DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãzinar

cãzinar (cã-zi-nárŭ) sn cãzinari/cãzinare (cã-zi-ná-ri) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; gaz, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãnghit

fãnghit (fãn-ghítŭ) sn fãnghiti/fãnghite (fãn-ghí-ti) – unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; hãlati tu cari s-bagã unã dzadã tra s-da lunjinã noaptea n casã; finghit, lihnar, cãzinar, gaz, dzadã
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: fãnghitili eara buni tu chirolu cãndu nu eara ninga tseri

§ finghit (fin-ghítŭ) sm finghits (fin-ghítsĭ) shi sn finghiti/finghite (fin-ghí-ti) – (unã cu fãnghit)
ex: tuts ãlj fixeashti shi el lãeashti (angucitoari: finghitlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gazi/gaze

gazi/gaze (gá-zi) sf fãrã pl – muljiturã tsi si scoati dit loc, tsi s-aprindi shi ardi multu lishor, sh-dit cari s-fac multi lucri ca, bunãoarã, (i) muljitura tsi s-bagã tu-unã lambã tra s-facã lunjinã sh-tu aftuchinati tra s-li facã s-minã, icã (ii) cãtranea shi pisa tra sã ncaltsã cãljurli, etc.; muljitura tsi s-bagã tu-unã lambã i tu-un finghit (gaz, lihnar) tra s-da lunjinã cu ardearea-a ljei
{ro: gaz, petrol}
{fr: gaz, pétrole}
{en: gas, petroleum}
ex: lu-aumshu cu gazi

§ gaz (gázŭ) sn gazuri (gá-zurĭ) –
1: gazi;
2: unã soi di lambã njicã tsi ari (i) un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi dit cari easi (ii) un fitilj cari, cãndu easti apres, da lunjinã shi-l fatsi omlu s-veadã iu s-dutsi noaptea; cãzinar, lihnar, finghit, fãnghit
{ro: gaz; opaiţ}
{fr: gaz; lumignon}
{en: gas; rush-light}
ex: un arap, cu lilicea n cap (angucitoari: gazlu, lihnarlu); lãmbili cu gaz (gazi) suntu di multu chiro cunuscuti; tu udãili-a-atsilor mãrlor ardea gaz; s-plãmsirã, cã a lor lã da gaz cama putsãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lihnar

lihnar (lih-nárŭ) sn lihnari/lihnare (lih-ná-ri) – unã soi di lambã njicã faptã di-un vas njic iu s-bagã untulemnu, grãsimi i gazi sh-un fitilj cari easi dit el shi cari, cãndu easti apres, da lunjinã tra s-veadã omlu iu s-dutsi noaptea; gaz, cãzinar, finghit, finghid, fãnghit
{ro: opaiţ}
{fr: lumignon}
{en: rush-light}
ex: un aush tsi-lj curã narea (angucitoari: lihnarlu); un gioni cu lilicea n cap (angucitoari: lihnarlu); stãtea cu lihnarlu (cãzinarlu) ningã nãsã

§ lihnari/lihnare (lih-ná-ri) sf lihnãri (lih-nắrĭ) – (unã cu lihnar)
ex: lihnãrli chirurã di-anda ishirã tserli di seu shi lãmbili cu gaz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã