DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

ceapã

ceapã (cĭá-pã) sf ceapi/ceape (cĭá-pi) – minari faptã cu ciciorlu, cãndu omlu imnã; diastima (dipãrtarea pri loc) faptã cu-unã minari di cicior, cãndu omlu imnã; cealpã, cealpu, drãshcljauã, pas, jgljoatã, jgljot, shgljoatã, shgljatã, shgljot, zgljoatã, giglatã
{ro: pas}
{fr: pas}
{en: step}
ex: featsi dauã ceapi (drãshcljei) nãpoi shi trapsi cu-apala; pãn’ tu-ayini nu-s dau’ ceapi (drãshcljei); dupã dzatsi ceapi (jgljoati) un altu om ãlj veadi; s-priimna cu ceapi (jgljoati) njits; mi priimnam misurãndalui ceapili; nu puteai s-vedz nitsi dauã ceapi diparti

§ cealpã (cĭál-pã) sf cealpi/cealpe (cĭál-pi) – (unã cu ceapã)
ex: fatsi cealpili mãri; easti lungã di shasi cealpi

§ cealpu (cĭál-pu) sn cealpi/cealpe (cĭál-pi) – (unã cu ceapã)

§ discealpu (dis-cĭál-pu) vb I discilpai (dis-cil-páĭ), discilpam (dis-cil-pámŭ), discilpatã (dis-cil-pá-tã), discilpari/discilpare (dis-cil-pá-ri) – fac cealpi cãtã nãpoi
{ro: face pas înapoi, păşi înapoi}
{fr: faire des pas en arrière}
{en: make steps backwards}

§ discilpat (dis-cil-pátŭ) adg discilpatã (dis-cil-pá-tã), discilpats (dis-cil-pátsĭ), discilpati/discilpate (dis-cil-pá-ti) – tsi ari faptã cealpi cãtã nãpoi
{ro: care a făcut pas înapoi, păşit înapoi}
{fr: qui a fait des pas en arrière}
{en: who has made steps backwards}

§ discilpari/discilpare (dis-cil-pá-ri) sf discilpãri (dis-cil-pắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva discealpã
{ro: acţiunea de a face pas înapoi, păşi de a înapoi}
{fr: action de faire des pas en arrière}
{en: action of making steps backwards}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ceapcãn

ceapcãn (cĭap-cắnŭ) sm, sf, adg ceapcãnã (cĭap-cắ-nã), ceapcãnj (cĭap-cắnjĭ), ceapcãni/ceapcãne (cĭap-cắ-ni) – om tsi easti arãu, ponir, cumalindru, vagabondu, etc. shi nu pots s-lji fats besã; tsi easti birbantu sh-lu-ariseashti s-treacã unã banã aspartã sh-pãn-ghioasã
{ro: ceapcân, desfrânat}
{fr: vagabond, fripon, vaurien, débauché}
{en: tramp, rogue, rascal, debauched}
ex: nu mi-ariseashti, easti ceapcãn (om arãu)

§ ceapcãnlãchi/ceap-cãnlãche (cĭap-cãn-lắ-chi) sf ceapcãnlãchi (cĭap-cãn-lắchĭ) – hãrli tsi-l fac un om s-hibã ceapcãn; soea di purtari tsi u-ari un om ceapcãn; birbantlãchi
{ro: desfrânare, libertinaj}
{fr: débauche; friponnerie, malignité}
{en: debauchery, roguery}
ex: ceapcãn-lãchea (purtarea di ceapcãn) nu-adutsi numã bunã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

anatimã

anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}

§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor

§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi

§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã

§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)

§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

armãteauã

armãteauã (ar-mã-thĭá-ŭã) sf armãtei (ar-mã-théĭ) – mãnuclju ligat (di tseapi verdzã); ligãturã di tseapi; arãmãteauã, chiscã
{ro: legătură de ceapă}
{fr: file, enfilade, rangée}
{en: bundle of onions}
ex: nj-deadi ndauã armãtei (chishti) di tseapi

§ arãmãteauã (a-rã-mã-thĭá-ŭã) sf arãmãtei (a-rã-mã-théĭ) – (unã cu armãteauã)
ex: acumpãrai unã-arãmãteauã (ligãturã) di tseapi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

barbã

barbã (bár-bã) sf bãrghi (bắr-ghi) – perlji tsi crescu dit grunjlu-a bãrbatlui (sh-niheamã ma nsus, di-unã parti sh-di-alantã a gurãljei) shi suntu alãsats s-armãnã mãri; (fig:
1: barbã = (i) arãdãtsinã di prash, tseapã, etc.; (ii) hirili tsi es dit cuceanlu di misur, nicurat ninga di cojili tsi lu-acoapirã; expr:
2: mi giur pi barbã = mi giur cã spun dealihea)
{ro: barbă; rădăcina de ceapă sau praz}
{fr: barbe; racines de l’oignon et du poirreau}
{en: beard; roots of green onions or leaks}
ex: tsi nu-ari teta dininti? (angucitoari: barba); un aush cu barba n loc (angucitoari: prashlu); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli); unãoarã la noi mash preftsãlj purta barbã; vidzui un om cu barbã mari; barba eara semnu di jali; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; barba a prashlui nu s-mãcã; lj-deadi barba-a misurlui; cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; bãgai tu loc nã dãrmã di saltsi sh-ahiurhi s-lji easã barbã (fig: hiri di-arãdãtsinã); bãrghili a sãcãladzlor; altu sh-ardi barba sh-altu sh-aprindi tsigarea

§ bãrbos (bãr-bósŭ) adg bãrboasã (bãr-bŭá-sã), bãrbosh (bãr-bóshĭ), bãrboasi/bãrboase (bãr-bŭá-si) – cari ari barbã lungã; tsi nu s-ari sursitã di multu chiro; cu barbã, sãcãlã; (fig: bãrbos = preftu cu barbã)
{ro: bărbos}
{fr: barbu}
{en: bearded}
ex: s-nu-l vedz bãrboslu-atsel (atsel cu barbã); agri capiti bãrboasi (cu barbã); vinji un bãrbos (fig: preftu)

§ barber (bar-bér) sm barberi (bar-bérĭ) – bãrbat a curi tehni easti s-talji perlji i s-surseascã oaminjlji
{ro: bărbier}
{fr: barbier}
{en: barber}
ex: shidea sh-lu ntriba pri barber; barber veclju cu un jar di fumealji; l-bãgã tu pãni di barber

§ birber (bir-bér) sm birberi (bir-bérĭ) – (unã cu barber)

§ birbirii/birbirie (bir-bi-rí-i) sf birbirii (bir-bi-ríĭ) – ducheanea-a birberlui iu oaminjlji sh-talji perlu i s-sursescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

birbu

birbu (bír-bu) sm birghi (bír-ghi) – (mascur) mushat, bugdan, fudul, pirifan, daitcu, dailean, etc. (fig: birbu = un tsi-arãdi lumea; arãditor, minciunos, calpuzan, bãtãhci, marghiol, etc.)
{ro: mascul mândru}
{fr: beau, fier}
{en: proud male}
ex: oili ambãirarã dupã un birbu (pirifan birbec) calesh; agiumsish birbul a hoarãljei (fig: arãditorlu, bãtãhcilu)

§ birbantu (bir-bán-tu) sm, sf(?), adg [birbantã (bir-bán-tã)?], birbantsã (bir-bán-tsã), [birbanti/birbante (bir-bán-ti)?] – un tsi sh-treatsi bana dupã cum u va el, aspartã sh-pãnghioasã, nu dupã cum u caftã nomurli shi arãdzli tinjisiti a alãntor oaminj; bãrbat tsi lu-arãsescu multu muljerli sh-alagã multu cu eali
{ro: berbant, afemeiat}
{fr: libertin, coureur}
{en: libertine, free-thinker, debauched}

§ birbãntlã-chi/birbãntlãche (bir-bãn-tlắ-chi) sf birbãntlãchi (bir-bãn-tlắchĭ) – purtarea, bana di birbantu; ceapcãnlãchi
{ro: libertinaj, corupţie}
{fr: libertinage}
{en: libertinage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrfitsã

cãrfitsã (cãr-fí-tsã) sf cãrfitsã (cãr-fí-tsã) – ma multi turlii di hãlãts njits cu cari s-acatsã (i) perlu di caplu-a muljerlor, (ii) un stranj tra sã ncljidã (tsi au di-aradã un cãrlig, zava mascurã, tsi s-acatsã di-un nel, zava feaminã), etc.; paramanã, amurã, cupceauã, cupitsã, ciuprachi, ciuprecã, ceaprachi, ciprachi, cljishutsã, cupceauã, zavã
{ro: agrafă, ac de păr}
{fr: épingle, broche}
{en: clasp, hook}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã