DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avyiulii/avyiulie

avyiulii/avyiulie (av-yĭu-lí-i) sf avyiulii (av-yĭu-líĭ) – hãlati muzicalã tsi ari patru teljuri teasi pri unã soi di cutii di lemnu tsi-asunã cãndu un i ma multi teljuri treamburã di-agudirea tsi lã si fatsi (cu dzeadzitli i cu perlji tesh pri unã soi di limnush lungu shi suptsãri); avyilii, chimane, chimanei, zãngãnã, zancacrutã; (fig:
1: avyiulii = un om tsi bati avyiulia, (ghiftu) avyiulgi; expr:
2: s-frãngu avyiuliili = ghftsãlj bat avyiuliili multu, cu foc sh-fãrã-astãmãtsiri)
{ro: vioară}
{fr: violon}
{en: violin}
ex: s-avdi unã avyiulii (chimanei); cu fãrã ceaci, sh-cu fãrã-avyiulii (fig: fãrã ghiftsãlj avyiulgeadz)

§ avyilii/avyilie (av-yi-lí-i) sf avyilii (av-yi-líĭ) – (unã cu avyiulii)

§ avyiulgi (av-yĭul-gí) sm avyiulgeadz (av-yĭul-gĭádzĭ) – omlu (ghiftul) tsi bati avyiulia; chimanigi, cealgagi, sasegi, zãngãnar, ghiftu (ghiftu avyiulgi)
{ro: lăutar}
{fr: ménétrier}
{en: fiddler}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

caceac

caceac (ca-cĭácŭ) sm caceachi (ca-cĭáchĭ) shi caceats (ca-cĭátsĭ) shi caceacheanj (ca-cĭá-chĭanjĭ) – un tsi ari fudzitã dit ascheri fãrã izini; un tsi ari ishitã fur; fur, chisãgi; (fig: caceac adg = avinat, cãftat di-ascheri, di chivernisi)
{ro: dezertor; brigand, tâlhar}
{fr: déserteur, fugitif, brigand}
{en: deserter, fugitive, bandit}
ex: caceaclu si-aripidinã aspãreat tu-aumbrã; s-fugã caceac; yin caceachi di la Cãljarlu; lj-inshirã caceatslji n trap shi-l vãtãmarã; aushlu ishi (s-featsi) caceac; di trei dzãli imnã caceac (fig: avinat)

§ caceaclãchi/caceaclãche (ca-cĭa-clắ-chi) sf caceaclãchi (ca-cĭa-clắchĭ) – bana (tehnea, purtarea) di caceac; chisãgilãchi, furlichi
{ro: tâlhărie}
{fr: banditisme}
{en: banditism}
ex: bãneadzã cu caeaclãchi di cu njic

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãndushi/cãndushe

cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) sf cãndushi/cãndushe (cãn-dú-shi) – stranj di lãnã (pustavi) fãrã mãnits sh-lungu pãnã di dzinuclji, lai (trã muljeri) i albu; cundushi, cundush, gunealã, gunelã, shigunã, shãguni, shiguni, tsipuni, ilechi, ilecã, ceachet, shcurtac, cupãran, cupuran, mindan; dulumã, dulmeci
{ro: vestă; manta de lână fără mâneci, lungă până la genunchi}
{fr: gilet, veste; vêtement long de laine sans manches}
{en: jacket; long woollen cloak without sleeves}
ex: bagã-ts cãndusha cã easti arcoari

§ cundushi/cundushe (cun-dú-shi) sf cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)

§ cundush (cun-dúshĭŭ) sn cundushi/cundushe (cun-dú-shi) – (unã cu cãndushi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceacal

ceacal (cĭá-calŭ) sm ceacalj (cĭá-caljĭ) – agruprici di pãduri, tsi sh-u-adutsi multu cu luplu (mash cã easti ma njic, cu coada ma shcurtã sh-cu mutsca sumigoasã) sh-cari s-hrãneashti cu leshuri (mãrshi, cufumi) alãsati di alti prici icã cu agruprici ma njits tsi poati s-li-avinã
{ro: şacal}
{fr: chacal}
{en: jackal}
ex: ceacalu nã lo un njel; ceacaljlji s-ti mãcã

§ cicali/cicale (ci-cá-li) sf cicãlj (ci-cắljĭ) – (unã cu ceacal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceacãr

ceacãr (cĭa-cắrŭ) adg ceacãrã (cĭa-cắ-rã), ceacãri (cĭa-cắrĭ), ceacãri/ceacãre (cĭa-cắ-ri) – tsi s-pari cã mutreashti cu ocljul iuva, ma veadi altu iuva; tsi toarnã ocljul niheam di-unã parti tra s-veadã ninti; tsi nu lj-ari doilji oclji di idyea hromã; strioclju, strãoclju
{ro: ceacâr, saşiu}
{fr: qui a l’oeil vairon}
{en: squint eyed}
ex: tini-ts fush ceacãr (strioclju); ceacãrlu, tini mutreashti sh-mini veadi; avea doi ficiori shi tuts doilji eara ceacãri

§ ceacãrchefi/ceacãrchefe (cĭa-cắrŭ-chĭé-fi) adv, adg invar(?) – zbor tsi-aspuni cã un lucru easti niheamã ca “cu chefi”, niheamã ca mbitat, etc.
{ro: cam chefliu}
{fr: fêtard, viveur}
{en: reveller, drinker}
ex: eara ceacãrchefi (eara niheamã ca cu chefi, ca mbitat); nu nã nbitãm, ma earam ceacãrchefi (niheamã cu chefi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã