DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãtãdicãtsescu

cãtãdicãtsescu (cã-tã-di-cã-tsés-cu) vb IV cãtãdicãtsii (cã-tã-di-cã-tsíĭ), cãtãdicãtseam (cã-tã-di-cã-tseámŭ), cãtãdicãtsitã (cã-tã-di-cã-tsí-tã), cãtãdicãtsiri/cãtãdicãtsire (cã-tã-di-cã-tsí-ri) – (ca giudicãtor, sh-cãndu s-tsãni unã crisi la huchiumati) ljau unã apofasi shi-l giudic pi-atsel tsi lu-aflu stipsit, tra (i) s-facã chiro ncljis tu filichii, (ii) s-pãlteascã ghizai, i (iii) sã-lj da tsiva a atsilui a curi lj-ari faptã stepsu
{ro: condamna}
{fr: condamner}
{en: sentence, condemn}

§ cãtãdicãtsit (cã-tã-di-cã-tsítŭ) adg cãtã-dicãtsitã (cã-tã-di-cã-tsí-tã), cãtãdicãtsits (cã-tã-di-cã-tsítsĭ), cãtã-dicãtsiti/cãtãdicãtsite (cã-tã-di-cã-tsí-ti) – (omlu) cari la giudicatã easti aflat cu stepsu shi pidipsit s-facã chiro ncljis tu filichii i s-pãlteascã unã ghizai
{ro: condamnat}
{fr: condamné}
{en: sentenced, condemned}

§ cãtãdicãtsiri/cãtãdicãtsire (cã-tã-di-cã-tsí-ri) sf cãtãdicãtsiri (cã-tã-di-cã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cãtãdicãtsit
{ro: acţiunea de a condamna; condamnare}
{fr: action de condamner}
{en: action of sentencing, of condemning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãtsescu

cãtsescu (cã-tsés-cu) vb IV cãtsii (cã-tsíĭ), cãtseam (cã-tseámŭ), cãtsitã (cã-tsí-tã), cãtsiri/cãtsire (cã-tsí-ri) – trag (cos) un hir (di-aradã albu), cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac (tra s-tsãnã putsãn chiro), tu locurli iu pistipsescu cã va-l cos ma nãpoi stranjlu cum lipseashti, trã totna; nshulãrescu
{ro: însăila, coase rar}
{fr: faufiler une étoffe}
{en: stitch}

§ cãtsit2 (cã-tsítŭ) adg cãtsitã (cã-tsí-tã), cãtsits (cã-tsítsĭ), cãtsiti/cãtsite (cã-tsí-ti) – (stranj) tsi easti cusut cu ntsãpãturi lishoari sh-arari di ac, ninti ca stranjlu s-hibã cusut cum lipseashti, trã totna; nshulãrit
{ro: însăilat, cusut rar}
{fr: (étoffe) qu’on a faufilé}
{en: stitched}

§ cãtsiri/cãtsire (cã-tsí-ri) sf cãtsiri (cã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un stranj easti cãtsit; nshulãriri, shulari
{ro: acţiunea de a însăila, de a coase rar}
{fr: action de faufiler une étoffe}
{en: action of stitching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catsitã

catsitã (cá-tsi-tã) sf catsiti/catsite (cá-tsi-ti) – numã tsi s-da la ma multi turlii di lilici njicã (agru-lilici sh-lilici criscutã di om), tsi sh-u-aduc unã cu-alantã, tsi bãneadzã multsã anj cã au tu loc unã soi di tseapã tu loc, dit cari creashti truplu, cati primãvearã agonja, nituchitã neaua ninga, cu ndauã frãndzã strimti, dit cari easi di-aradã unã singurã lilici (i) njirlã, galbinã, vinitã (manushachi, munahi) icã (ii) albã, ca un cloput aspindzurat, etc.; [tu dictsiunarili-a lor, (i) Papahagi nu-l cunoashti zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur; (ii) Dalametra dzãtsi cã easti unã cu lilicea cunuscutã ca, “ghiocel” pri rumãneashti shi “perce-neige” pri frãntseashti; shi (iii) Mihãileanu dzãtsi cã catsita easti di dauã turlii, cunuscutã ca “yioarã, manushachi” icã “lalei” pri armãneashti, “viorea, toporaş” icã “lalea” pri rumãneashti, shi “scille, violette” icã “tulipe” pri frãntseashti]
{ro: ghiocel; viorea; lalea(?)}
{fr: perce-neige; violette; tulipe(?)}
{en: snow drop; violet; tulip(?)}
ex: catsitili (yiorli) tu Martsu es; fure-sh cã ti fats, Dumnicã catsitã (yioarã, musahi) di primvearã

§ catsidã (cá-tsi-dhã) sf catsidi/catside (cá-tsi-dhi) – (unã cu catsitã)

§ cãtsidã (cã-tsí-dhã) sf cãtsidi/cãtside (cã-tsí-dhi) – (unã cu catsitã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligoaci/ligoace

ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) sf ligoaci/ligoace (li-gŭá-ci shi li-ghŭá-ci) – numã datã la ma multi turlii di lilici di grãdinã icã agru-lilici tsi crescu tu cãmpu, pãduri sh-pãshunjli di la munti, tsi fac lãludz galbini-purtucalishi-bagavi adunati stog ca tsiva umbreli cu coadã lungã; [Tachi Papahagi nu-l cunoashti ghini zborlu shi nã da trei noimi di cari nu easti sigur: (i) plantã njicã (catsitã?) cu frãndzãli suptsãri shi ndreapti, sh-cu-unã singurã lili-ci njicã, albã tsi sh-u-adutsi cu-un chipur; (ii) agru-lilici njicã (?yioarã, manushachi, musahi?), mushat anjurzitoari, di-unã hromã vinitã, njirlã, trandafilii i albã tsi easi dit unã tseapã dit loc shi creashti pri cãmpu shi prit pãduri; (iii) lilici njicã tsi poati s-aibã ma multi hromi: galbinã, albastrã, vinjitã, aroshi, etc. criscutã di om tri mushuteatsã]
{ro: ghiocel; viorea; primulă}
{fr: perce-neige; violette; primevère}
{en: snow drop; violet; primrose}
ex: floari di ligoaci; ligoacea easti nã lilici

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

manushachi/manushache

manushachi/manushache (ma-nu-shĭá-chi) sf manushachi (ma-nu-shĭáchĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; musahi, yioarã, ghioarã; catsitã
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: trei tumbi di manushachi s-agioacã tu soari; ded a vrutiljei asearã unã tumbã njicã di mushati manushachi

§ musahi/musahe (mu-sá-hi) sf musãhi (mu-sắhĭ) – (unã cu manushachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yioarã

yioarã (yi-ŭá-rã) sf yiori (yi-órĭ) – numã tsi s-da la ma multi soiuri di agru-lilici tsi crescu pri cãmpu shi prit pãduri, cari nflurescu primuveara agonja, cari au ca unã soi di tseapã tu loc dit cari creashti un trup cu dauã frãndzã strimti sh-lundzi shi lilici di-unã hromã njirlã, vinitã, trandafilii i albã tsi-anjurzescu mushat; ghioarã, manushachi, musahi; catsitã
(expr:
1: yioarã chipuratã = yioarã cu dintsã di mardzini, ca chipuratã di tsiva;
2: (tsiva, chealea) s-fatsi yioarã = (tsiva, chealea) lja hroma vinitã ca-atsea di yioarã)
{ro: viorea, toporaş}
{fr: violette, scille a deux feuilles}
{en: violet, alpine squill}
ex: nveasta trimbura ca yioara; s-ti fats mushatã sh-calotihã, s-ai ocljilj ca yioarili din pãduri; am ocljilj a mei ca dauã yiori; featili avea fãtsli ca yiori; chealea sh-carnea murnescu, s-fac yioarã
(expr: lja hroma vinitã a yioarãljei); lã si fãtsea cãrnurli murni yioarã
(expr: ca yioara); furã bãtuts cu tueaguri pãnã lã si featsi truplu yioarã
(expr: vinitã ca yioara)

§ ghioarã (ghi-ŭá-rã) sf ghiori (ghi-órĭ) – (unã cu yioarã)
ex: s-ved mushatili lilici, culeastrandu shi ghiori (manushachi); ghiorli suntu multu mushati; avem tu gãrdina-a noastrã multi ghiori (manushachi), avem shi ghiori chipurati
(expr: yiori cu dintsã)

§ nyiuredz (nyi-u-rédzŭ) (mi) vb I nyiurai (nyi-u-ráĭ), nyiuram (nyi-u-rámŭ), nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurari/nyiurare (nyi-u-rá-ri) –
1: limpidzãscu (cur, lãgãrsescu) cu larea; u fac s-aspunã limpidi;
2: u fac s-aibã bueaua-a yioarãljei; yiuredz
{ro: limpezi; face limpede ca o viorea}
{fr: rendre très claire par lavage; donner une couleur semblable à celle de la violette}
{en: make it clear by washing; give a color like that of a violet}

§ nyiurat (nyi-u-rátŭ) adg nyiuratã (nyi-u-rá-tã), nyiurats (nyi-u-rátsĭ), nyiurati/nyiurate (nyi-u-rá-ti) – tsi-aspuni limpidi cu larea tsi-lj si fatsi; tsi easti di hroma-a unei yioarã; yiurat
{ro: bine spălat, foarte limpede, de culoarea viorelei}
{fr: très bien lavé, très propre, très clair}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn