DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheafã

cheafã (chĭá-fã) sf cheafi/cheafe (chĭá-fi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi, a gushiljei sh-a caplui; ceafã, zvercã, cãshingic, nucã, putil
{ro: ceafă}
{fr: nuque}
{en: nape of the neck}

§ ceafã (cĭá-fã) sf ceafi/ceafe (cĭá-fi) – (unã cu cheafã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiushtã

ghiushtã (ghĭúsh-tã) sf ghiushti/ghiushte (ghĭúsh-ti) – aguditurã faptã cu palma pi zverca-a omlui; zvircãreauã, pliscutã, flãscutã, fluscutã, fliscutã, batsã, shupleacã, shubã
{ro: palmă la ceafă}
{fr: gifle sur la nuque}
{en: slap on the nape}
ex: nj-da unã ghiushtã (pliscutã la zvercã)

§ ghiushtãreauã (ghĭush-tã-reá-ŭã) sf ghiushtãrei (gĭush-tã-réĭ) – (unã cu ghiushtã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lutsescu

lutsescu (lu-tsĭés-cu) vb IV lutsii (lu-tsíĭ), lutseam (lu-tsĭámŭ), lutsitã (lu-tsí-tã), lutsiri/lutsire (lu-tsí-ri) – arãspãndescu lunjinã (tsi easi dit mini icã ari cãdzutã pri mini di iuva sh-easti turnatã nãpoi); yilcescu, nyilicescu, anyilicescu, nyilcescu, nyilici, lim-bisescu, ascapir, scãntiljedz, licuredz, licuricescu, licrãsescu
{ro: luci, străluci}
{fr: luire, briller}
{en: shine, sparkle}
ex: ninga nu lutsi (nu featsi dzuã); oda lutsea di lunjinã; lutsea (nyilcea) di mushuteatsã di-ts loa ocljilj; s-vã lutsits (lunjinats) fãtsli-a voastri; pãlatea eara di fildish, cu chetri di yeamãndzã tsi lutsea ca soarili; fatsa-lj lutsea ca soarili; diparti lutsea nã lunjinã njicã; stranjili atseali, pri cari cãdea mundzãli a soarilui, lutsea, di-ts loa ocljilj; a lui ãlj si loarã ocljilj, ahãntu lutsea feata!

§ lutsit (lu-tsítŭ) adg lutsitã (lu-tsí-tã), lutsits (lu-tsítsĭ), lutsiti/lutsite (lu-tsí-ti) – (fatsã) tsi arãspãndeashti lunjinã (tsi easi dit ea icã cãdzutã pri ea sh-turnatã nãpoi); faptu s-anyiliceascã; yilcit, nyilicit, anyilicit, nyilcit, limbisit, ascãpirat, scãntiljat, licurat, licuricit, licrãsit
{ro: lucit, strălucit}
{fr: brillant, rayonnant, resplendissant}
{en: shined, sparkled, brilliant}
ex: ma mushatã sh-ma lutsitã di nãsã, tu lumi nu s-afla; lutsitã Stã-Viniri, ti pãlãcãrsesu, ascapã-nj natlu di lãngoari; lutsitlu-a ljei Hristo; Stã-Mãria lutsita; lutsit amirã; tserbul cu crutsi: lutsitlu; arsãri lutsitlu (deadi, s-alinã soarili) nã urghii

§ lutsiri/lutsire (lu-tsí-ri) sf lutsiri (lu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva lutseashti; yilciri, nyiliciri, anyiliciri, nyilciri, lim-bisiri, lampsi, licur, ascãpirari, scãntiljari, licurari, licuriciri, licrã-siri
{ro: acţiunea de a luci, de a strãluci; lucire, strălucire}
{fr: action de luire, de briller; lueur}
{en: action of shining, of sparkling}

§ nilutsitã (ni-lu-tsí-tã) sf fãrã pl – ninti ca s-lutseascã; nidatã (soarili)
{ro: înainte de a luci}
{fr: avant de luire}
{en: before shining}
ex: nica nilutsitã (nica nidatã) ghini soarili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nucã2

nucã2 (nú-cã) sf nuts (nútsĭ) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi di la gushi sh-cap; zvercã, cheafã, ceafã, cãshingic, putil;
(expr:
1: lj-frãngu nuca! = l-bat ghini, lj-dau un shcop bun;
2: tsi-lj cãntã tu nucã! = tsi-lj treatsi prit cap!;
3: lu-anciup di nucã = ansar pri el, mi hiumusescu la el;
4: arupi-ts nuca! = yinu ncoa, blãstimate!)
{ro: ceafă}
{fr: nuque}
{en: nape of the neck}
ex: lu-agudi cu cutsutlu tu nucã (pi zvercã) sh-muri; lã freadzim scunda nucã
(expr: l-bãtum ghini, lã deadim un shcop bun); cãnili lu nciupã di nucã
(expr: ansãri pri el, s-hiumusi la el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zvercã

zvercã (zvér-cã) sf zvertsi (zvér-tsi) – partea di nafoarã shi-di dinãpoi di la gushi sh-cap; dupã cap; cheafã, ceafã, cãshingic, nucã, putil;
(expr:
1: zverca di sumar = partea di nãinti (ca unã cupã turnatã cu curlu nsus) a sumarlui;
2: bag zvercã = (i) mi ngrash; (ii) fac aveari, avutsãscu, acats cljag, bag seu;
3: nj-ljau (nj-u arup, nj-u frãngu) zverca di-aoa = (i) fug di-aoa agonja, ampaturlea, u-angan cãtsaua, li cãlescu; (ii) mi cãtãstrãpsescu, mi afãnsescu; mi prãpãdescu;
4: lã dau di (sti, pisti) zvercã (a oilor) = li xifac, li vindu;
5: u mãc (nj-intrã, mi lo) pi (pisti) zvercã = mi bati cariva; ljau un shcop;
6: ãlj cad pri zvercã = mi-angrec (tra s-facã tsiva), u leg tru greaua, bag ciciorlu;
7: armãn cu tsiva pristi zvercã = armãni s-lu fac mini lucrul;
8: l-ljau (lu-am) pri zvercã = lj-aduc mari taxirãts;
9: di sum casã, na-l pri measã, di pri measã vru sh-tu cergã, pãnã sh-adunã pri zvercã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-ifhãrãstiseashti cu putsãn)
{ro: ceafă}
{fr: nuque, cou}
{en: nape of the neck, back of the head}
ex: mizi shutsã zverca-a lui, ca luplu; sh-cãni, agiun nu-armãnj; ma sh-lup, nu mãts pri zvercã; u-ari luplu zverca groasã, cã s-mutreashti singur; mi doari zverca c-arãtsii; ari zvercã sãnãtoasã; armasi cu hãrgili pristi zvercã
(expr: armasi ca s-li plãteascã el hãrgili); sh-lo zverca
(expr: fudzi, li dipinã, u-angãnã cãtsaua) di-aclo; lja-ts zverca
(expr: fudz) di-aoatsi; va-nj ljau zverca di-aoatsi
(expr: va fug di-aoatsi sh-va-nj mi duc diparti) cu tut mãdular; sh-u-avea cã va sh-lo zverca cãnili
(expr: fudzi, li cãrtsãni cãnili); arupi-ts zverca
(expr: fudz di-aoa); shi-sh frãmsirã zverca
(expr: fudzirã ampatrulea) dratslji; sh-lo zverca
(expr: fudzi, s-afãnsi, s-prãpãdi); lã deadi di zvercã a oilor
(expr: li xifeatsi, li vindu); lã deadi pisti zvercã a ayinjlor
(expr: li vindu ayinjli); mãcã pri zvercã multi
(expr: l-bãturã ghini; lj-deadirã un shcop bun); nu lj-u intri pri zvercã
(expr: nu-lj dai un shcop tra s-ti-aducã-aminti); li mãts pri zvercã
(expr: eshti bãtut, mãts shcop); lj-deadi ndauã pisti zvercã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn