DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadin

cheadin (chĭá-dinŭ) sn cheadini/cheadine (chĭá-di-ni) – hiri ghini toarsi shi suptsãri di lãnã (tortu) cu cari s-cos di-aradã stranjili di lãnã; gljem (crunã, etc.) di-ahtãri hiri; chedin, tortu
{ro: tort}
{fr: laine bien filée qui sert à coudre les vêtements de laine}
{en: spun yarn}
ex: ca cheadin cãndu-l deapinj; unã cãrutsã (amaxi) cu cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lãna-atsea ma buna, di sumã; cheadin trã cuseari; am cheadin sh-trã tãmbarea-a ta; adu-nj din pãzari cheadini aroshi, lãi shi verdzã; adush cheadin trã lãpudz

§ chedin (chĭé-dinŭ) sn chedini/chedine (chĭé-di-ni) – (unã cu cheadin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

torcu

torcu (tór-cu) (mi) vb III shi II torshu (tór-shĭu), turtseam (tur-tsĭámŭ), toarsã (tŭár-sã), toartsiri/toartsire (tŭár-tsi-ri) shi turtseari/turtseare (tur-tsĭá-ri) – trag hiri dit un cair sh-li shuts cu mãna sh-cu fuslu, tra s-li fac hirili buni trã tsãseari; fac hiri ti tsãseari dit lãnã (bumbac, etc.) cu unã machinã faptã maxus trã ahtari lucru;
(expr:
1: mira toartsi soartea-a njiclui, cãsmetea = mira-lj scrii a natlui tsi va lj-aducã bana;
2: lj-u torcu a unui = caftu s-li ndreg lucrili peascumta, fãrã s-aducheascã (s-lji bag fitilji, ntsãpãturi, schinj, zizanj, etc.) shi s-lu-arãd, tra s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti)
{ro: toarce}
{fr: tordre}
{en: spin}
ex: cãndu u vidzui turtsea lãnã; unã cicricã tsi turtsea di singurã; toartsi cu furca; s-toarcã usturã; muljerli torcu i cu furca i cu cicrichea; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; shidea ningã un puts sh-turtsea sirmã; li toarsi sh-lã deadi cali; lãna-aestã nu s-toartsi; mirili acãtsarã s-lj-u toarcã
(expr: s-lji scrii) dzua-a njiclui pri hirlu-atsel lailu; aestu, tsi lã toartsi?
(expr: aestu, tsi sã ndreadzi s-lã facã pri dinãpoi, fãrã shtirea-a lor, tra si sh-agiungã scupolu?); nu shtea, corbul, tsi lj-u toartsi
(expr: tsi-ari tu minti s-lji facã); nu shtea tsi-lj si toartsi peascumta; lj-u toarsi
(expr: lu ndreapsi, lu-arãsi) ghini

§ torsu (tór-su) adg toarsã (tŭár-sã), torshi (tór-shi), toarsi/toarse (tŭár-si) – (cair) tsi easti faptu hiri trã tsãseari
{ro: tors}
{fr: tordu}
{en: spun}
ex: ari lãna toarsã, dzatsi gljemuri mãri; hirlu torsu
(expr: cãsmetea scriatã) di mira-atsea marea, mash tu lãdudz

§ toartsiri/toartsire (tŭár-tsi-ri) sf toartsiri (tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lãna easti toarsã
{ro: acţiunea de a toarce; toarcere}
{fr: action de tordre}
{en: action of spinning}

§ turtseari/turtseare (tur-tsĭá-ri) sf turtseri (tur-tsérĭ) – (unã cu toartsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn