii (chĭef-líĭ), cheflii (chĭef-líĭ) – (unã cu chifliu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gustu1

gustu1 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – atsea tsi-aducheashti omlu (cu limba) cãndu bagã tsiva n gurã (cã easti dultsi, nsãrat, acru, etc.); nustimadã, lizeti
{ro: gust}
{fr: goût}
{en: taste}
ex: s-veadã tsi gustu (nustimadã) ari inima di stihiu; nitsi gustul nu-lj cunushteam; mãcari fãrã sari, gustu (nustimadã) nu-ari

§ gustu2 (gús-tu) vb I gustai (gus-táĭ), gustam (gus-támŭ), gustatã (gus-tá-tã), gustari/gustare (gus-tá-ri) – bag ãn gurã niheamã mãcari (i ndauã chicuti di biuturã) tra s-aduchescu tsi nustimadã ari; ngustu, angustu, ngustedz; (fig: gustu = mãc (ma multu trã tahina) tra sã-nj treacã foamea)
{ro: gusta}
{fr: goûter}
{en: taste}
ex: cãndu gustã mayirlu… fãrmac!; tsi si-lj dãm? tsi s-gustãm?; gustai sh-mini di ghelili-a lor; cara vinjish, stãi s-gustãm (fig: s-mãcãm) doilji

§ gustat (gus-tátŭ) adg gustatã (gus-tá-tã), gustats (gus-tátsĭ), gusta-ti/gustate (gus-tá-ti) – (mãcarea i biutura) tsi fu bãgatã n gurã di-lj s-ari aflatã gustul; ngustat, angustat
{ro: gustat}
{fr: goûté}
{en: tasted}

§ gustari/gustare (gus-tá-ri) sf gustãri (gus-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva gustã tsiva (mãcari i biuturã); (fig: gustari = mãcarea (ma multu tahina) tsi u fatsi cariva tra s-lji treacã foamea; prãndzu, tsinã, mirindi); ngustari, angustari
{ro: acţiunea de a gusta; gustare}
{fr: action de goûter; dejeuner}
{en: action of tasting; breakfast}
ex: lu-avum cu noi ti gustari (fig: measa di tahina)

§ gustu3 (gús-tu) sn gusturi (gús-turĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari s-aflã omlu; cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi chefea; buni, cheifã, chefi;
(expr:
1: nj-mutrescu gustul = fac cum voi mini, cum ãnj va chefea;
2: om cu gustu = gustos, om nustimac, tsi fatsi muabeti bunã, tsi fatsi shicadz, etc.)
{ro: bună dispoziţie, chef, plăcere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn