|
|
ceacîru
RO:saşiu, privire … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:31616>2014-05-14 22:31:02.712245 »
ceacal
ceacal (cĭá-calŭ) sm ceacalj (cĭá-caljĭ) – agruprici di pãduri, tsi sh-u-adutsi multu cu luplu (mash cã easti ma njic, cu coada ma shcurtã sh-cu mutsca sumigoasã) sh-cari s-hrãneashti cu leshuri (mãrshi, cufumi) alãsati di alti prici icã cu agruprici ma njits tsi poati s-li-avinã
{ro: şacal}
{fr: chacal}
{en: jackal}
ex: ceacalu nã lo un njel; ceacaljlji s-ti mãcã
§ cicali/cicale (ci-cá-li) sf cicãlj (ci-cắljĭ) – (unã cu ceacal)
ceaca-paca
ceaca-paca (cĭá-ca-pá-ca) invar – vedz tu ceat-pat
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ceat-patceacãrchefi/ceacãrchefe
ceacãrchefi/ceacãrchefe (cĭa-cắrŭ-chĭé-fi) adv, adg – vedz tu ceacãr
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ceacãrceacãr
ceacãr (cĭa-cắrŭ) adg ceacãrã (cĭa-cắ-rã), ceacãri (cĭa-cắrĭ), ceacãri/ceacãre (cĭa-cắ-ri) – tsi s-pari cã mutreashti cu ocljul iuva, ma veadi altu iuva; tsi toarnã ocljul niheam di-unã parti tra s-veadã ninti; tsi nu lj-ari doilji oclji di idyea hromã; strioclju, strãoclju
{ro: ceacâr, saşiu}
{fr: qui a l’oeil vairon}
{en: squint eyed}
ex: tini-ts fush ceacãr (strioclju); ceacãrlu, tini mutreashti sh-mini veadi; avea doi ficiori shi tuts doilji eara ceacãri
§ ceacãrchefi/ceacãrchefe (cĭa-cắrŭ-chĭé-fi) adv, adg invar(?) – zbor tsi-aspuni cã un lucru easti niheamã ca “cu chefi”, niheamã ca mbitat, etc.
{ro: cam chefliu}
{fr: fêtard, viveur}
{en: reveller, drinker}
ex: eara ceacãrchefi (eara niheamã ca cu chefi, ca mbitat); nu nã nbitãm, ma earam ceacãrchefi (niheamã cu chefi)
ceaceala-maceala
ceaceala-maceala invar – cumãts multu njits tsi cad i armãn dit un lucru tsi s-aspardzi (ca pheatlu, bunãoarã); sãrmi, fãrãmituri, tsivali, schizari, luschidã, pilicudã
{ro: ţăndări}
{fr: esquilles, éclisses, vétilles}
{en: splinter (of bones); splints}
ceachet
ceachet (cĭa-chĭétŭ) sn – vedz tu geachet
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: geachetceaci
ceaci (cĭácĭŭ) sm fãrã pl – unã soi di gioc tsi-l gioacã ma multu atselj di Sãmãrina
{ro: un fel de dans (din Samarina)}
{fr: sorte de danse (de Samarina)}
{en: danse (from Samarina)}
ex: cu fãrã ceaci (gioclu ceaci), sh-cu fãrã-avyiulii (fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)
ceacmac
ceacmac (cĭac-mácŭ) sm ceacmats (cĭac-mátsĭ) – parã tsi nu-ahãrzeashti mari lucru; parã cu njicã tinjii (di-aradã di bãcãri); mitilic, gãlãgan, cãrãntanã, mangãrã, mãngãrã, mãngãr, mãngãri, angãrmari, ngãrmari, gãrmari, gãzetã, etc.
{ro: gologan, monedă de aramă}
{fr: monnaie de cuivre}
{en: copper coin}
ex: ded shasi ceacmats (paradz di bãcãri) pi ucã
ceacrã
ceacrã (cĭá-crã) sf ceacri/ceacre (cĭá-cri) – ducheanea iu s-lucreadzã herlu; ducheanea iu s-vindu lucri di her; lucru di her; multimi di lucri di her; hirãrilji, fãvrii
{ro: fierărie}
{fr: ferronnerie, tout objet de fer}
{en: hardware (store); iron object}
ex: cãtã ceacrã (hirãrilji) adusi!; adunã tu-un loc, ceacra-bacra (lucrili di her sh-di bãcãri) tsi avea s-vindã
avyiulii/avyiulie
avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)
§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)
§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}
caceac
caceac (ca-cĭácŭ) sm caceachi (ca-cĭáchĭ) shi caceats (ca-cĭátsĭ) shi caceacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – un tsi ari fudzitã dit ascheri fãrã izini; un tsi ari ishitã fur; fur, chisãgi; (fig: caceac adg = avinat, cãftat di-ascheri, di chivernisi)
{ro: dezertor; brigand, tâlhar}
{fr: déserteur, fugitif, brigand}
{en: deserter, fugitive, bandit}
ex: caceaclu si-aripidinã aspãreat tu-aumbrã; s-fugã caceac; yin caceachi di la Cãljarlu; lj-inshirã caceatslji n trap shi-l vãtãmarã; aushlu ishi (s-featsi) caceac; di trei dzãli imnã caceac (fig: avinat)
§ caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caceaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di caceac; chisãgilãchi, furlichi
{ro: tâlhărie}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: bãneadzã cu caeaclãchi di cu njic
caceaclãchi/caceaclãche
caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf – vedz tu caceac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: caceaccaciac
caciac (ca-cĭácŭ) sm caciachi (ca-cĭáchĭ) shi caciats (ca-cĭátsĭ) shi caciacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz caceac
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcaciaclãchi/caciaclãche
caciaclãchi/caciaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caciaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz caceaclãchi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãcãndushi/cãndushe
cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari
§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)
ceamceacãzã
ceamceacãzã (cĭam-cĭa-cắ-zã) sf – vedz tu sãcãzi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sãcãziceap
ceap (cĭápŭ) sm ceachi? (cĭáchĭ?) – shcop njic dit un agioc di cilimeanj
{ro: băţ de la un joc de copii}
{fr: petit bâton employé dans un jeu enfantin}
{en: small stick used in a children’s game}
ceat-pat
ceat-pat (cĭát-pát) invar – ashi sh-ashi; nitsi ghini, ma nitsi-arãu; ceaca-paca
{ro: ceac-pac; aşa şi-aşa; nici bine, dar nici rău}
{fr: comme çi, comme ça}
{en: so and so}
ex: ceat-pat (ashi sh-ashi, ma multu i ma putsãn), li nvitsã turtseshtili
§ ceaca-paca (cĭá-ca-pá-ca) invar – (unã cu ceat-pat)
ceaunã
ceaunã (cĭá-u-nã) sf ceauni/ceaune (cĭá-u-ni) – alãtrãturi (aurlãri) suptsãri scoasi di-un cãni, peagalea, pãgãnjor, cu boatsea apusã sh-unã dupã-alantã, tsi-aspun a domnu-sui atseali tsi-aducheashti cãnili; bots scoasi peagalea, pãgãnjor di nats (njits) un dupã-alantu, tsi sh-u-aduc cu plãnguti suptsãri, surdi, apitrusiti, fãrã nitsiunã noimã maxutarcã, cãndu vor tsiva i s-plãngu cã nu s-aduchescu ghini; ciunjat, shcljimurat
{ro: schelălăit, scâncit, vaiet, văitat}
{fr: clabaudage, jappement, hurlement, lamentation}
{en: yelp, babbling, lament}
§ ciunjat1 (ci-u-njĭátŭ) sn ciunjaturi (ci-u-njĭá-turĭ) – (unã cu ceaunã)
§ nciunedz (nci-u-nédzŭ) vb I nciunai (nci-u-náĭ), nciunam (nci-u-námŭ), nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunari/nciunare (nci-u-ná-ri) – (trã cãnj, njits) scot ceauni (alãtrãri, bots) din gurã cãndu voi s-aspun i s-mi plãngu di tsiva; nceaunedz, nciunjedz, ncinjedz, ciunjedz, cionj, ciunedz, nciuredz, shcljimur, dzem, etc.
{ro: schelălăi, scânci, văita}
{fr: japper, pleurnicher, se lamenter, gémir}
{en: yelp, whine, wail}
ex: cãnjlji alãtra, nciuna; nciunã, trã njilã; ficiuritslji di pri hãrãi nciuna; cãtrã Culindro si nciuna ceacaljlji; acãtsarã si nceaunã cãtsãljlji ali vulpi
§ nciunat1 (nci-u-nátŭ) adg nciunatã (nci-u-ná-tã), nciunats (nci-u-nátsĭ), nciunati/nciunate (nci-u-ná-ti) – tsi ari scoasã ceauni din gurã; nceaunat, nciunjat, ncinjat, ciunat, ciunjat, nciurat, shcljimurat, dzimut, etc.
{ro: schelălăit, scâncit, văitat}
{fr: qui a jappé, pleurniché, gémi, s’est lamenté}
{en: who has yelped, whined, wailed}
§ nciunari1/nciunare (nci-u-ná-ri) sf nciunãri (nci-u-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariba nciuneadzã; nciunjari, ncinjari, ciunari, ciunjari, nciurari, shcljimurari, dzimeari, etc.
{ro: acţiunea de a schelălăi, de a scânci, de a se văita; schelălăire, scâncire, văitare}
{fr: action de japper, de pleurnicher, de se lamenter, de gémir; jappement, lamentation, hurlement}
{en: action of yelping, of whining, of wailing; yelp, whine, wail}