DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheadin

cheadin (chĭá-dinŭ) sn cheadini/cheadine (chĭá-di-ni) – hiri ghini toarsi shi suptsãri di lãnã (tortu) cu cari s-cos di-aradã stranjili di lãnã; gljem (crunã, etc.) di-ahtãri hiri; chedin, tortu
{ro: tort}
{fr: laine bien filée qui sert à coudre les vêtements de laine}
{en: spun yarn}
ex: ca cheadin cãndu-l deapinj; unã cãrutsã (amaxi) cu cheadini (gljami); cheadinlu-l turtsem di lãna-atsea ma buna, di sumã; cheadin trã cuseari; am cheadin sh-trã tãmbarea-a ta; adu-nj din pãzari cheadini aroshi, lãi shi verdzã; adush cheadin trã lãpudz

§ chedin (chĭé-dinŭ) sn chedini/chedine (chĭé-di-ni) – (unã cu cheadin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cot2

cot2 (cótŭ) sm cots (cótsĭ) shi sn coati/coate (cŭá-ti) – misurã veaclji (di vãrã 60cm, ca dipãrtarea di la cotlu-a bratslui pãnã la mãnã); hãlati (veargã) cu cari s-misurã cãts “cots” ari un lucru; pihi
{ro: cot, linie de măsurat}
{fr: aune, jauge}
{en: old measure, measuring rod}
ex: doi cots di bãsmã agiungu; lja cotlu (pihea, hãlatea ti misurari) a aishtui; doi cots (vãrã metru sh-cartu) neaua lu-anvãli; lungã di un cot (di vãrã 60cm); cãts cots suntu di pi loc pãnã n tser?; lj-spuni a amirãlui cã cotslji di cheadini ditu aestã cãrutsã easti nãltsimea di pi loc pãnã n tser

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

torcu

torcu (tór-cu) (mi) vb III shi II torshu (tór-shĭu), turtseam (tur-tsĭámŭ), toarsã (tŭár-sã), toartsiri/toartsire (tŭár-tsi-ri) shi turtseari/turtseare (tur-tsĭá-ri) – trag hiri dit un cair sh-li shuts cu mãna sh-cu fuslu, tra s-li fac hirili buni trã tsãseari; fac hiri ti tsãseari dit lãnã (bumbac, etc.) cu unã machinã faptã maxus trã ahtari lucru;
(expr:
1: mira toartsi soartea-a njiclui, cãsmetea = mira-lj scrii a natlui tsi va lj-aducã bana;
2: lj-u torcu a unui = caftu s-li ndreg lucrili peascumta, fãrã s-aducheascã (s-lji bag fitilji, ntsãpãturi, schinj, zizanj, etc.) shi s-lu-arãd, tra s-nj-agiungu scupolu tsi-am tu minti)
{ro: toarce}
{fr: tordre}
{en: spin}
ex: cãndu u vidzui turtsea lãnã; unã cicricã tsi turtsea di singurã; toartsi cu furca; s-toarcã usturã; muljerli torcu i cu furca i cu cicrichea; cu bumbaclu tsi torcu, va lji nvishteam tutã oastea; intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; shidea ningã un puts sh-turtsea sirmã; li toarsi sh-lã deadi cali; lãna-aestã nu s-toartsi; mirili acãtsarã s-lj-u toarcã
(expr: s-lji scrii) dzua-a njiclui pri hirlu-atsel lailu; aestu, tsi lã toartsi?
(expr: aestu, tsi sã ndreadzi s-lã facã pri dinãpoi, fãrã shtirea-a lor, tra si sh-agiungã scupolu?); nu shtea, corbul, tsi lj-u toartsi
(expr: tsi-ari tu minti s-lji facã); nu shtea tsi-lj si toartsi peascumta; lj-u toarsi
(expr: lu ndreapsi, lu-arãsi) ghini

§ torsu (tór-su) adg toarsã (tŭár-sã), torshi (tór-shi), toarsi/toarse (tŭár-si) – (cair) tsi easti faptu hiri trã tsãseari
{ro: tors}
{fr: tordu}
{en: spun}
ex: ari lãna toarsã, dzatsi gljemuri mãri; hirlu torsu
(expr: cãsmetea scriatã) di mira-atsea marea, mash tu lãdudz

§ toartsiri/toartsire (tŭár-tsi-ri) sf toartsiri (tŭár-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lãna easti toarsã
{ro: acţiunea de a toarce; toarcere}
{fr: action de tordre}
{en: action of spinning}

§ turtseari/turtseare (tur-tsĭá-ri) sf turtseri (tur-tsérĭ) – (unã cu toartsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn