DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ceahre

ceahre (cĭa-hré) sm fãrã pl – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, opsi, masti, fanã, indami, prep
{ro: înfăţişare, aspect}
{fr: aspect, mine}
{en: aspect, appearance}
ex: bueaua a fatsãljei ca ceahrelu (vidzuta) a lilicilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãnirusescu

fãnirusescu (fã-ni-ru-sés-cu) (mi) vb IV fãnirusii (fã-ni-ru-síĭ), fãniruseam (fã-ni-ru-seámŭ), fãnirusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusi-ri/fãnirusire (fã-ni-ru-sí-ri) – mi-aspun (es, mi duc) dininti-a cuiniva; li-aspun lucrili ma limpidi (tra s-hibã ma lishor trã aduchiri); alãncescu, alincescu, andzãmedz, ndzãmedz, furni-sescu, pãrãstisescu, pãrãstãsescu, (mi-)aspun, dau, dau cap, scot cap, azvom, fitrusescu (dit loc)
{ro: apărea, clarifica}
{fr: (se) montrer, apparaître; rendre clair}
{en: show; clarify}
ex: lj-si fãnirusi (lj-si alãnci) tu yis

§ fãnirusit (fã-ni-ru-sítŭ) adg fãni-rusitã (fã-ni-ru-sí-tã), fãnirusits (fã-ni-ru-sítsĭ), fãnirusiti/fã-nirusite (fã-ni-ru-sí-ti) – tsi s-aspuni dininti-a cuiniva; tsi ari datã (scoasã) cap; alãncit, alincit, andzãmat, ndzãmat, furnisit, pãrãstisit, pãrãstãsit, etc.
{ro: apărut, clarificat}
{fr: montré, apparu; rendu clair}
{en: shown; clarified}

§ fãnirusiri/fãniru-sire (fã-ni-ru-sí-ri) sf fãnirusiri (fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fãniruseashti tsiva i cariva; alãnciri, alinciri, andzãmari, ndzãmari, furnisiri, pãrãstisiri, pãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiunea de a apărea; apariţie, clarificare}
{fr: action de (se) montrer, d’apparaître; de rendre clair; apparition}
{en: action of showing; of clarifying; appearance}

§ nifãnirusit (ni-fã-ni-ru-sítŭ) adg nifãnirusitã (ni-fã-ni-ru-sí-tã), nifãnirusits (ni-fã-ni-ru-sítsĭ), nifãnirusiti/nifãnirusite (ni-fã-ni-ru-sí-ti) – tsi nu easti fãnirusit; tsi nu s-ari aspusã dininti-a cuiniva; tsi nu-ari datã (scoasã) cap; nealãncit, nealincit, neandzãmat, nindzãmat, nifurnisit, nipãrãstisit, nipãrãstãsit, etc.
{ro: nearătat}
{fr: non montré, non apparu}
{en: not shown, unshown}

§ nifãnirusiri/nifãnirusire (ni-fã-ni-ru-sí-ri) sf nifãnirusiri (ni-fã-ni-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-fãniruseashti tsiva i cariva; nealãnciri, nealinciri, neandzãmari, nindzãmari, nifurnisiri, nipãrãstisiri, nipãrãstãsiri, etc.
{ro: acţiu-nea de a nu se arăta}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

indami1/indame

indami1/indame (in-dá-mi) sf pl(?) – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); vidzutã, videari, fatsã, opsi, masti, fanã, ceahre, prep
{ro: înfăţişare, aspect, prezenţă}
{fr: apparence, comparution, présence}
{en: appearance, aspect}
ex: ca dzãna tu indami (tu vidzutã, cãndu s-aspusi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãsidã

mãsidã (mã-sí-dã) sf mãsidz (mã-sídzĭ) – aradã (linii, cijdii) di pi fatsa-a omlui tsi-u fatsi s-aspunã ahoryea di alti fãts; aradã cari, deadun cu alti arãdz di pi fatsã, da unã vidzutã (un ceahre) a mastiljei di om; misidã, njisidã
{ro: trăsătură de faţă}
{fr: trait de visage}
{en: face traits, feature}
ex: pi mãsidzli a fatsãljei videa atsea sirinãtati

§ misidã (mi-sí-dã) sf misidz (mi-sídzĭ) – (unã cu mãsidã)

§ njisidã (nji-sí-dã) sf njisidz (nji-sídzĭ) – (unã cu mãsidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

masti/maste

masti/maste (más-ti) sf mãshti (mắsh-ti) – vidzuta tsi u-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); fatsã, prosup, vidzutã, videari, fanã, indami, prep, ceahre
{ro: faţă, figură, înfăţişare, mină}
{fr: mine, aspect, face, visage, couleur de visage}
{en: appearance, aspect, looks, face}
ex: cãndu ved ahtari masti (opsi, vidzutã); ved pi alba masti (prosup, fatsã) a ta; altu-i lãvuit pi masti (fatsã); cum vidzu mushata-lj masti (fatsã, prosup); tsi masti (opsi, vidzutã) urãtã sh-ari; nu-lj cunoscu mastea (fatsa); ari masti (vidzuta) ca ghifteascã; catiun sh-ari mastea-a lui (prosuplu, fatsa-a lui)

§ mascã (más-cã) sf mãshtsã (mắsh-tsã) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari s-acoapirã fatsa-a omlui tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, prusupidã, surati; (fig: mascã = masti, prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
ex: sh-bãgarã mãshtsãli (prusupidili) shi s-adrarã ca tãrbosh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mutrã

mutrã (mútrã) sf mutri/mutre (mú-tri) – fatsã, surati, prosup, opsi, ceahre, vidzutã, undzitã;
(expr:
1: fac (stau cu) mutrili = fac nãji, camomati;
2: dipun mutrili = nu mi-ariseashti, nu-nj pari ghini, mi cãrtescu, dipun budzãli, dipun nãrli, dipun dzeanili, etc.;
3: aspun mutrili = aspun cã am cripãri, ghideri, cã hiu cãrtit;
4: nu-am mutra = nu cutedz, nu-am curailu, nu dãldãsescu, nu dãvrãnsescu; nj-easti-arshini;
5: ahtãri mutri! = ahtãri oaminj!;
6: aestã nu easti ti mutra-a lui = aestã nu fatsi, nu-ahãrzeashti trã el)
{ro: mutră}
{fr: visage, mine}
{en: face, appearance, look}
ex: sh-vidzu mutra (fatsa) tu yilii; dupã mutrã (fatsã) s-cunoashti omlu; dupã mutra (fatsa, opsea) tsi featsi; l-vidzui cum fãtsea mutri
(expr: fãtsea naji, camomati); s-videa cã nu lu-arisea, cã dipusi mutrili
(expr: s-cãrti); nu-ari mutrã
(expr: nu cuteadzã, lj-easti-arshini) s-yinã; mutri shubeilãtitsi cãti s-caftsã

§ deamutra (dea-mú-tra) adv – (fac tsiva) cu tutã putearea tsi am
{ro: din răsputeri}
{fr: avec tout ce que je pouvais faire}
{en: with all that I have}
ex: s-bãgã deamutra (sã ngricã multu, cãt putu) s-u da

§ mutrusescu (mu-tru-sés-cu) vb IV mutrusii (mu-tru-síĭ), mutruseam (mu-tru-seámŭ), mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) – fac mutri, mutrescu cãrtit, nvirinat
{ro: face mutre; se uita supărat}
{fr: faire la moue}
{en: pout; purse one’s lips; look sulky}

§ mutrusit (mu-tru-sítŭ) adg mutrusitã (mu-tru-sí-tã), mutrusits (mu-tru-sítsĭ), mutrusiti/mutrusite (mu-tru-sí-ti) – tsi easti cu mutri; tsi easti cãrtit
{ro: supărat, îmbufnat}
{fr: boudé, renfrogné}
{en: sulky, sullen}

§ mutrusiri/mutrusire (mu-tru-sí-ri) sf mutrusiri (mu-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva mutruseashti
{ro: acţiunea de a face mutre; de a se uita supărat}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

opsi/opse

opsi/opse (óp-si) sf fãrã pl – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); fatsã, masti, prosup, vidzutã, videari, fanã, indami, prep, ceahre
{ro: înfăţişare, mină, faţă}
{fr: mine, aspect, face, visage, couleur de visage}
{en: appearance, aspect, face}
ex: lo altã opsi (vidzutã); ashi lã easti opsea (fatsa, vidzuta)-a lor; nu ai opsi (videari, fatsã) di om sãnãtos; sh-avea vinjitã pi opsi (s-avea ndreaptã tu fatsã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puripsescu

puripsescu (pu-rip-sés-cu) vb IV puripsii (pu-rip-síĭ), puripseam (pu-rip-seámŭ), puripsitã (pu-rip-sí-tã), puripsiri/puripsire (pu-rip-sí-ri) – mizi bãnedz, cu-atsea tsi-amintu (cu lucrul tsi-l fac); dãnãsescu sh-hiu ninga tu banã; prãpsescu, dãnãsescu, tsãn, bãnedz, etc.
{ro: subzista, (se) menţine}
{fr: avoir le necessaire pour pouvoir subsister}
{en: subsist, continue to exist}
ex: puripseashti (mizi ari cu tsi s-hrãneascã) mash nã gurã

§ puripsit (pu-rip-sítŭ) adg puripsitã (pu-rip-sí-tã), puripsits (pu-rip-sítsĭ), puripsiti/puripsite (pu-rip-sí-ti) – tsi mizi ari cu tsi s-bãneadzã; tsi bãneadzã ninga; prãpsit
{ro: care subzistă, care (se) menţine}
{fr: qui a le necessaire pour pouvoir subsister}
{en: who has enough to subsist, who continues to exist}

§ puripsiri/puripsire (pu-rip-sí-ri) sf puripsiri (pu-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva puripseashti; prãpsiri
{ro: acţiunea de a subzista, de a (se) menţine, subzistenţă}
{fr: action d’avoir le necessaire pour pouvoir subsister}
{en: action of subsisting, of continuing to exist}

§ prãp-sescu (prãp-sés-cu) vb IV prãpsii (prãp-síĭ), prãpseam (prãp-seámŭ), prãpsitã (prãp-sí-tã), prãpsiri/prãpsire (prãp-sí-ri) –
1: mizi bãnedz, cu-atsea tsi-amintu cu lucrul tsi-l fac; (om, lucru, idei) dãnãseashti sh-easti ninga tu banã; puripsescu, dãnãsescu, tsãn, bãnedz, etc.;
2: nj-sta (nj-yini) ghini, cum prindi; pripsescu
{ro: subzista; a-i sta (veni) bine (cum trebuie)}
{fr: subsister; bien seoir, cadrer, bien assortir}
{en: subsist; be necessary; be incumbent on; be fit with; be well suited}
ex: prãpsea (mizi bãna) cu amintaticlu tsi fãtsea

§ prãpsit (prãp-sítŭ) adg prãpsitã (prãp-sí-tã), prãpsits (prãp-sítsĭ), prãpsiti/prãpsite (prãp-sí-ti) – tsi dãnãseashti (bãneadzã) ninga cu amintaticlu tsi fatsi; tsi easti ndreptu, tsi-lj sta ghini; puripsit, pripsit
{ro: gătit}
{fr: qui est comme il faut; bien paré}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

uinjisescu

uinjisescu (uĭ-nji-sés-cu) (mi) vb IV uinjisii (uĭ-nji-síĭ), uinjiseam (uĭ-nji-seámŭ), uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); unjisescu, njir, anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu
{ro: uimi}
{fr: s’étonner, rester ébahi}
{en: astonish, be (stand) amazed}

§ uinjisit (uĭ-nji-sítŭ) adg uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisits (uĭ-nji-sítsĭ), uinjisiti/uinjisite (uĭ-nji-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); unjisit, njirat, anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit
{ro: uimit}
{fr: étonné, ébahi}
{en: astonished, amazed}
ex: cãndu li vidzu Notlu atseali trei stridzi di moashi, strigã uinjisit (ciudisit) shi dzãsi

§ uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) sf uinjisiri (uĭ-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; unjisiri, njirari, anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a se uimi; uimire}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed}

§ unjisescu (u-nji-sés-cu) (mi) vb IV unjisii (u-nji-síĭ), unjiseam (u-nji-seámŭ), unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) – (unã cu uinjisescu)

§ unjisit (u-nji-sítŭ) adg unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisits (u-nji-sítsĭ), unjisiti/unjisite (u-nji-sí-ti) – (unã cu uinjisit)

§ unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) sf unjisiri (u-nji-sírĭ) – (unã cu uinjisiri)

§ unjit (u-njítŭ) adg unjitã (u-njí-tã), unjits (u-njítsĭ), unjiti/unjite (u-njí-ti) – (unã cu uinjisit)
ex: cãndu dishcljish usha shi intrai tu odã, eara ca dzua shi armash unjit (apurisit, andrãlusit di lunjinã)

§ unjizi/unjize (u-njí-zi) sf unjizi (u-njízĭ) – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); lucru tsi undzeashti (easti faptu s-undzeascã) cu tsiva; fatsã, prosup, masti, vidzutã, videari, mutrã, prep, ceahre

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn