chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru
§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)
§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}
§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}
{fr: qui n’est pas piqué ou pincé}
{en: who is not pinched, not nipped, not pricked}
ex: ascãpã nichipinatã di har
§ nichipinari/nichipinare (ni-chi-pi-ná-ri) sf nichipinãri (ni-chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi nu chipinã; nichipirari, nichipurari, nichishcari, nicepcuiri
{ro: acţiunea de a nu pişca, de a nu ciupi}
{fr: action de ne pas piquer, de ne pas pincer}
{en: action of not pinching, of not nipping, of not pricking}
§ chipinãturã (chi-pi-nã-tú-rã) sf chipinãturi (chi-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi (tsi pati) cãndu un om easti chipinat; semnul tsi-armãni dupã tsi un easti chipinat; chipinari
{ro: pişcătură, ciupitură}
{fr: piqûre, pinçon}
{en: sting, pinch, nip, prick, bite}
ex: chipinãturã di furnicã
§ chipir (chi-pirŭ) (mi) vb I chipirai (chi-pi-ráĭ), chipiram (chi-pi-rámŭ), chipiratã (chi-pi-rá-tã), chipirari/chipirare (chi-pi-rá-ri) – (unã cu chipin)
ex: ficiorlu-a ljei u chipirã (chipinã); chipirai (chipinai) feata di brats; mi chipirã di-nj si lãi carnea; mi-avea chipiratã, di lu-agudi chicuta!; s-nu ti chipiri (s-nu ti chipinj, s-nu ti zgrãnj) la zgaibã
§ chipirat (chi-pi-rátŭ) adg chipiratã (chi-pi-rá-tã), chipirats (chi-pi-rátsĭ), chipirati/chipirate (chi-pi-rá-ti) – (unã cu chipinat)
ex: avea fatsa chipiratã (cu chipinãturi di multseadzã)
§ chipirari/chipirare (chi-pi-rá-ri) sf chipirãri (chi-pi-rắrĭ) – (unã cu chipinari)
§ chipur2 (chi-purŭ) (mi) vb I chipurai (chi-pu-ráĭ), chipuram (chi-pu-rámŭ), chipuratã (chi-pu-rá-tã), chipurari/chipurare (chi-pu-rá-ri) – (unã cu chipin)
ex: va s-ti chipurã di cicior; va s-ti chipurã di pãnticã, ma tini s-nu lu-acats; va s-yinã ningã un shi va s-ti chipurã di fatsã
§ chipurat (chi-pu-rátŭ) adg chipuratã (chi-pu-rá-tã), chipurats (chi-pu-rátsĭ), chipurati/chipurate (chi-pu-rá-ti) – (unã cu chipinat)
(expr: yioarã chipuratã = yioarã cu dintsã di mardzini, ca chipuratã di tsiva)
ex: aveam shi yiori chipurati
(expr: cu dintsã di mardzini)
§ chipurari/chipurare (chi-pu-rá-ri) sf chipurãri (chi-pu-rắrĭ) – (unã cu chipinari)
§ chishcu (chish-cu) (mi) vb I chishcai (chish-cáĭ), chishcam (chish-cámŭ), chishcatã (chish-cá-tã), chishcari/chishcare (chish-cá-ri) – (unã cu chipin)
ex: edzlji mi chishca (chipina) di ureclji; mi-avea chishcatã (chipinatã) un mushconj
§ chishcat (chish-cátŭ) adg chishcatã (chish-cá-tã), chishcats (chish-cátsĭ), chishcati/chishcate (chish-cá-ti) – (unã cu chipinat)
§ chishcari/chishcare (chish-cá-ri) sf chishcãri (chish-cắrĭ) – (unã cu chipinari)
§ chishchinãturã (chish-chi-nã-tú-rã) sf chishchinãturi (chish-chi-nã-túrĭ) – (unã cu chipinãturã)
§ cepcuescu (cep-cu-ĭés-cu) (mi) vb IV cepcuii (cep-cu-íĭ), cepcueam (cep-cu-ĭámŭ), cepcuitã (cep-cu-í-tã), cepcuiri/cepcuire (cep-cu-í-ri) – (unã cu chipin)
§ cepcuit (cep-cu-ítŭ) adg cepcuitã (cep-cu-í-tã), cepcuits (cep-cu-ítsĭ), cepcuiti/cepcuite (cep-cu-í-ti) – (unã cu chipinat)
§ cepcuiri/cepcuire (cep-cu-í-ri) sf cepcuiri (cep-cu-írĭ) – (unã cu chipinari)
