DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceacãr

ceacãr (cĭa-cắrŭ) adg ceacãrã (cĭa-cắ-rã), ceacãri (cĭa-cắrĭ), ceacãri/ceacãre (cĭa-cắ-ri) – tsi s-pari cã mutreashti cu ocljul iuva, ma veadi altu iuva; tsi toarnã ocljul niheam di-unã parti tra s-veadã ninti; tsi nu lj-ari doilji oclji di idyea hromã; strioclju, strãoclju
{ro: ceacâr, saşiu}
{fr: qui a l’oeil vairon}
{en: squint eyed}
ex: tini-ts fush ceacãr (strioclju); ceacãrlu, tini mutreashti sh-mini veadi; avea doi ficiori shi tuts doilji eara ceacãri

§ ceacãrchefi/ceacãrchefe (cĭa-cắrŭ-chĭé-fi) adv, adg invar(?) – zbor tsi-aspuni cã un lucru easti niheamã ca “cu chefi”, niheamã ca mbitat, etc.
{ro: cam chefliu}
{fr: fêtard, viveur}
{en: reveller, drinker}
ex: eara ceacãrchefi (eara niheamã ca cu chefi, ca mbitat); nu nã nbitãm, ma earam ceacãrchefi (niheamã cu chefi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chefi/chefe

chefi/chefe (chĭé-fi) sf chehi (chĭéhĭ) – starea sufliteascã (bunã ma multu) tu cari poati si s-aflã omlu; ashi cum s-aducheashti omlu cãndu easti tu bunili; atsea tsi-aducheashti omlu tu suflit cãndu-lj si fatsi gustul i sivdaea; buni, cheifã;
(expr:
1: cum u-ai chefea adzã? = zbor cu cari s-ghinueashti cariva; tsi fats? cum eshti? cum u duts?;
2: fac chefi, nj-va chefea = mi-arãseashti;
3: hiu ca cu chefi = am biutã niheamã; hiu tu bunili, ca atumtsea cãndu biui niheamã)
{ro: chef, plăcere}
{fr: disposition, bonne disposition, bonne humeur, aise, plaisir}
{en: disposition, good humour, high spirits, pleasure}
ex: earam trei inshi sh-tuts cu chefi
(expr: tu bunili); fã tsi vrei, mãcã tsi-ai chefi
(expr: tsi ti-arãseashti, tsi tsã va inima); tuti chehili (mirãchili) lji li fãtsea; adzã nu para am chefi (nu para hiu ghini); ashi-lj va chefea
(expr: ashi lu-ariseashti); fac chefi
(expr: mi-ariseashti) cãndu yin la voi; cari u-adrã chefea, si scoalã shi s-dutsi; ta sã-lj si facã a ljei chefi, cljamã hiljlu di domnu-mari; caplu tsã lu-aspargu, chefea (sivdaea) nu ts-u-aspargu; s-nu lj-aspargã chefea-a hilj-sui; tuti chehili lji li fãtsea shi-lj featsi sh-chefea s-u mãritã; sh-mutrea hãvãlu sh-chefea; pãnã si-lj yinã chefea-a avutlui, moari fucãrãlu

§ cheifã (chĭéĭ-fã) sf cheifi/cheife (chĭéĭ-fi) – (unã cu chefi)
ex: tra sã-lj facã cheifa (chefea)

§ chifliu (chif-líŭ) adg chiflii (chif-lí-i), chiflii (chif-líĭ), chiflii (chif-líĭ) – tsi lu-ariseashti s-hibã cu chefi, s-facã ziafets
{ro: chefliu}
{fr: bon viveur, fêtard}
{en: who likes to be in good spirits}
ex: easti multu chifliu

§ chefliu (chĭef-líŭ) adg cheflii (chĭef-lí-i), cheflii (chĭef-líĭ), cheflii (chĭef-líĭ) – (unã cu chifliu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã