{fr: action de ne pas (se) montrer, de ne pas apparaître}
{en: action of not appearing}

§ furnisescu (fur-ni-sés-cu) vb IV furnisii (fur-ni-síĭ), furniseam (fur-ni-seámŭ), furnisitã (fur-ni-sí-tã), furnisiri/furnisire (fur-ni-sí-ri) – (unã cu fãnirusescu)
ex: lji si furnisirã (lji s-aspusirã, lji si alincirã) a ficiorlui trei muljeri

§ furnisit (fur-ni-sítŭ) adg furnisitã (fur-ni-sí-tã), furnisits (fur-ni-sítsĭ), furnisiti/furnisite (fur-ni-sí-ti) – (unã cu fãnirusit)

§ furnisiri/furnisire (fur-ni-sí-ri) sf furnisiri (fur-ni-sírĭ) – (unã cu fãnirusiri)

§ fanã1 (fá-nã) sf pl(?) –
1: aspuneari, fãnirusiri, furnisiri, alãnciri, alinciri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri;
2: fatsa sh-tuti hãrli cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, opsi, masti, indami, ceahre, prep
{ro: înfăţişare, aspect, existenţă; arătare, apariţie}
{fr: aspect, apparence, existence; apparition, comparution, présence}
{en: appearance, aspect, existence}
ex: fana (indamea, aspunearea, alãncirea) a furlor nu s-videa; tuti li-ari Mara, tsi-ts lipseashti? fana (vidzuta, opsea)

§ fanumin (fa-nú-minŭ) adg fanuminã (fa-nú-mi-nã), fanuminj (fa-nú-minjĭ), fanumini/fanumine (fa-nú-mi-ni) – tsi ari unã vidzutã multu mushatã; tsi-aspuni mãreatsã sh-pirifanji tu vidzutã; lãrgonj, undzit
{ro: impozant, arătos, măreţ}
{fr: imposant, de belle apparence}
{en: looking beautiful, dignified, imposing, commanding}
ex: platanj mãri shi fanuminj (pirifanj, tsi-aspun mãreatsã)

{fr: action de faire la moue}
{en: action of pouting; of pursing one’s lips; of looking sulky}

{en: who is as it should be; well dressed, elegant; well suited}
ex: di cãti feati gioacã n cor, prãpsiti (ndreapti, pripsiti) ashi, cu perlu-arus

§ prãpsiri/prãpsire (prãp-sí-ri) sf prãpsiri (prãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu (lucrul, ideea) dãnãseashti ninga; puripsiri, pripsiri
{ro: acţiunea de a subzista; de a-i sta (veni) bine (cum trebuie)}
{fr: action de subsister; de bien seoir, de cadrer, de bien assortir}
{en: action of subsisting; of being necessary; of being incumbent on; of being fit with; of being well suited}

§ pripsescu (prip-sés-cu) vb IV pripsii (prip-síĭ), pripseam (prip-seámŭ), pripsitã (prip-sí-tã), pripsi-ri/pripsire (prip-sí-ri) – nj-sta (nj-yini) ghini, cum prindi; prãpsescu
{ro: fi cum trebuie, cadra, a-i sta (veni) bine (cum trebuie)}
{fr: falloir; incomber; bien seoir, cadrer, bien assortir}
{en: be necessary; be incumbent on; be fit with; be well suited}
ex: ca multu va-lj pripseascã (va-lj sta ghini); ca ti preftu mult pripseashti (lj-undzeashti, lj-prindi ghini)

§ pripsit (prip-sítŭ) adg pripsitã (prip-sí-tã), pripsits (prip-sítsĭ), pripsiti/pripsite (prip-sí-ti) – tsi-lj sta ghini (cum lipseashti); prãxit ghini; tsi-aspuni mushat, ghini, livendu; tsi ari buni prãxi; prãpsit, prãxit
{ro: care arată cum trebuie; elegant, cu gust, care se poartă frumos cu lumea}
{fr: bien éduqué, bienséant, de bon goût}
{en: elegant, well educated, with good taste, seemly, proper}
ex: eara multu pripsit (livendu, ndreptu); eara cama pripsitlu di tuts; cã-i tinirã sh-pripsitã; cari-l vidzu pripsit sh-aleptu, ãlj ca fu njilã di tinireatsa-a lui; cãndu ãlj vidzurã njata, cã eara multu pripsit, s-ciudusirã

§ pripsiri/pripsire (prip-sí-ri) sf pripsiri (prip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj sta ghini a unui; prãpsiri
{ro: acţiunea de a cadra, de a-i sta (veni) bine (cum trebuie)}
{fr: falloir; incomber; bien seoir, cadrer, bien assortir}
{en: be necessary; be incumbent on; be fit with; be well suited}

§ prep (prépŭ shi prĭépŭ) sm fãrã pl – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, masti, opsi, fanã, indami, ceahre
{ro: înfăţişare, aspect plăcut}
{fr: aspect, mine plaisante}
{en: pleasant aspect, appearance}
ex: tu prep (tu vidzutã) sh-tu cuvendã adutsea viryean; cu preplu dishcljis (vidzuta, opsea dishcljisã)

{ro: chip, figură, faţă}
{fr: visage, image, effigie}
{en: appearance, face, looks}
ex: oaminj bunj s-u patã i di muhtani i di unjizi

(expr: tsi s-mutreshti prota cãndu aveai ahãnti lucri n fatsã tsi ti ciudisea?); cari u vidzu luguria streasã
(expr: cara vidzu zorea, cara vidzu cum s-mintirã lucrili); vidzurã sh-pãtsãrã dratslji pãnã s-lu-alinã
(expr: lu-alinarã cu multã zori); cari vidzurã tsi nu vidzurã
(expr: vidzurã multi di multi lucri; icã, cari pãtsãrã nipãtsãtili)

§ vidzut (vi-dzú-tã) adg vidzutã (vi-dzú-tã), vidzuts (vi-dzútsĭ), vidzuti/vidzute (vi-dzú-ti) – tsi easti aduchit cu mintea i cu ocljilj; tsi easti mutrit, cãndu easti niputut (di-un yeatru i di altu cariva); a curi lji s-ari faptã unã vizitã; mutrit, cãftat, bãgat oarã, vizitat, etc.
{ro: văzut, cercetat, examinat, îngrijit}
{fr: vu, cherché, examiné, soigné}
{en: seen, searched, examined, looked after, nursed}
ex: omlu vidzut (mutrit) di yeatsrã bãneadzã ma multu

§ videari1/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva veadi tsiva; mutriri, aduchiri, cãftari, etc.; harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, vidzutã
{ro: acţiunea de a vedea, de a cerceta, de a examina, de a îngriji; vedere, cercetare, examinare, îngrijire}
{fr: action de voir, de chercher, d’examiner, de soigner}
{en: action of seing, of searching, of examining, of looking after, of nursing}
ex: s-pãrea la videari, di-asimi cã vrea hibã; unã videari tsi lã featsi (cum li/lji vidzu, dit oara tsi sh-arcã ocljilj pri nãsh)

§ veadi-ri/veadire (veá-di-ri) sf veadiri (veá-dirĭ) – (unã cu videari)

§ nividzut (ni-vi-dzútŭ) adg nividzutã (ni-vi-dzú-tã), nividzuts (ni-vi-dzútsĭ), nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – tsi nu easti vidzut; cari nu fu vidzut; tsi nu s-veadi cu ocljilj i nu s-aducheashti cu mintea; tsi nu easti mutrit (di-un yeatru i di altu cariva) cãndu easti niputut; tsi ari harea tsi-l fatsi ta s-nu poatã s-hibã vidzut; afan, nimutrit, nicãftat, nibãgat oarã, nivizitat, etc.
{ro: nevăzut, necercetat, neexaminat, neîngrijit; invizibil}
{fr: qui n’est pas vu; qui n’a pas été vu (cherché, examiné, soigné); invisible}
{en: who is not seen; that has not been seen (searched, examined, looked after, nursed); invisible}
ex: s-dau di aumbra nividzutã (cari nu s-veadi); lja pãtãricea n mãnã shi s-fatsi nividzut di-aclo (s-fatsi afan); s-bãsharã, plãmsirã, cã eara di doi anj nividzuts; u-arcã pri cal shi nividzut (afan) s-featsi di-aclo; dzãsi oama graili aisti shi nividzutã s-featsi

§ nivideari/nivideare (ni-vi-deá-ri) sf nivideri (ni-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu veadi tsiva; nimutriri, neaduchiri, nicãftari, etc.; harea tsi u ari omlu tra s-nu veadã cu ocljilj;
(expr:
1: easti ti nivideari = easti tu-unã halã ahãntu urutã tu videari, cã nu tsã yini s-u mutreshti)
{ro: acţiunea de a nu vedea (cerceta, examina, îngriji); nevedere, necercetare, neexaminare, neîngrijire}
{fr: action de ne pas voir (de ne pas chercher, de ne pas examiner, de ne pas soigner (être soigné))}
{en: action of not seing (not searching, not examining, not looking after, not nursing)}
ex: fatsa-lj mash cheali shi oasi eara ti nivideari
(expr: eara ahãntu slabã cã nu tsã yinea s-u mutreshti, nu puteai s-u mutreshti, nu eara trã videari); ahtari mãcari trã nivideari eara; s-armãnã cu coarni tri nivideari; lu nyisai tu somnu, ahãntu lai sh-ahãntu trã nivideari eara

§ nividzutã (ni-vi-dzú-tã) sf nividzuti/nividzute (ni-vi-dzú-ti) – lucru (zbor, pãtsãri, huneri, etc., di-aradã urut), cum nu s-ari vidzutã i avdzãtã vãrãoarã tu lumi; nipãtsãtã, nitraptã, neavdzãtã
{ro: păţanie foarte grea, nevăzută de nimeni în lume}
{fr: grande mésaventure jamais vue dans le monde}
{en: misadventures unseen in the world}
ex: sh-vidzu mãratlu nividzutili (nipãtsãtili, nitraptili)

§ videalã (vi-deá-lã) sf videlj (vi-déljĭ) –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videari, vidzutã;
2: lunjinã, fexi, limpidzãmi, finghit, lampã
{ro: văz, vedere; lumină, claritate, lampă}
{fr: vue, aspect; lumière, vue, clarté, lampe}
{en: look, aspect; light, clarity, sight, lamp}
ex: nu-am videala (videarea) bunã; videala (videarea) va-lj yinã dinãcali; s-lã lja videala (videarea); lampa didea nã mari videalã (lunjinã, fexi); aprindi videala (lampa); videala (lunjina) a ljei si mpartã; ma videala (lunjina-a finghitlui) nu shidea tu un singur loc

§ vidzutã (vi-dzú-tã) sf fãrã pl –
1: harea tsi u ari omlu s-veadã cu ocljilj; videalã, videari;
2: ashi cum aspuni un lucru (fatsa-a omlui, etc.); videari, opsi, indami, masti, fanã, prep, ceahre, etc.
{ro: înfăţişare, vedere}
{fr: vue, regard, aspect}
{en: look, aspect}
ex: ari vidzutã (videari) di bãrbat; tu vidzutã (videari) pãrea bun; nu-ari vidzutã (videari) bunã

§ videari2/videare (vi-deá-ri) sf videri (vi-dérĭ) – (unã cu vidzutã)

§ pruved (pru-védŭ) (mi) vb II pruvidzui (pru-vi-dzúĭ), pruvideam (pru-vi-deámŭ), pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) –
1: ved di nãinti (cu mintea) cã un lucru va si s-facã; tsiva-nj dzãtsi di ninti (am unã noimã, intru tu ergu, ved, aduchescu, spun, etc.) di lucri tsi va si s-facã ma nãpoi;
2: mi ndreg cu stranji mushati tra s-mi veadã dunjaea cum aspun; mi cãmãrusescu; prived, prufitipsescu
{ro: prevedea, (se) găti, (se) dichisi}
{fr: prévoir, pourvoir; (se) bien présenter, avoir un bon aspect}
{en: foresee; dress up}
ex: pruveadi (lj-si pari, lj-intrã unã noimã) cã va chearã; pruvidzu dit os; si s-pruveadã (si s-stulseascã si s-cãmãruseascã) cu fluriili

§ pruvidzut (pru-vi-dzú-tã) adg pruvidzutã (pru-vi-dzú-tã), pruvidzuts (pru-vi-dzútsĭ), pruvidzuti/pruvidzute (pru-vi-dzú-ti) –
1: (lucru) tsi easti vidzut di ninti (cu mintea) cã va si s-facã; (lucru) trã cari a unui ãlj yini unã noimã cã va si s-facã;
2: (omlu) tsi s-ari ndreaptã mushat (s-ari stulsitã) tra s-aspunã pripsit cãndu s-cãmãruseashti; prividzut, prufitipsit
{ro: prevăzut, gătit, dichisit}
{fr: prévu, pourvu; bien présenté, qui a un bon aspect}
{en: foreseen; well dressed up}

§ pruvideari/pruvideare (pru-vi-deá-ri) sf pruvideri (pru-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pruveadi lucrul tsi va si s-facã; atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-pruveadi; privideari, prufitipsiri
{ro: acţiunea de a prevedea, de a se găti, de a se dichisi; prevedere}
{fr: action de prévoir, de pourvoir; de (se) bien présenter, d’avoir un bon aspect}
{en: action of foreseeing; of dressing up}

§ prived (pri-védŭ) (mi) vb II prividzui (pri-vi-dzúĭ), privideam (pri-vi-deámŭ), prividzutã (pri-vi-dzú-tã), privideari/privideare (pri-vi-deá-ri) – (unã cu pruved)
ex: prived cã va s-mor

§ prividzut (pri-vi-dzú-tã) adg prividzutã (pri-vi-dzú-tã), prividzuts (pri-vi-dzútsĭ), prividzu-ti/prividzute (pri-vi-dzú-ti) – (unã cu pruvidzut)

§ prividea-ri/privideare (pri-vi-deá-ri) sf privideri (pri-vi-dérĭ) – (unã cu pruvideari)

§ strãved (strã-védŭ) (mi) vb II strãvidzui (strã-vi-dzúĭ), strãvideam (strã-vi-deámŭ), strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) – ved prit tsiva; ved
{ro: vedea prin ceva}
{fr: voir par}
{en: see through}
ex: si strãveadi (s-veadi) ghini pit geami; mash suflitlu poati si strãveadã (s-veadã) pit mur

§ strãvidzut (strã-vi-dzú-tã) adg strãvidzutã (strã-vi-dzú-tã), strãvidzuts (strã-vi-dzútsĭ), strãvidzuti/strãvidzute (strã-vi-dzú-ti) – tsi s-veadi prit tiva
{ro: văzut prin ceva}
{fr: vu par}
{en: seen through}

§ strãvideari/strãvideare (strã-vi-deá-ri) sf strãvideri (strã-vi-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strãveadi tsiva
{ro: acţiunea de a vedea prin ceva}
{fr: action de voir par}
{en: action of seeing through}