DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arac

arac (a-rácŭ) sm arats (a-rátsĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi aroshi cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada anapuda, cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; rac, cãrãvidã, hãrhidã, cãvur, cavur, cavru
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: araclu (cãrãvida), broasca shi mreana; am mari ahti s-mãc nã dzuã arats; njardzi anapuda ca aratslji

§ rac (rácŭ) sm rats (rátsĭ) – (unã cu arac)
ex: a curi nu lj-u bunã s-gustã un rac (cavru)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cavur

cavur (cá-vurŭ) sm cavuri (cá-vurĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi arosh cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; cãvur, cavru, cãrãvidã, hãrhidã, arac, rac
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: n vali lai shi n foc arosh (angucitoari: cavurlu); ca cavurlu s-dutsi cãtrã nãpoi

§ cãvur (cã-vúrŭ) sm cãvuri (cã-vúrĭ) – (unã cu cavur)

§ cavru (cá-vru) sm cavri (cá-vri) – (unã cu cavur)
ex: n vali lai, shi n foc, arosh (angucitoari: cãvurlu)

§ cãrãvidã (cã-rã-ví-dã) sf cãrãvidz (cã-rã-vídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã (arac, cavru); cãrãvidã du baltã

§ hãrhidã (hãr-hí-dã) sf hãrhidz (hãr-hídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: multsã peshti shi hãrhidz (cavri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chivuri/chivure

chivuri/chivure (chi-vú-ri) sf chivuri (chi-vúrĭ) – cutia tu cari sã ngroapã mortul; chiuvuri, cufciug, xilucrevat, sinduchi, sfinduchi, cutii, scamnu
{ro: coşciug, sicriu}
{fr: bière, cercueil}
{en: coffin}
ex: cari lu-adarã, nu-lj lipseashti, ãl dimãndã cari nu va, sh-cari-l poartã necã-l veadi (angucitoari: chivurea); lji ngrupã fãrã chivuri (cufciug); s-nji dai nãshti scãnduri s-lj-adrãm chivurea; lj-adrarã chivurea tra s-lu ngroapã

§ cãvuri/cãvure (cã-vú-ri) sf cãvuri (cã-vúrĭ) – loclu iu si ngroapã un mortu; murmintu, mãrmintu, mirmintu, groapã
{ro: mormânt}
{fr: tombe, sépulcre}
{en: tomb, grave}

§ chiuvuri/chiuvure (chĭu-vú-ri) sf chiuvuri (chĭu-vúrĭ) – (unã cu chivuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njishcu

njishcu (njísh-cu) (mi) vb I njishcai (njish-cáĭ), njishcam (njish-cámŭ), njishcatã (njish-cá-tã), njishcari/njishcare (njish-cá-ri) – mi min dit un loc tu altu; min, duc, fug, portu, flitur, clatin, urnjescu, etc.
{ro: (se) mişca}
{fr: bouger, mouvoir, mettre en mouvement}
{en: move}
ex: patru njishcã, patru imnã (angucitoari: cavurlu); fãrã s-njishcats (minats) cãtsãnlu; cãldãrli asunã fãrã s-li njishcã (minã) tsiniva; cãndu s-njishcu (s-min) budza; njishcã (da) luna; nu pot s-lu njishcu cã-i greu; mi njishcash shi asparshu frãndza

§ njishcat (njish-cátŭ) adg njishcatã (njish-cá-tã), njishcats (njish-cátsĭ), njishcati/njishcate (njish-cá-ti) – tsi s-ari mutatã dit un loc tu altu; minat, dus, fudzit, purtat, fliturat, clãtinat, urnjit, etc.
{ro: mişcat}
{fr: bougé, mu, mis en mouvement}
{en: moved}
ex: frãndzili, njishcatili (minatili, tsi s-avea minatã)

§ njishca-ri/njishcare (njish-cá-ri) sf njishcãri (njish-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-minã; minari, dutseari, fudziri, purtari, fliturari, clãtinari, urnjiri, etc.
{ro: acţiunea de a (se) mişca; mişcare}
{fr: action de bouger, de mouvoir, de mettre en mouvement; mouvement}
{en: action of moving}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã