|
|
chec
chec (chĭécŭ) adg invar – (om) tsi ari cusurea di s-bãlbãeashti cãndu zburashti (va dzãcã cã scoati zboarã i cumãts di zboarã, tsi li grãeashti ma multi ori cu-arada, di nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi); gãngu, gãngãvets, bãlbãit, bãbãlit, etc.
{ro: bâlbâit, gângav}
{fr: bègue}
{en: stammering}
checear
checear (chĭe-cĭárŭ) sm checeari (chĭe-cĭárĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz chicear
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãchechirã
chechirã (chĭé-chi-rã) sf fãrã pl – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; arucutets, bizelji, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
checi/chece
checi/chece (chĭé-ci) sf checi (chĭécĭ) – soi di capelã cu cari omlu sh-acoapirã caplu; sucai, festi, fesi, cãciulã, etc.
{ro: bonetă, beretă de pâslă}
{fr: bonnet, béret; couvre-chef aplati; espèce de calotte; petit bonnet en feutre porté par les Albanais}
{en: beret; flat hat; sort of skull-cap; headgear worn by Albanians}
ex: checi (sucai) lai n cap purta; sh-acumpãrã nã checi (cãciulã) ca s-nu lj-arãtseascã caplu
§ chicear (chi-cĭárŭ) sm chiceari (chi-cĭárĭ) – un tsi fatsi icã vindi checi
{ro: vânzător de “checi”}
{fr: marchand de “checi”}
{en: “checi” seller}
§ chicirii/chicirie (chi-ci-rí-i) sf chicirii (chi-ci-ríĭ) – ducheani iu s-fac i vindu checi
{ro: prăvălie de “checi”}
{fr: magazin de “checi”}
{en: “checi” store}
§ cuc2 (cúcŭ) sm cuts (cútsĭ) – (unã cu checi)
§ cucã (cú-cã) sf cutsi/cutse (cú-tsi) – (unã cu checi)
checirii/checirie
checirii/checirie (chĭe-ci-rí-i) sf checirii (chĭe-ci-ríĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz chicirii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãafcu
afcu (áf-cu) sm pl(?) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, arucutets
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
arucutets
arucutets (a-ru-cu-tétsŭ) sm fãrã pl – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, bizelji, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
bãlbãescu
bãlbãescu (bãl-bã-ĭés-cu) vb IV bãlbãii (bãl-bã-íĭ), bãlbãeam (bãl-bã-ĭámŭ), bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã (i) multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã (ii) idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã (iii) hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz, gonghisescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}
§ bãlbãit (bãl-bã-ítŭ) adg bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãits (bãl-bã-ítsĭ), bãlbãiti/bãlbãite (bãl-bã-í-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gonghisit, gãngu, gãngãvets, chec
{ro: bolborosit, bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stammered}
§ bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) sf bãlbãiri (bãl-bã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãlbãeashti; dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari, gonghisiri
{ro: acţiunea de a bolborosi, de a bâlbâi; bolborosire, bâlbâire}
{fr: action de bredouiller, de bégayer; bredouillement}
{en: action of mumbling, of stuttering, of stammering}
§ bãbã-lescu2 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – (unã cu bãlbãescu)
ex: chirturi, bãbãli paplu
§ bãbãlit2 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãliti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (unã cu bãlbãit)
bizelji/bizelje
bizelji/bizelje (bi-zé-lji) sf bizelji/bizelje (bi-zé-lji) – plantã di grãdinã, tsi s-tradzi azvarna pri loc shi s-angãrlimã di alti planti i lucri, cu lilici albi icã pembe, criscutã di om trã simintsãli arucutoasi tsi s-mãcã, ma njits di-atseali di fisulj cu cari sh-u-aduc niheamã, tsi li fatsi ncljisi tu pãstãlj; madzãri, chechirã, arucutets, afcu
{ro: mazăre}
{fr: petits pois}
{en: peas}
chicear
chicear (chi-cĭárŭ) sm – vedz tu checi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: checichicirii/chicirie
chicirii/chicirie (chi-ci-rí-i) sf – vedz tu checi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: checicicutealã
cicutealã (ci-cu-teá-lã) sf cicutelj (ci-cu-télj) – catortosea (numirlu) tsi s-aflã cãndu s-adunã ndauã numiri (tsi-aspun exudili fapti, pãradzlji tsi ari cariva ti loari di la altsã, etc.); atsea (paradzlji) tsi ari s-pãlteascã omlu trã mãcarea, bearea i durnjirea tsi u fatsi la unã hani; isapi, hisapi, luguryeazmo, lugaryeazmo, ricami
{ro: socoteală}
{fr: compte; calcul}
{en: account, counting, bill, check (meal)}
fesi/fese
fesi/fese (fé-si) sf fesi (fésĭ) shi fesuri (fé-surĭ) – cãciulã loatã di la turts (cu cari sh-acoapirã caplu bãrbatslji, multi ori adratã di pustavi aroshi); unã soi di chiptinãturã di peri la muljeri (dit chirolu veclju); capelã, cãciulã, cãciuã, bãrbãrusã, barbarusã;
(expr:
1: u bag fesea strãmbã = nu-am ananghi;
2: portu fesea pi un cornu = portu fesea di-unã parti)
{ro: fes, coafură de doamne}
{fr: fez, bonnet, coiffure des dames}
{en: fez, hairdressing for ladies}
ex: fesea-lj di Tunuzã; pleacã-ts fesea cu flurii; bagã fesea migidii
§ festi (fés-ti) sf festi (fés-ti) – soi di capelã cu cari omlu sh-acoapirã caplu; fesi, checi, sucai, cãciulã, etc.
{ro: beretă}
{fr: béret, couvre-chef}
{en: beret, hat}