DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

filigeanã

filigeanã (fi-li-gĭá-nã) sf filigenj (fi-li-gĭenjĭ) – scafã njicã trã beari cafei nturtseascã i “expresso”; filigeani, filgeanã, filgeani, fligeani, ceashcã, scafã;
(expr: oclji ca filigeani = oclji mãri)
{ro: ceaşcă de cafea (turcească sau expresso)}
{fr: demi-tasse}
{en: small cup (for Turkish or espresso) coffee, demi-tasse}
ex: nji s-asparsirã tuti filigenjli

§ filigeani/filigeane (fi-li-gĭá-ni) sf filigenj (fi-li-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)
ex: si-lj da fãrmac tu filigeanea di cafe?

§ filgeanã (fil-gĭá-nã) sf filgenj (fil-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)
ex: toarnã-nj cafelu tu filgeanã

§ filgeani/filgeane (fil-gĭá-ni) sf filgenj (fil-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)
ex: am nã featã cu oclji ca filgeanea
(expr: cu ocljilj mãri)

§ fligeani/fligeane (fli-gĭá-ni) sf fligenj (fli-gĭenjĭ) – (unã cu filigeanã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scafã

scafã (scá-fã) sf scafi/scafe (scá-fi) – vas njic (fãrã coadã) faptu maxus trã beari apã (yin, arãchii, etc.) prit cari poati si s-veadã tsi s-aflã nuntru (di-aradã, ma nu totna); vas njic cu coadã (faptu di-aradã di fãrfuriu i metal) trã beari apã (lapti, cafei, etc.); putir, putiri, yilii, chelcã, chelcu, chelchi, chelci, cupã, cufii; filgeanã, filgeani, fligeani, filigeanã, ceashcã;
(expr:
1: scafã (putir) cu scamnu = scafã (putir) cu cicior;
2: nji s-umplu scafa = nj-agiundzi, nu mata pot s-aravdu;
3: beau sh-aestã scafã = va-l fac ninga sh-aestu lucru, va s-aravdu sh-aestã taxirati;
4: s-lu-aveai tu scafã = multu mushat)
{ro: pahar; ceaşcă}
{fr: gobelet, verre à boire; tasse}
{en: glass for drinking; cup}
ex: dã-nj nã scafã di-arãchii; un cãni cu ocljul ca di scafã; s-umplu scafa, nu pot s-aravdu maltu
(expr: bitisi, nu mata pot s-aravdu); biui shi scafa-aestã
(expr: va s-u-aravdu sh-aestã); un tinir si-lj beai tu scafã expr: multu mushat), ahãt mushat easti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã